Acasă Personalitati Un titan „gălățean” al literaturii europene francofone, cu grave probleme de sănătate,...

Un titan „gălățean” al literaturii europene francofone, cu grave probleme de sănătate, candidat la „indemnizația de merit” din partea USR de peste 3 ani… (Corespondență de la „compatriotul meu”, prestigiosul profesor emerit dr. Constantin Frosin – Aprecieri ale criticii literare românești și aprecierea mea, personală)

Și deși doar opiniile poeților, criticilor și revistelor franceze ar trebui să conteze în cazul meu – doar un francez poate spune dacă o traducere este literară și dacă pare a fi scrisă direct în franceză, înțeleg că nu este așa, drept care voi spicui din aprecierile critice apărute în revuistica românească.

Cotidianul gălățean Viața Liberă din 27 decembrie 1994, consemnează sub pana universitarului (pe atunci) Iulian Voicu: „Toată admirația pentru Constantin Frosin, care a fost nu numai o gazdă perfectă, dar și un adevărat cunoscător al poeziei franceze contemporane. Traducerea asigurată simultan de Constantin Frosin a reușit să redea, într-o versiune ad hoc, prospețimea imaginilor folosite de elevele-poete”. (pagina 4 a ziarului citat).

Daniel Cristea–Enache, într-un număr din Contemporanul. Ideea Europeană (din 2001), a scris un articol de două pagini mari despre subsemnatul, sub titlul: „Imaginile României”, din care vom spicui: „Unul dintre frumoșii nebuni ai marilor traduceri este Constantin Frosin, a cărui intensă activitate de transbordare a culturii românești peste granițe, merită cu prisosință un stop-cadru. (…) Interesant e și faptul că traducătorul e dublat, în acest caz, de un poet exclusiv de expresie franceză. (…) Ceea ce nu-l împiedică a împinge din greu și la «carul de luptă» al altor poeți români, într-un impresionant efort de solidarizare. (…). Un veritabil tur de forță realizează Constantin Frosin în antologia „Poètes Roumains du XXe siècle”, apărută, în 1994, în Colecția Résu, cu o introducere de Gheorghe Crăciun. (…) Fixat definitiv ca « membru cu drepturi depline » al Europei culturale, prin distincțiile și nominalizările mai mult decât onorante. (…) Remarcabilul traducător Constantin Frosin creează, printr-o muncă pe cât de tenace, pe atât de bogată în rezultate, o imagine a României, una din imaginile esențiale ale țării noastre. Nu-i așa că a fi european e, în ultimă instanță, o problemă de traducere ?

Bogdan Ghiu, în articolul Urmuz – descoperit în Europa, apărut în Jurnalul Naţional din 25 martie 2002, pag. 14, scria: „Urmuz mai fusese publicat, şi nu doar o dată, dar ediţia despre care vorbim a alăturat textului românesc şi două excelente variante în engleză şi franceză, impecabil realizate (date fiind dificultăţile originalului) de Stavros Deligiorgis şi, respectiv,  Constantin Frosin“. Cornelia–Maria Savu, în articolul său „Mitică și pe franțuzește la Cartea Românească” (2002), consideră că : „Integrala Mitică are meritul de a propune o nouă lectură a textelor miticești … culminând cu tălmăcirea în franceză semnată de un maestru, Constantin Frosin. Datorită harului său, Mitică sună inspirat, expresiv și plin de haz în limba lui Montaigne“. Valentin Protopopescu, în revista Radio România și în Observatorul Literar nr. 122 din 25.06. 2002, afirmă: „Constantin Frosin este, înainte de orice, un teribil traducător de literatură română în limba franceză, printre scriitorii tălmăciţi aflându-se Eminescu, Urmuz, Caragiale Ion Barbu, şi Marin Sorescu… Eseurile cuprinse în Du Non Sens au Paradoxe, se circumscriu unui unic şi constant interes: a promova, a interpreta şi apăra pe marii autori ai culturii române. Încercările despre (…) mărturisesc toate nevoia autorului de a-şi defini raporturile cu actul tălmăcirii, întru căutarea unei explicaţii apte să confere legitimitate spirituală intenselor sale eforturi.

Eugen Simion, pe Coperta 4 a antologiei Ion Barbu – Poeme/Poèmes (Editura Eminescu, București, 1995, ISBN 973-22-0435-4, afirmă): „Profesor de limba franceză la Univ. Dunărea de Jos din Galați, Constantin Frosin este el însuși poet de expresie franceză. Cunoaște bine subtilitățile unei limbi reputate pentru rigiditatea ei. Impresia mea este că reușește să traducă sugestiv pe intraductibilul Barbu. Este, oricum, o aventură! Constantin Frosin și-o asumă și, după toate aparențele, o duce bine la capăt. Sunt, realmente, impresionat de efortul lui de a transpune versul muzical și ermetic din Joc Decund în limbajul primejdios, prin exactitatea lui, al poeziei franceze”.  În nr. 3/1995 al Revistei V (Focșani), a apărut o cronică Ion Barbu sub lumini franceze, semnată de T. S. (Săndulescu?), din care cităm : „La Centenarul Ion Barbu, antologia ce i-a fost dedicată, în traducerea lui Constantin Frosin, încearcă să confere sărbătorii – și reușește ! un plus de lumină. Așa cum sublinia și reputatul critic Eugen Simion, semnatarul traducerii dovedește că stăpânește bine subtilitățile unei limbi recunoscute pentru rigiditatea ei, CF reușind să traducă sugestiv pe intraductibilul Ion Barbu! Prin traducerea sa, Constantin Frosin  a dovedit parcurgerea deplină a unei poezii și o înțelegere complexă a universului barbian”.

Despre volumul Ikebana en Miettes, Ioan Găbudean spune, în revista Târnava, p. 13 (1995) : „Constantin Frosin este un poet talentat care face cinste literelor românești, fiind un autentic ambasador al culturii noastre peste hotare. Poetul rafinat este dublat de un traducător de excepție, încumetându-se să traducă în limba lui Voltaire pe Ion Barbu, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Marin Sorescu,  etc.”. Vorbind despre traducerea noastră la vol. Dincolo de tăcere al lui Șerban Codrin, Ion Roșioru  afirmă în revista Arcadia din august 1996: „Acest volum cuprinde și versiunea în franceză, într-o traducere de zile mari, semnată de Constantin Frosin”.   În România Literară din 13 – 19 martie 1996, a apărut următorul text: „După Dicționarul de Argou al limbii engleze, iată-l și pe cel al limbii franceze! Profesorul Constantin Frosin  oferă tuturor celor interesați de lumea francofonă, o lucrare completă, de strictă actualitate, care nu ocolește nici unul dintre domeniile vieții moderne. Dicționarul privește nivelul vorbit, viu și colorat al limbii franceze, găsind adesea și echivalențele cele mai potrivite în argoul limbii române”.

În grupajul dedicat Grupului literar l’Encrier din Strasbourg, la un moment dat, Laurent Bayart, conducătorul grupului, declară în Caiete Critice nr. 8/1996, la pagina 30 : „Este motivul meu de bucurie prin colaborarea românească a lui Constantin Frosin, care a tradus toate volumele în și din limba franceză, dar care a și dus și condus această porție de utopie de la Strasbourg la București și de la București la Strasbourg”. Toate cele 25 pagini au fost traduse de subsemnatul. În România Literară (la pagina 6) din 8-14 ianuarie 1997, citim : „Cu câteva săptămâni în urmă a apărut, în traducere franceză, eseul Întoarcerea autorului de Eugen Simion la editura L’Ancrier din Strasbourg. Traducerea este făcută de Constantin Frosin”.

Vorbind despre volumul Corabia, Labirintul celălat de Sterian Vicol, în revista Ateneu (ianuarie 1997), Daniel–Ștefan Pocovnicu afirmă : „În ceea ce privește traducerea franceză, am remarcat marea libertate de mișcare a traducătorului. (…) În concluzie, e vorba de un volum de poezie interesantă atât pentru lectura critică, cât și pentru libera promenadă livrescă a cititorului paradisiac”.  Despre același volum citim, în Buletinul informativ nr. 1 (56)/1997 al CNCVTCP (pp. 30-31): „(…) această reușită transpunere în limba franceză, semnată Constantin Frosin. (…) Aceste poeme de largă respirație vor rămâne în literatura română și, grație traducerii, vor pătrunde și dincolo de porțile Europei”. Semnează Sanda Tașula.

Nu putem să nu reluăm aici poemul dedicat de René Bonnet de Murlive (Laureat al Academiei Franceze) Traducătorului Constantin Frosin, publicat pe coperta 4 a revistei Grai 5 (2003), număr dedicat în întregime traducerii și coordonat de Constantin Frosin

Le 8e Art: La Traduction

Plus que créer, traduire est un art difficile,/Ingrat, sous-estimé, cependant exigeant/La maîtrise de chaque langue dont on use,/Astreignant, qui l’exerce, à la fidélité. Authentique récréation compatible/Avec la vérité d’un texte non trahi,/Sans obtenir, toujours, l’exacte concordance,/Impossible à capter en sa totalité. Traduire est exprimer, autant que concevable,/Un identique sens, en termes étrangers,/Approximation, forcément imparfaite/En laquelle il n’est vu que le moindre défaut. Aussi précisément que l’on y puisse atteindre/Avec l’honnêteté dont il est coutumier: Un Constantin Frosin se révèle l’orfèvre/Et le plus éminent des maîtres truchements.

Un articol din România Literară (datat 19 ianuarie 2002, p. 10 – Cultură) ar trebui poate să mă facă să roșesc, dar el denotă entuziasmul, dedicarea și profunda mea implicare în actul cultural de promovare a valorilor literare, spirituale și artistice românești : „(…) scriitorul român, profesor universitar Constantin Frosin  din Galați, poet și editor, apreciat traducător din și în limba franceză care, plătind din modesta-i leafă mai multe milioane de lei, a cărat prin trenuri două geamantane conținând peste 100 kg de cărți  (pentru a participa la Târgul de Carte de la St. Avold, între altele)”.  Articolul intitulat: St. Avold, Franța: o adresă pentru mai târziu, e semnat de Ion Andreiță

Cunoscutul exeget al operei cioraniene, tecuceanul Ionel Necula, într-un articol intitulat Un român la Curtțile Europei din Contemporanul. Ideea europeană (2001), consemnează: „(…) Cu peste 120 volume traduse din română în franceză, Constantin Frosin este cel mai harnic ambasador al culturii românești pe meleaguri galice. A tradus, printre altele, Luceafărul  lui Eminescu și mulți consideră că versiunea lui conservă cel mai bine spiritul poemului. … Poetul gălățean s-a aplecat îndelung și rodnic asupra lucrărilor lui Cioran, iar Teza sa de Doctorat  furnizează nu doar liniile unei înavuțiri exegetice, dar și semnele unei contaminări tonice. (…) Acesta este Constantin Frosin. Un valah pentru care curțile Europei au de multă vreme, porțile larg deschise.” 

Ziarul de Vrancea, în numărul său de vineri, 26 octombrie 2007, în articolul semnat de Valeriu Anghel, este edificator încă din titlu: Parfum de vară într-o toamnă bacoviană, dar mai ales, în subtitlu: Discursul lui Constantin Frosin despre arta traducerii a iluminat auditoriul pe dinăuntru. Citim, printre altele, în acest articol: „Profesorul universitar CF, poet de expresie franceză, eseist și traducător, personalitate de marcă a francofoniei mondiale, a vorbit cu elocvența-i desăvârșită și prestanța argumentației niciodată pusă la îndoială, despre traducerile din creația literară a marilor poeți români. (…) Aprecierea oamenilor de litere francezi a traducerilor în limba lui Baudelaire, fac din Constantin Frosin un mare ambasador al integrării culturii românești”. 

În Analize și Fapte, nr. 62/2007, Artur Silvestri consemnează: Între autorii importanți, cu operă și opțiuni culturale clare, Constantin Frosin face figură aparte : scriitor francofon, traducător, cărturar, creator de publicații, de instituții culturale, stă deoparte construind cu migală și cu sentimentul că viitorul îi va da dreptate”. Iar în Analize și fapte, nr. 66/2007, revine la Constantin Frosin : „Splendidele traduceri din lirica eminesciană, aparținând acestui tălmăcitor eminent – una din puținele voci francofone autentice de azi (…)”, iar în Ziarul de Vrancea din 18 ianuarie 2007, la pagina intitulată Vrânceni de Nota 10, sunt 18 personalități, printre care: Acad. Valeriu Cotea, Acad. Virgil Gândea, Angela Gheorghi, Irina Mavrodin, dintre care nu lipsește Constantin Frosin, prezentat după cum urmează: „Constantin Frosin, scriitor, traducător și publicist francofon, membru corespondent al Academiei Europene, membru al Academiei Francofone etc., este cel mai prolific scriitor și traducător român în franceză : 165 cărți publicate, 500 articole (poeme proprii, eseuri și critică) în reviste (franceze și francofone), apariții în peste 40 antologii (…)”.

Regretatul Radu Cârneci, fost Director Executiv al Fundației Izvoare (întemeiată de Zoe Dumitrescu–Bușulenga), justifica astfel acordarea titlului de Protecteur de la Francophonie lui Constantin Frosin: Impecabil poet de expresie franceză, ambasador de elită al literelor românești în limba lui Baudelaire, Bucarest, le 20 mars 2007. Extrem de elocvent, nu ?

Eminentul profesor, publicist și critic literar gălățean Constantin Dimofte, în articolul Constantin Frosin în teritoriile de sacru ale simțirii românești din Școala Gălățeană, scrie: „Cu conștiința deplină a datoriei neprotocolare, voi semnala câteva caractere ale scriiturii lui Constantin Frosin: darul de a stăpâni un material imens, dificil și contradictoriu, o inteligență vie, cu totul aparte, de a surprinde esențialele textelor supuse investigației, capacitatea extrem de fină de a sesiza și valorifica nuanțele, ca și bunul gust de a nu face paradă de natura sa erudită. (…) Acest cetățean român al universului este o natură superbă, e un călător mândru, în accepția particulară pe care i-o dă poporul nostru acestui cuvânt, în corăbiile stelare. Cinste ție, Scriitorule !”   

Respectabila publicație gălățeană Realitatea din sept. 2018 (nr. 431-432), (dublă campioană a presei românești de provincie), titrează pe pagina întâi, la loc de cinste : „Constantin Frosin, Ambasadorul Culturii Române în an centenar” (cu continuare în pagina 8). Titlul spune totul despre felul cum sunt văzut pe plan local, național și international! Articolul e semnat de dl Pompiliu Comsa prof. univ. asoc., director al Ziarului Realitatea, Reporter european, cel mai bun ziarist de provincie (Media Radar) directorul publicației. Iar în nr. 157-158, din 20-27 ianuarie 2008, la pagina: Superlativele Realitatea se poate citi, la pagina 8 (consacrată în întregime lui Constantin Frosin): Personalitatea culturală a anului 2007, desemnată de cititorii săptămânalului Realitatea Galați, este profesorul universitar doctor Cnstantin Frosin, cel mai bun traducător român de limbă franceză, iar Interviul respectiv este intitulat după una din aserțiunile mele: Rolul și Scopul meu a fost mereu să aduc un plus de imagine României!  (prin promovarea valorilor românești, aceasta fiind profesiunea mea de credință). A consemnat dl Pompiliu Comsa prof. univ. asoc., director al Ziarului Realitatea, Reporter european, cel mai bun ziarist de provincie (Media Radar), directorul publicației.   

Polemici, nr. 3-4, Baia Mare, martie aprilie 2016, ISSN 2501-1979. Mircea Coloșenco semnează articolul Paradigma actului traducerii: Constantin Frosin, Au fil de mes idées. Autrement sur la Traduction, pp. 22-23 : „O culegere de studii/articole unul mai special decât altul, structurate pe baze ferme și sigure, cu aceeași tematică, însă în diferite combinații ale rațiunii și ale experienței proprii. (…) În subsidiar, Constantin Frosin apare ca o instituție culturală: poet bilingv, deopotrivă de talentat; autor versat de lucrări științifice și didactice, publicist, conducător-fondator de revistă serioasă – Le Courrier international de la Francophilie, scoasă pe cont propriu, dintr-un salar de profesor universitar”.

Baaadul Literar, nr. 38-39, ianuarie-iunie 2017, Bârlad, ISSN1843-2190, pagina 64, Mircea Coloșenco reia tema Paradigmei actului traducerii, dar sub o formă diferită, ușor modificată și adăugită. Iată câteva din noile sale puncte de vedere (față de textul inițial, publicat anterior, cu același titlu): „Constantin Frosin diseacă, rând pe rând, metodic, critica/teoria traducerii, trăsăturile specifice de fidelitate/infidelitate (plecând de la formula „belles infidèles” din sec.  XVIII), dar și de copie a o originalului/creației în sine, caracterizând postura traducătorului ca mediator/creator, condamnând prin prisma eticii actului traducerii, specia hibridă rezultată din soluții surogat. Totodată, în cadrul căutării identității spirituale din perspectiva pluralismului expresiei artistice în plan european, Constantin Frosin este pentru autoritatea textului traducerii (…)”.  Același critic vorbește în Revista Română, nr. 93-94, toamna-iarna 2018, Iași, despre Alexei Mateevici – poet de geniu (130 de la naștere : 16 martie 1888), își ilustrează teza cu versiunea noastră franceză a poemului Limba noastră, încheindu-și artticolul cu prezentarea traducătorului Constantin Frosin, de 9 rânduri: „Constantin Frosin, profesor universitar doctor al Universității Danubius din Galați, deține un palmares impresionant: 165 cărți publicate, 37 cărți de autor și restul traduceri, 500 articole (eseuri și critică) în reviste de specialitate. Ofițer al Ordinului Național Francez al Laurilor Academici, Ofițer al Ordinului Național Francez al Artelor și Literelor (aici am operat o mică corectură – necesară, laureat și medaliat cu Aur de Renașterea Franceză” (Pp. 54-55).     

Adevărul Literar și Artistic din 13-15 iulie 2018, titrează Noi, românii, avem o problemă cu recunoașterea meritelor cuiva, sub pana scriitorului Costel Crângan, pe paginile 32-33. Una din cele mai trăsnite întrebări care mi s-a pus vreodată, este : „Este Franța un El Dorado personal pentru Dvs. ?” La care am răspuns fără nicio clipă de ezitare : „Se poate spune și asta. Franța s-a pliat cel mai bine pe ambiția mea de a folosi fiecare clipă din viață pentru a genera ceva important. (…). Încerc să-i fac pe francezi să vibreze la capodoperele autorilor români, mă străduiesc să îi fac pe oameni să înțeleagă sensul cuvintelor”.

Conformându-mă dictonului Non multa, sed multum, voi trece la o încheiere atipică. Cum ziua bună se cunoaște de dimineață, și pentru a vă convinge că traducătorul din mine nu s-a născut peste noapte – ieri sau alaltăieri, voi spune că în anul II, student fiind la Facultatea de Limbi romanice, clasice și orientale a Universității București, am primit de la Șeful Lectoratului de Limbă Franceză, dl Profesor Claude Lumediluna, o recomandare pentru o bursă de 5 ani la Sorbona IV.

Iată conținutul acesteia, în traducere: „Subsemnatul Claude Lumediluna, Lector de franceză la Facultatea de Litere, atest că studentul Constantin Frosin din anul II, grupa 610, care a urmat cursul meu special de Stilistică, mi se pare apt să prezinte, cu mari șanse de succes, îndeosebi prin capacitatea sa de exprimare orală, concursul pentru obținerea unei burse de studii în Franța”. (București, 14 ianuarie 1974).  Nu am primit acea Bursă, pentru că nu îndeplineam cele două condiții : 1) Să fiu membru al PCR ; 2) Să am funcție în CUASCR București – imposibil, venisem de două săptămâni de la Iași prin transfer, de la Univ. Al. I. Cuza.

La sfârșitul anului IV, eram deja coautor/colaborator la câteva lucrări de anvergură ale Universității București : 1) Culegerea bilingvă de idiomații O mână de ajutor/Un coup de main, coordonată de Aristița Negreanu, 1975, 264 pagini; 2) Manual de Limba Italiană,  coordonat de Doina Condrea-Derer, la care am fost corector (și colaborator), 1995, 296 pagini ; 3) singurul student din anul IV prezent în Buletinul Cercurilor Științifice Studențești nr. 4, București 1977, cu articolul Analyse d’une combinatoire figée. Les lexies figées formées autour de bouche, bocca, gură. Approches typologiques, de 30 pagini (pp. 189-219, total 264 de pagini); A patra lucrare, Le Théâtre français contemporain, la care contribuisem cu un studiu de peste douăzeci de pagini referitor la piesa de teatru în patru acte Caligula de Albert Camus, în posesia căreia nu am intrat niciodată – fie nu a mai apărut, fie a fost un tiraj restrâns și nu am mai găsit-o la Librăria Universității.

[A se vedea articolul autorului]

In memoriam Albert Camus (1960 – 2020), mon amour! Este oare Ciuma lui Camus, Covid – 2019, al nostru? Recomandarea celebrei lucrări tuturor celor sechestrați la domiciliu (în „liberate condiționată sub control judiciar”). Pledoarie pentru cauza absurdului. Camus et l’Algérie: je t’aime moi non plus!

 

Prezența profesorului Constantin Frosin în Dictionare Who’s Who (și similare)

  • Who’s Who – uri franceze: Le Richelieu, recueil biographique de la francophonie, Editions SIDER, Paris, 1997, p. 122.; Who’s Who in France, Editions Jacques Lafitte, Paris, 2006, ISBN  2-85784-045-4, p. 873 (și în toate edițiile următoare, inclusiv cea din 2020). Total pagini 2350 la format A4.
  • Who’s Who –uri de limbă engleză: 2000 Outstanding People of the  20th Century, International Biographical Center, Cambridge, England, 1998, ISBN 0 948875 13 5, p. 78.; Contemprary Who’s Who, American Biographical Institute, Inc., Raleigh, North Carolina, SUA, 2003, ISSN 1545-9233, pp. 141-142.
  • Who’s Who –uri de limbă română: Who’s Whoîn România, Pegassus Press, București 2002, p. 238; Enciclopedia personalităților din România, Hübner Who is Who, Zug, Elvetia, 2008, ISBN 978-3-7290-0077-3, pp. 504 – 505.; Dicționarul personalităților din România, Biografii contemporane, Editura Anima, București, 2016, ISBN 978-973-7729-88-0, p. 174.; Dicționarul general al Literaturii Române, Literele E/K, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, ISBN 973-637-070-4, 973-637-087-9, pp. 201-202; Dicționarul biografic al Literaturii Române (A-L), Editura Paralela 45, Pitești, 2006, ISBN (10) 973-697-759-5, pp. 599-600; Dicționarul Scriitorilor Români, Editura Porțile Orientului, Iași, 2011, ISBN 978-973-7863-64-5, pp. 212.; Dicționarul Scriitorilor Gălățeni, Editura Axis Mundi, Galați, 2016, ISBN 978-606-9719-29-0, pp. 215-216; Un dicționar al mscriitorilor români contemporani (vol. 5), Editura TipoMoldova, Iași, 2016, ISBN 978-606-676-871-9, pp. 217-226; Enciclopedia scriitorilor români contemporani F.E.–P „Tipografia Centrală” (Colecția Pasărea Phoenix, 1200 pagini), Chișinău, 2019, ISBN  978-9975-3356-7-6, pp. 440-442.

Și pentru că mulți ziariști sunt și scriitori și invers, voi semnala atenției Dvs. șiIstoria jurnalismului din România în date  (coordonat de Marian Petcu), Editura Polirom, Iași, 2012, ISBN 978-973-45-3067-7 (1414 pagini), pp. 740, 958, 1013.    

Cam acestea ar fi motivele–nu puține, după cum se vede, și rațiunea acestui demers de a obține Indemnizația de merit. „Banii m-ar ajuta să-mi îngrijesc sănătatea, compromisă de o boală incurabilă. Am făcut atât de multe pentru literatura română și pentru scriitorii români, am investit atât de multă muncă și energie, sănătate și chiar bani (publicând acele reviste pe speze proprii), încât cred sincer că merit această Indemnizație de merit! Reamintesc că am depus două dosare voluminoase (dar pe care nu s-a uitat probabil nimeni – deși aveau obligația  s-o facă! De vreme ce de două ori au spus unii că n-au auzit de mine, drept care nu m-au votat, deci nu am putut obține respectiva Indemnizație !). Sper că mi se va face dreptate, că mai există omenie și simțul valorii, că mi se va da ocazia ca restul zilelor mele să-l petrec traducând cât mai multe din operele reprezentative ale literaturii române. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

Profesor Universitar Emerit Constantin Frosin, Membru USR, secția Traducători (București), 2000 

 Comentariul Autorului

După o prezentare, „detaliată”, în lucrările mele, a unuia dintre cei mai notabili și prestigioși „traducători literari” români, francofili, contemporani (dacă nu cumva, și cel mai însemnat?!) – profesorul universitar emerit Constantin Frosin – din care nu lipsesc nici vasta și impresionanta sa operă publicistică literară româno– franceză și nici elogiile unor reputați și notorii scriiotori, respectiv, critici literari  francezi  și români, care, de altfel, i-au adus acestuia și recunoașterea (inter)națională oficială (și în special, cea franceză), „materializată” prin acordarea unor celebre titluri, premii și diplome, doresc să justific și eu acele „apalative” pe care i le-am acordat în cadrul acestora (fără a „spicui”- vorba dânsului). Este vorba de „titan” al literaturii româno-francofone; „the most prolific & notorious”;  „le plus illustre des Roumains”–publicistes, francophiles, contemporains; „recognized by the whole world” și  „compatriotul” meu.

Dar, nu în calitate de „om de litere” (ca poet, prozator, scriitor, eseist, critic literar, etc.), pe care nu o am, dar în cea de „om de știință” franco–român, activ în învățământul superior francez, ca enseignant–chercheur (research professor) de modelizarea matematică și matematici aplicate în științe inginerești și social-economice, căruia, cu 33 de ani în urmă, în timpul mandatului ambasadorial (în România) al lui Jean-Marie Le Breton (1987–1990), Michèle Scardina (consulul) și Gilles Courrègelongue  (consulul adjunct), după mai multe convocări (și întrevederi), din ordinul miniștrilor Afacerilor Externe, Roland Dumas (1984–1986, 1988–1933) și Jean-Bernard Raimond (1986–1988), au făcut, în sfârsit, mențiunea „aprobat” pe dosarul de stabilire definitivă în Franța”.

Sau, în calitatea de director de studii, detașat în România (la CUFR România – Consultantă Universitară, Studii și Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare franceze de înalte studii) din partea unui cabinet (privat) de consultanță de pe lânga școlile superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles), care de peste un deceniu și jumătate concepe și elaborează cursuri de științe fizico–matematice, respectiv, de științe social–economice  [45 de volume și peste 600 de lucrări de mare anvergură, în peste 45.000 de pagini–repertoriate și în Biblioteca Națională a Franței–ca lucrări de excepție], care realizează o convergență între cele două sisteme educative, francez și român și care permit absolvenților de liceu cu calități intelectuale deosebite, capabili de performanță (de tip gifted) să-și continue studiile superioaree (nivel post–Licență) în celebrele și prestigioasele școli superioare, seculare, franceze (unice, în felul lor, în lume – pentru modul lor deosebit de selectiv, prin concurs scris și oral la discipline fundamentale și cultură generală), dar și celor care își continuă studiile în cadrul unor universități de prim rang, în care, în principiu, în primul ciclu universitar (Licență), eșecul este de cca 78%.

[A se vedea articolele autorului]

Preparatory Level INSA Lyon (LIT – Lyon Institute of Technology)

Remember: Omagiu și recunoștință unor personalități românesti în cărți de matematici generale si aplicate, prezente în Bibiloteca Națională a Franței „François Mitterrand“ și adresate absolvenților de liceu și elevilor „preparatoriști” (studenți în primul ciclu universitar – Licență) candidați la concursurile de admitere în școlile superioare franceze de înalte studii științifico – inginerești și economico – comerciale.

Sau, în calitate de promotor al culturii și civilzatiei franceze (în România, în  cadrul programului de pregătire al tinerilor români, capabili de performanță, pentru concursurile de admitere în celebrele și prestigioasele grandes écoles franceze), prin intermediul „faptului divers”, care are ca scop familiarizarea candidatului cu istoria social – economică și politică a Franței, cu precădere a celei de a IV-a Republici franceze (1946 – 1958) și a V-a (în curs, din 1958), de care acesta are absolut nevoie, pentru a „supraviețui” în „structurile” elitiste ale intelectualității.

[A se vedea lucrările autorului].

6/10 în loc de 11/9 Fahrenheit!

„În umbra vieţii, Vol. 4″ (Vol. 7 din seria „Investigaţii jurnalistice în serial”). Născut cu a V-a Republică franceză! (Né avec la Ve République française)

 

Sau, în sfârsit, în calitatea mea de jurnalist de investigații criminale (private investigator), consultant (în restabilirea adevărului istoric) într-o serie de dosare criminale (viciate de erori judiciare), în care am studiat mii de declarații, procese verabale și traduceri (inclusiv, din limba româna în limba franceză și invers), în special, cu scopul apărării compatrioților noștri români – infractori, încarcerati în Franța, dar sancționați penal, mult prea sever (în raport cu faptele comise), din cauza unor traduceri amatoricesti (diletante) ale unor experți traducători (interpreți) români în Franța (absolvenți  de „litere”, probabil, ale afabetului românesc!), cu mențiunea, specialitatea „franceză”, care pun în evidență incompetența lor, lipsa lor de profesionalism, în defavoarea acestora. [A se vedea pentru detalii lucrările autorului: Pe urmele proxeneților români în Țara LoareiAdevărul în dosarul (criminal al) proxeneților români din Țara Loarei. Investigații în sprijinul românilor (implicați în dosar) pe teritoriul francez. Importanța restabilirii adevărului istoric. „Romanian Connexion”, vastul dispozitiv prostituțional (de prostituție) românesc pe teritoriul francez. Pe urmele proxeneților români de la Le Havre și din Țara Loarei. Combaterea prostituției în Franța (Corespondență de la Thomas Csinta–„cel mai detestat dintre pământeni”)].

Pe urmele proxeneților români în Țara Loarei. Un pas mic spre victorie!

„Romanian Connexion”, vastul dispozitiv prostituțional (de prostituție) românesc pe teritoriul francez. Pe urmele proxeneților români de la Le Havre și din Țara Loarei. Combaterea prostituției în Franța (Corespondență de la Thomas Csinta – „cel mai detestat dintre pământeni”)

Subliniez aici faptul că traducerea interpretată a unui document de natură juridică este esențial pentru cel inculpat, pentru că de acesta va depinde soarta lui, adică, pedeapsa cu care va fi sancționat penal. Iar pentru ca acest lucru să corespundă cu realitatea, traducătorul – interpret trebuie să cunoască, în cele mai mici detalii, ambele sisteme judiciare și ambele limbi care intervin în documentul de studiat. Din acest motiv, ca regulă generală, traducătorii – interpreți, în Franța, sunt aleși dintre binationali, adică, cei care sunt orginari (după părinți) dintr-o țară străînă (limba căreia–ca limba maternă, o cunosc în cele mai mici detalii), dar care sunt crescuți și educați în cultura și civilizația franceză (într-o mare majoritate de cazuri în facultăți de tip LEA–Limbi Străine Aplicate–cu specializări în domeniul tehnico–științific, social–economic, juridic, etc. ), ceea ce le permite reazlizarea unor traduceri de mare fiabilitate.

În ceea ce privește traducerea unui text literar (și în special a unei poezii) din limba româna în limba franceză și invers, acesta este un proces mult mai „delicat” și mult mai complex, care pe lânga cunoașterea subtilităților lingvistice, necesită și un talent literar deosebit (de excepție), însotit de un potențial creator literar (de valoare) care nu este specific decât unui „om de litere” ieșit din comun („hors nomes”), exact ceea ce cred că trebuie considerat și profesorul Constantin Frosin. Ca urmare, acest „om de litere–hors normes, după părerea mea, care dispune de o creație literară de asemenea (anvergură) proporții (peste 200 cărți traduse din limba româna în limba franceză, peste 700 numere de reviste franceze și francofone, peste 300 de numere de reviste românești care l-au publicat începând din 1990), nu poate fi decât un „titan” al literaturii româno–francofone (europene), „the most prolific & notorious” contemporan.

Dacă ținem cont și de prestigioasele și celebre sale titluri și premii străine care i-au fost acordate (Membru titular al Academiei Francofone Paris–Chambéry; Membru titular al Academiei Internaţionale Francofone Bordeaux; Membru titular al Academiei Internaţionale din Lutèce–Paris;  Membru corespondent al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere; Membru Străîn al Academiei de Științe a Rusiei; Cavaler şi Ofiţer al Ordinului naţional francez Ordre des Arts et des Lettres; Ofiţer al Ordre des Palmes Académiques; Grand Prix de l’Académie Francophone; Marele Premiu pentru Literatură al Institutului Italian de Cultură – Neapole; Medalia de Aur a Meritului şi Devotamentului Francez; Medalia de Aur pentru Literatură, Societatea Autorilor și Poeților din Francofonie; Medalia de Aur a Renaşterii Franceze; Medalia de Aur a Academiei Internaţionale din Lutèce; etc.), profesorul emerit (din 2017) Constantin Frosinom de litere – hors normes, este cu siguranță le plus illustre des Roumains”–publicistes, francophiles, contemporains și „recognized by the whole world”.

În sfârsit, de ce îl consider eu pe profesorul Constantin Frosin „compatriotul meu” (francez),  cu toate că nu este decât cetățean român? Pentru că dânsul este singurul român (francofil) pe care îl cunosc (din scrieri și virtual), care atunci când se exprimă în româneste am impresia că nu vorbește altă limbă. Din contră, atunci când scrie în limba franceză, nu am impresia că dânsul n-ar fi „francez de limba” (adică, de origine), ceea ce practic, este imposibil și nici nu am putut constata pâna în prezent, la niciun român (indiferent dacă era sau nu, o personalitate). Nici măcar la un român stabilit (deja) în Franța (defintiv sau devenit cetătean francez), fără să mai vorbesc de unul care trăiește în România. Iar în cei 33 de ani pe care i-am petrecut în Franța, am avut ocazia să întâlnesc destui.

Cu alte cuvinte, exprimarea în limba franceză a profesorului Constantin Frosin este tipic franceză, pe care dacă nu îl cunoști și nu știi că este român, nu te îndoiesti de faptul că n-ar fi francez. Chiar, mai francez, decât o mare majoritate a francezilor, în sensul că, limbajul sau literar – academic de „haut niveau”, sunt sigur, că i-ar pune și pe ei în dificultate.

În încheiere, din fericire, în cariera mea didactică și de cercetare am mai avut ocazia să lucrez cu oameni „hors normes”, la CUFR – România, despre care „unii” susțineau că, practic, este imposibil să reușească la concursurile de admitere în cele mai prestigioase școli superiare franceze științifico – inginerești  sau economico – comerciale, având în vedere diferențele (uriașe) de programă, de organizarea ei, sistemul de notare (care sancționează negativ greșelile), dar în special datorită lipsei unei culturi generale vaste (condiție sine qua non), în contextul unor dificultăți lingvistice majore, imposibil de depășit.

Și totuși, după studii strălucite, ei ocupă, astăzi, posturi importante în cadrul Aministrației Franceze, în cadrul sistemului elitist de învățământ superior sau în Dominance hierarchy a structurilor europene.  [A se vedea artivcolul autorului: Accesul în sistemul elitist francez de Înalte Studii „Grandes Ecoles”–un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani!].

Accesul în sistemul elitist francez de Înalte Studii „Grandes Ecoles” – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani!

Este suficient să menționez dintre ei (cu acordul lor), câte un fost student CUFR, în fiecare filiera.

Mihai–Alexandru Dușmanu, absolvent al reputatului Colegiu Național „Tudor Vianu” din București  (promoția 2013), după un an pregătitor (anul Zero) la CUFR este admis în CPGE Scientifique (Clasa Pregătitoare pentru Școlile Superioare Franceze de Înalte Studii) la Valbonne (Nice-Cote d’Azur Métropole) la secția de MPSI-MP [Les CPGE (Classes Préparatoires Scientifiques-Maths Sup, Maths Spé) aux concours d’entrée aux Grandes Ecoles d’Ingénieurs (MP, PC, PSI, PT)], unde după ce a fost notat cu 24/20(!) este admis în 2015, în urma unui concurs de admitere extrem de selectiv (scris și oral la disciplinele fundamentale de specialitate și științe socio-umane, în limba franceză), în calitate de „candidat independent” (și nu prin intermediul programelor de schimburi de colaborare europene Erasmus, Tempus, Socrates, Leonardo, etc., fără mare valoare…), care a durat peste o lună la cea mai prestigioasă instituție franceză de învățământ superior (și academică) în materie de Științe fundamentale, École normale supérieure (Normale Sup d’Ulm – Paris,  fondată în 1794) care prin nivelul deosebit de ridicat al concursului de admitere, nivelul academic de instruire, dar și cel al profesorilor săi este net superioară chiar și celor mai reputate instituții de învatamant superior (universități) anglo-americane (în care, de altfel, a și fost admis, fără nicio dificultate, din oficiu!), astăzi, fiind dctorand și asistent universitar la celebra și prestigioasa școală politehnică federală ETH (Eidgenössische Technische Hochschule Zürich Zürich) de la Zurich (Elveția)

Diana–Alexandra Mihai, absolventă a prestigiosului Colegiu Național „Mihai Viteazul” din București (promoția 2014), după 2 ani pregătitori (Dublu an Zero) la CUFR a fost admisă în CPGE Economique [Les CPGE (Classes Préparatoires Economiques et Commerciales-prépas HEC)] la Angers (prefectura departamentului Mâine et Loire) de unde, ulterior, va intregra, tot printr-un concurs deosebit de selectiv și dificil ISG (Institut Superior de Gestion) Paris, celebra scoală europeană de business  (cu filale la New York si Tokio, înfiintata în 1967 de către French CEOs led by Pierre-Alexandre Dumas), membră a IONIS Education Group, astăzi fiind actuar și manager de risc în cadrul prestigioasei banci franceze Société Générale  de la Bruxelles (Belgia).

Anexa

Echange des messages entre le professeur Constantin Frosin et Thomas Csinta (Schimb de mesaje între profesorul Constantin Frosin si Thomas Csinta)

Les 12 Commandements de ma vie (Thomas CSINTA)

Bună ziua, Domnule Profesor și Stimate Coleg

Am citit cu emoție rândurile de mare sensibilitate și delicatețe la adresa mea, trimise bunului nostru prieten – un om minunat – Ionuț Caragea.  Ați intuit cu preciziune situația și poziția mea în decontextualiză(-n-)tul context românesc, sunteți un fin analist și un observator perspicace. Slavă Domnului că mai sunt oameni dintre aceștia, că Domnia-Voastră, pe biata Terra, unde (așa-zișii) profeți sunt sfâsiati de hoardele mafiote și de cele de câini de pază ai unei orânduieli nedrepte, în totală neorânduiala și ordinată dezordine.  Va mulțumesc din suflet pentru caldele cuvinte, care pentru mine sunt o adevărată îmbarbatare și mă motivează să merg mai departe, să-mi continui opera în lumea asta demotivata și demotivanta.  Grație Fratelui nostru comun Pompiliu Comșa, v-am putut citi de mai multe ori, și sunt realmente impresionat de calitatea scrierilor și zicerilor Dvs.  Dacă va fi să supraviețuiesc și dacă veți veni într-o bună zi în România, (și dacă) veniți și pe la Galați, nu ezitați să dați un semn, vreau să cunosc și să strâng mâna unui MARE OM ca Domnia-Voastră. Deși mă așteaptă trei operații: două în viitorul foarte apropiat (eventratie și hidrocel – infecție nozocomială), iar a treia mai în iarnă sau la primăvară (de extirpare a prostatei), doresc din tot sufletul să facem echipa, să colaborăm pe multiple planuri, să devenim tandemul care să impună respect lumii occidentale. Chose promise, chose due… ! Cu deferență gratitudine și cu cele mai alese gânduri, Al Dvs, Constantin Frosin

Monsieur Csinta

Merci de votre belle missive, de vos lignes și chaleureuses, și encourageantes pour moi.  Merci du coeur, de tout coeur! J’attends la suite de cet humain et confraternel engagement en mă faveur, je l’attends passionément et avec intérêt. Avec ma haute considération et mă déférente gratitude, Constantin Frosin

Cher Collègue et Ami (je peux?),

Voilà que, à mes 68 ans, les miracles sont encore possibles, je découvre le monde sous un autre angle, sous une autre lumière, grâce à des Hommes comme vous et notre Ami (hors du) commun, Pompiliu Comsa. Une telle solidarité extrêmement noble et généreuse, je n’en ai vu que dans les contes (y compris et surtout dans ceux à dormir debout), mais, pour une fois, voilà, c’est non seuelement vrai, mais aussi et surtout possible. Merci du coeur, de tout coeur, grâce à vous, à votre assistance, je renais à une autre vie ! Toute ma gratitude va donc vers vous et vers Pompiliu, comme quoi je vous prie de croire à ma très haute considération. Et avec mon admiratif respect, Constantin Frosin 

Monsieur Thomas Csinta

Une question restée sans réponse ressemble à la semonce émanée par une certaine couronne de ronces… Je me suis payé le luxe, pauvre moi, de vous appeler, en toute innocence,”cher ami”, tout en ajoutant l’instant d’après: “je peux?”… Je vous demande pardon pour cette impiété, veuillez pardonner un jeune vieillard qui pensait pouvoir s’adresser ainsi à vous, impunément… Hélas… Trois mille fois hélas ! Et pour terminer sur une note d’humour (qui n’en a pas le sens…): Hélas de nos quatre, ou de nos six, y compris Pompiliu Comsa, notre extraordinaire Ami… Au plaisir de vous lire et relire, et relire, et relire… Cordialement vôtre, Constantin Frosin

CFR (id est: Constantin Frosin, Roumanie, pas Chemins de Fer Roumains, d’autant moins Council of … Mais non, pas du tout… Ou alors… Ce foutu Roumain… ? Ou: Ce qu’il fallait  (d’aucuns diraient Phallus) Répondre (ou raie pondre ?). Enfin, peu importe (ou exporte?) Bien à vous, Constantin Frosin. PS. Prière de voir en haut: histoire de rire…

Stimate Coleg, dragă mare Prieten,

V-am admirat din prima clipă când Pompiliu Comșa v-a publicat pe FB (și pe unde a mai putut). Mi-am zis atunci: Uite un român care face cinste României și Franței, care a ajuns un MARE OM într-o țară în care e destul de greu să te afirmi. Pâna ce te cunosc ei, sunt zgârciti în laude și aprecieri, dar după ce s-au lămurit, te consideră o mare valoare, au încredere în tine, etc. Mi-ați dat un motiv de a vă admira și mai mult pentru puterea pe care românii nu o mai au, de a aprecia meritele altora, folosind chiar și câteva superlative. Sunt deja „criblé de dettes de reconnaissance” envers Vous! Vă multumeesc că existați acolo – la locul potrivit – pentru a vă exprima o opinie avizată despre mine, că ați dat peste Pompiliu Comșa, și, prin el, peste mine. E un miracol, cum destinul ne interconectează, ne solidarizează unii cu alții…Vă mulțumesc din suflet pentru TOT, cu reiterată și deferentă gratitudine. Respect, Constantin Frosin 

Cher Monsieur Frosin, cher Collègue, cher Ami,

Ne vous en faites pas, car il n’y a aucun souci!
Le temps de vivre et le temps d’aimer. Aimer les gens, aimer la vie, aimer la culture, la création……
C’est (très) beau de vivre sans contrainte et jour sans temps morts.
A part que je suis très débordé avec mes nombreux problèmes, tout va bien, pour moi.
Vous pouvez m’appeler comme vous le souhaitez.
Par contre, moi, je suis (très) fier de vous et, également, solidairepuisque de nos jours on ne trouve pas si facilement, un si grand francophile, un grand poète, un grand traducteur comme vous vous y êtes engagé…
Votre amitié c’est un grand honneur pour moi…et je pense que ça, c’est bien visible, aussi, dans mes articles sur vous.
Vous le savez bien, …on n’ ira pas (peut-être) au paradis, mais, l’enfer nous accueillera sûrement!
Tout d’abord on va saisir l’USR, avec un comité de soutien, puis le ministre de la Culture.
On va s’organiser
L’étape suivante c’est la présidence de la République, puis la presse française (Le Parisien, Le Monde et le Figaro, où je connaisdes professionnels).
Que Dieu vous bénisse, que Dieu vous protège….
Dès que ce serait possible je viendrai vous rendre visite, sans aucun doute !
Il faut y croire…
Bien cordialement, avec mes sincères amitiés,
Thomas Csinta

Cher Collègue, Cher Confrère, Cher Grand Ami

Vous êtes vraiment un homme de coeur et d’esprit! Un grand merci de votre noblesse, de votre superbe solidarité, de votre aristocratie intellectuelle! Vous formez les futures Elites, car vous en faites vous-même parti d’une illustre manière…Au grand dam de la bêtise humaine, de la stupidité toujours plus dominante et dominatrice, hélas! Nonobstant ce, malgré vents et marées, vous poussez à la roue du changement et, par des GRANDS HOMMES Vous, l’Humanité a encore une chance (et l’humanisme aussi…).  Merci d’exister, Cher Grand Ami, car vos bons mots m’aident à survivre, voire à renaître de mes cendres (tel Phoenix), à aller de l’avant, en vous ayant pour modèle de ténacité, persévérance et décision de réusssir de la plus brillante manière. Fidèlement et respectueusement vôtre, Constantin Frosin

Bibliografie

Un titan „gălățean” al literaturii europene francofone, cu grave probleme de sănătate, candidat la „indemnizația de merit” al USR de peste 3 ani… (Corespondență de la „compatriotul meu”, prestigiosul profesor emerit dr. Constantin Frosin – prodigioasa sa activitate publicistică în țară și în străinătate)

Un titan „gălățean” al literaturii europene francofone, cu grave probleme de sănătate, candidat la „indemnizația de merit” al USR de peste 3 ani…(Corespondență de la „compatriotul meu”, profesorul emerit dr. Constantin Frosin – Scriitor și Traducător de prestigiu național și european, președinte de Onoare al Ligii Culturale Române, Filiala Galați, premiat de către USR pentru traducerile sale!)

Un titan „gălățean” al literaturii europene francofone, cu grave probleme de sănătate, candidat la „indemnizația de merit” al USR de peste 3 ani…(Corespondență de la „compatriotul meu”, prestigiosul profesor emerit dr. Constantin Frosin – „ the most prolific & notorious” poet, scriitor și traducător contemporan, singurul român inclus în dicționarul biografic „Who is who France”)

Un titan „gălățean” al literaturii europene francofone, cu grave probleme de sănătate, candidat la „indemnizația de merit” al USR de peste 3 ani… (Corespondență de la „compatriotul meu”, prestigiosul profesor emerit dr. Constantin Frosin – „le plus illustre des Roumains” – publicistes, francophiles, contemporains)

În gura presei: Intelectuali și oameni de cultură, la raport! Cazul dramatic al Prof. dr. Constantin Frosin (reputat publicist, poet, eseist, scriitor și traducător român, „recognized by the whole world”).

 

 

Articolul precedentPregătiți elicopterul, bandiților! (Corespondență de la prof. univ. asoc. Pompiliu Comșa, directorul ziarului Realitatea)
Articolul următorUn soldat al presei, mai mult decât incomod! (Corespondență de la prof. univ. asoc. Pompiliu Comșa, directorul ziarului Realitatea)
Fizician teoretician și matematician de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv ai studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.