Festivalul „Ziua Porților Deschise la Domeniul Otetelișanu”, conacul unde s-a născut Petrache Poenaru – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Ion Nălbitoru (membru al UZPR și LSR)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch) 

Scholar Google

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro

Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”

Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”

Conacul Otetelișanu se află în Benești, Vâlcea, și aparține de orașul Bălcești. Pe 10 mai 2026 am avut onoarea să particip la Festivalul „Ziua Porților Deschise la Domeniul Otetelișanu”. Evenimentul de anul acesta, 2026, organizat de Historia Renascita împreună cu Fundația Domeniul Otetelișanu, gazda evenimentului, se află la a III-a ediție. Deschiderea a fost făcută de domnul primar Constantin Aleca al Orașului Bălcești și proprietarul imobilului, domnul Valentin Ionescu.

În curtea conacului a fost instalat un cort și tarabe-expoziție cu arme ale epocii fanariote  și chiar un loc unde se prepara cafea tradițională turcească, pe nisip. Vizitatori din zonă, dar și din alte părți, după trecerea în revistă a curții conacului, au urcat scara exterioară și au vizitat încăperile acestuia. Într-una din camere aflând-se o familie de boieri. Apoi, la subsol, a fost vizitată crama!

A urmat un program artistic, cu cântece și dansuri folclorice oltenești, susținut de elevii de la școlile din zonă. Între timp am stat de vorbă cu proprietarul, domnul Valentin Ionescu, care ne-a prezentat pe scurt istoria acestui conac: Conacul Otetelișanu este construit în 1698, încă mai trăia Constantin Brâncoveanu, de aceea se și observă stilul brâncovenesc în arhitectura construcției. Conacul a aparținut familiei Otetelișenilor, familie cunoscută mai ales în Oltenia, boieri luminați, cărturari ai vremii respective, cu multe ramuri  în București  și cam în toată Țara Românească.

Personajul marcant al locului este Petrache Poenaru care s-a născut (1799) și copilărit aici. De ce s-a născut aici? Pentru că mama lui era Smaranda Otetelișanu, sora lui Iordache și Grigore Otetelișanu care erau stăpânii conacului și al moșiei de jur împrejur. Smaranda era căsătorită cu Constantin Poenaru, un boier de rang trei,  și ea a preferat să vină și să-l nască pe Petrache aici la conacul fraților ei, unde avea condiții mai bune la vremea respectivă. După cum se știe, Petrache Poenaru a fost inventatorul stiloului și secretarul lui Tudor Vladimirescu, (figură emblematică pentru istoria Țării Românești, conducătorul Revoluției de la 1821) dar și pedagog, inventator, inginer și matematician.

Dilema inventarii stiloului: Petrache Poenaru vs. Bartholomew Folsch

Conacul a trecut de-a lungul anilor prin mai multe  etape, transformări, în funcție cât de mare era familia boierului. În 1965, după ce a trecut prin faza de naționalizare, a fost restaurat  și trecut pe lista de monumente istorice. După anul 1990 au început procedurile de retrocedare și după multe procese, în 2000, a ajuns în proprietatea mea, eu fiind, din partea mamei, rudă cu Otetelișenii. După 1990 în timpul proceselor de retrocedare conacul s-a degradat foarte mult iar din 2000 când l-am preluat am început partea de restaurare și l-am adus la forma actuală. El este administrat de Fundația Domeniul Otetelișanu, pentru că nu puteam să-l administrez de unul singur,  și am considerat că un astfel de monument  nu trebuie păstrat egoist,  cu porțile închise, ci  trebuie deschis și redat oarecum comunității, ceea ce se întâmplă acum.

De fapt bătălia de la Benești a avut loc  pe 2 martie 1821, dar fiind prea frig să organizăm acest eveniment, l-am decalat în prima jumătate a lunii mai, anul acesta fiind pe 10 mai. Deci anul acesta este ediția a III-a a festivalului „Cu porțile deschise.” Organizarea în mare parte se datorează celor de la Historia Renascita, o asociație de la Pitești, din județul Argeș. Președintele asociației, domnul Cătălin Drăghici, profesor de istorie, adună oameni  pe bază de voluntariat, ei nu sunt actori, dar se implică și se transformă uimitor în rolul boierului, al arnăuților, pandurilor, jupâneselor, slujnicelor. În realitate au alte profesii, deci nu sunt actori.

Apoi a început evenimentul în sine care a fost organizat de Asociația Historia Renascita din Pitești. Domnul  Cătălin Drăghici, profesor de istorie și Președintele asociației Historia Renascita, ne spune că au sosit la acest conac cu un proiect de reconstituire a unor elemente de viață civilă și militară din epoca fanariotă, a unui episod petrecut la Conacul Otetelișenilor. Înainte de a face o prezentare a epocii și a tipologiilor civile și militare, spectacolul începe cu un dans militar, de epocă, care a traversat Balcanii și a ajuns în Țara Românească.

A urmat prezentarea „militarilor”: arnăuți, haiduci, panduri și armele de epocă: pistoale de diferite feluri, iatagane de diferite mărimi, pumnale etc. Episodul cu bătălia de la Benești este inspirat din mărturiile boierului Iordache Otetelișanu. Președintele asociației Historia Renascita oferă detalii celor prezenți despre adevărata istorie a evenimentelor care s-au succedat pe aceste locuri: La începutul lui martie 1821, mai multe familii boierești, printre care cele ale fraților Otetelișanu și a lui Petrache Poenaru se retrăseseră la moșia de la Benești, unde fortificațiile și proviziile le-ar fi permis să reziste pe o perioadă de timp. Revolta era deja declanșată în acel moment și panica se instaurase în toată Țara Românească. Tocmai de aceea, toți cei aflați la Benești aveau averile strânse în care și trăsuri, fiind pregătiți a lua drumul Sibiului pentru a scăpa de tăvălugul revoltelor. Nu au mai apucat să o facă, pentru că în 1 și 2 martie vor fi atacați și asediați de grupuri răzlețite din avangarda oștirii lui Tudor aflată în deplasare spre București, grupuri de ,,rebeliști”, o amestecătură de arnăuți și panduri ce au picat asupra conacului în trei valuri succesive, sosite separat și fără cunoștință între ele.

Sunt aduși în scenă și țărani nervoși, înarmați cu securi pentru spargerea porților. Se lasă cu schimb de focuri, cu morți, cu incendieri, cu beții în urma descoperirii buților cu spirt și vin dosite în pivnițe, cu negocieri eșuate și groaznică jefuire până la pânza saltelelor, a celor baricadați inițial înăuntru. Puțin lipsește ca grupurile celor ce au atacat conacul să se încaiere între ele, chit că în fruntea unuia era chiar unul dintre căpitanii principali ai lui Tudor, Hagi Prodan. Doar sosirea slugerului Tudor salvează viețile celor deja jefuiți și aflați la un pas de a intra sub iataganele agresorilor. Tudor e ferm, le oferă protecție și pază până la mânăstirea Horezu, acolo unde slugerul i-a îndemnat să caute adăpost. Tudor nu întârzie să ia măsuri drastice pentru pedepsirea atacului asupra conacului, executând pe loc pe doi dintre capii răutăților și care înfăptuiseră cele mai multe rele și punându-i pe restul să jure că vor înceta a mai face acte tâlhărești.

Apoi, trupa de la Historia Renascita prezintă episodul cu ultimul atac asupra conacului și predarea boierilor. Au fost scene ca la realizarea unui film, cu împușcături de ambele părți, focuri de tun, ambuscade între „rebeliști” și argații boierului etc. Aveai senzația că chiar este o luptă reală! Și când te gândești că acest episod a fost reconstituit nu de actori adevărați, ci de oameni de diferite profesii, dar care iubesc istoria! Protagoniștii acestui eveniment din cadrul asociației Historia Renascită sunt: Cătălin Drăghici (președinte al asociației și narator al momentului), Alexandru Ionașcu (boier), Andrei Ionescu, Ovidiu Udrescu, Michael Cojocaru, Constantin Vlăsceanu (Garda de arnăuți și argați ai boierului), Gabriel Demeter (preot), Adrian Lixandru (căpetenia zavergiilor), Ghena Luca, Gheorghe Prună, Ștefan Grigore, Marius Horjescu, Tudor Drăghici, Pia Iulian, Andrei Udrescu, David Ionașcu (Ceata zavergiilor), boieroaice, jupânese, slujnice: Raluca Drăghici, Ada Ionașcu, Ana Udrescu, Diana Cristea, Mihaela Olteanu, Iuliana Kmel, Mara Horjescu, Sofia Udrescu, Ania Drăghici. Să sperăm că în anii următori curtea conacului Otetelișanu va fi plină de „spectatori”, dar și de oficialități și oameni de cultură din județul Vâlcea, din întreaga Oltenie și, de ce nu, din toate colțurile țării! Cinste celor care rescriu adevărata istorie!

Ion Nălbitoru, membru UZPR (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România) și LSR (Liga Scriitorilor din Româia)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) din „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)