Acasă Personalitati Un titan „gălățean” al literaturii europene francofone, cu grave probleme de sănătate,...

Un titan „gălățean” al literaturii europene francofone, cu grave probleme de sănătate, candidat la „indemnizația de merit” din partea USR de peste 3 ani…(Corespondență de la „compatriotul meu”, prestigiosul profesor emerit dr. Constantin Frosin – „ the most prolific & notorious” poet, scriitor și traducător contemporan, singurul român inclus în dicționarul biografic „Who is who France”)

299
5

Vine un timp în care simțim nevoia să tragem linia, să vedem ce am făcut dacă am făcut ceva – bun, să vedem dacă avem ce lăsa urmașilor, celor de după noi... Vine un timp al mărturisirii, al confesiunii, pentru a vedea ce am făcut rău – sau mai puțin bine – și dacă mai putem îndrepta ceva, cât de cât, pentru a nu deruta ori dezorienta descendența...Vine și un timp când onorat cititorul vrea să știe câte ceva despre cutare sau cutare autor, studenții despre profesorii lor, discipolii despre maeștrii lor, și atunci, grație intuiției, aceștia din urmă trebuie să vină în întâmpinarea dorinței nemărturisite a cititorilor, discipolilor etc.

Eu Constantin Frosin, unul am simțit nevoia să fac acest lucru, în ciuda stării mele de sănătate precare, am revăzut (și revizuit) cu ochii minții filmul vieții mele, diversele scenarii în care am jucat – la alegerea mea – foarte  rar m-a obligat cineva să fac ceva, de obicei promiteam că voi face și nu făceam nimic din obligație. Doar din convingere și de plăcere

De fapt, ăsta și e secretul unei cariere de succes – ceea ce faci, să faci de plăcere, cu plăcere, devotat ideii inițiale – și gândului de a o duce la bun sfârșit. Câte ceva despre mine (nu-mi place să vorbesc despre mine, veți vedea că alții o fac mult mai bine și la obiect) și ce am înfăptuit/săvârșit în viața asta până azi, 30 martie 2020! 

Întâi de toate, sunt unul din cei mai (iertată fie-mi lipsa de modestie, dar anumite lucruri trebuie spuse clar și răspicat, pentru ca unii domni din diverse comitete și comiții să nu mai spună că nu au auzit de un anumit autor, în cazul de față, de mine) publicați autori (17 cărți în limba franceză, apărute în Franța și în Francofonie – Belgia, Luxemburg, Italia, Canada) și traducători din România (46 cărți traduse în edituri franceze și francofone – până la sfârșitul anului vor mai apărea alte două, totalizând cca 1.000 de pagini), dar și autor de articole (în 71 de reviste străine – în afara creațiilor proprii și a traducerilor).

Sincer, mă întreb câți scriitori români au 63 cărți publicate în străinătate… Total general: 45 cărți de autor, 46 cărți traduse în edituri străine, cca 200 cărți traduse în limba franceză, publicat de peste 700 (numere de) reviste franceze și francofone, de cca 200-300  (numere de) reviste românești.

De asemeni, sunt probabil unul din puținii scriitori români despre care s-au scris cărți în străinătate: Valeriu Anghel & Constanța Ouatu „Constantin Frosin Un Roumain mondialisé par la Francophonie (Editions du Brontosaure, 2006, Les Granges le Roi, Paris,  224 pagini, ISBN: 2-9000742-113-0);  Laurent FelsConstantin Frosin–Francophile roumain” (Editions Poiêtês, Coll. Essais/Recherches, Orthez, 2007, Grand Duché du Luxembourg, 64 pagini, ISBN: 978-2-919942-33-6);  Jean-Paul Gavard-Perret Ce peu qui est tout – la poésie de Constantin Frosin (Editions Le Brontosaure, 2009, Les Granges le Roi, Paris,  90 pagini, ISBN: 978-2-916974-26-2.).

Faptul că Prof. univ. dr. Constantin Gh. Marinescu (Univ. Apollonia, Iași), de la Academia de Științe a Republicii Moldova, m-a inclus în monumentala lucrare „Personalitati contemporane contemporane ale spiritualitatii romanesti” (Ed. Pompidou, Galați, 2016, pp. 261-290, ISBN: 978-606-585-0899, 430 pagini), alături de Mihai Cimpoi, Gheorghe Duca, Nicolae Dabija, Mircea Chelaru (General patru stele în rezervă), Gheorghe Zamfir ș. a., e semnificativ și este încă o recunoaștere în plan național. Faptul că Christiane Roederer (Președinta Academiei din Alsacia), a vorbit despre mine în Conferința „Pourquoi des poètes en temps d’indigence” (susținută la Universitatea din Exeter în iulie 2001), spune multe.

Iată ce afirmă ea: „Frosin este un poet român de expresie franceză, a cărui poezie navighează între inimă și rațiune, în directa descendență a compatriotului său Cioran. La Frosin, acest determinism  este marca unui conflict între existență și esență. Poezia sa este purtătoarea unor astfel de urme, am îndrăzni să spunem chiar stigmate, într-atât revelează o ființă altfel (dez-)orientată (…)”. Sau: Impregnat de Baudelaire, Verlaine, Apollinaire sau Prévert, Frosin manipulează sarcasmul, ironia, deriziunea, Aceste abateri /devieri fecunde creează forța și inspirația poetului” în Pourquoi des poètes en temps d’indigence” (Editions N. Ergo Galați, 2001, pp, 17 – 19, ISBN 973-97265-6-9, 58 pagini total). Prezența mea în tomul 4 al celebrelor Antologii „Visages de poésie”, opera lui, Jacques Basse, Rafael de Surtis (Nîmes, 2010, semnalat cu nr. 41, ISBN 9782846722209, 400 pagini), este un semn de înaltă prețuire, pentru că doar antologatorul selectează autorii demni de a figura acolo. Nu te poți autopropune.

Last but not least, celebra revistă „Défense de la langue française” (ISSN 1250-7164, no.210 din 2003) îmi alocă paginile 58-59, în cadrul rubricii extrem de onorante „La Langue française pour un écrivain”, cu titlul „ Constantin Frosin, La Traduction entre Art et Metier”, probează faptul că Franța mă apreciază ca un bun traducător, demn să împărtășească și altora din experiența sa..

Poate nu e rău să amintim aici că în revista luxemburgheză Die Warte” (din 20 decembrie 2007), a apărut o cronică literară (semnată la pagina 6) a lui Constantin Frosin: „Le bleu posé en infinitude. Iar faptul că în revista „Kulturissimo toată pagina 24 din no. 66 din 13 febr. 2008,  este dedicată lui Constantin Frosin, și anume „La poésie sous-réaliste de Constantin Frosin – l’éclat des contraires, sub semnătura poetului, criticului și universitarului Laurent Fels, confirmă o dată în plus, valoarea mea ca poet scriitor de expresie franceză, condiție primă pentru a traduce poezie în limba franceză.

S-a spus că traducerile mele par a fi opere scrise în franceză de scriitori francezi…

      I. Activități culturale de răsunet

În țară: două ediții ale unui Festival internațional de literatură Copilul–Poet (L’enfant Poète) organizate la Galați în anii 1994 (prima ediție) și 1996 (a doua ediție).

  • Ediția I

Ecouri: multiple în diverse reviste franceze și francofone. Exemple: Revista RegArt (directoare Mimy Kinet, Belgia, iunie 1996, care dedică un mare număr de pagini poemelor copiilor prezenți la Festival, traduse de subsemnatul), Le Quotidien „Le Peupole” (1996), Inédit (nr. 89, février 1995, vorbește elogios despre Festival și despre antologia tradusă de mine „Poèts roumains du 20e siècle”, publicată de revista Résu), Revista Résu (nr. 68, dec. 1994), este dedicată în întregime poeziei românești, sub titlul: „Poèts roumains du 20e siècle”, tradus în întregime de subsemnatul (pp. 5 – 65), cuprinzând poeți precum: Bogdan Ghiu, Ioan Flora, Liviu Ioan Stoiciu, Marta Petreu, Mircea Ivănescu, Petre Stoica, Aurel Rău, Virgil Mazilescu, Constantin Abaluta, Emil Brumaru, Mihai Ursachi, Florin Mugur, Nichita Danilov ș. a. Revista Résu (nr. 71, sept. 1995), dedică Festivalului un întreg număr, sub titlul: „Sous le signe de l’Enfant-Poète en Roumanie”, și în limba română: Colocviile internaționale de Poezie Copilul-Poet/L’Enfant-Poète (56 pagini, din care 32 sunt scrise și/sau traduse de subsemnatul, fiind vorba de poeme ale copiilor-poeți din Galați, dar și de poeți precum Sergiu Adam, Sterian Vicol, Constantin Frosin). Ultimele două pot fi considerate producte culturale de amploare, atât prin valoarea poeților incluși, cât și a numărului de pagini, care s-au bucurat de o bună primire în revuistica franceză și francofonă.

Editura Résurrection (aceeași care publică revista Résu, ISSN 0754–1155), a publicat un volum de poeme al subsemnatului, sub titlul Poèmes, în decembrie 1995, cu, prefața (elogioasă !) semnată de directorul editurii și revistei Résu, Jean Cussat –Blanc. În 2003, sub semnul aceluiași Festival Copilu-Poet/L’efant Poète (Editura Le Brontosaure, Paris) a apărut mini-antologia Simplement un Echo, apărută în semn de omagiu adus lui Nichita Stanescu, poemele incluse (pp. 5-37 fiind traduse de subsemnatul), iar prefața fiind semnată de Joel Conte (Președintele Asociației Rencontres Européennes – Paris). Mai sunt și alte ecouri, dar starea mea de sănătate precară nu-mi permite să răscolesc toată arhiva personală, de câteva mii de pagini…

  • Ediția a II- a

Gazdele gălățene au pregătit o surpriză participanților, publicând o antologie întocmită de Doina Lepadatu, intitulată „Florilège Danubien”  și tradusă de subsemnatul, de 34 pagini, urmată, tot în traducerea mea, de poeme ale câtorva copii-poeți din Europa și Francofonie. Antologie apărută sub egida Inspectoratului pentru Cultură al Județului Galați. (Total: 44 pagini traduse). Invitații participanți nu s-au lăsat mai prejos și au publicat la editura Jean-Cristophe Lizier (Luxemburg), miniantologia „Les enfants du Danube”, tot în traducerea subsemnatului. La aceeași editură luxemburgheză, în 1997 a apărut o antologie europeană de poezie: „Flammes de poésie qui scintillent dans le ciel de la vie, volumul încheindu-se cu un poem al Simonei Frosin: „La neige (pagina 95)”.

De remarcat este faptul că la pagina 91, apare un extras din poemul pe care Laurent Bayart îl dedică României, în urma Festivalului „L’Enfant-Poète” la care a participat, poem intitulatMa Roumanie. Semn că Festivalul s-a ridicat la înalțimea așteptărilor lor, el fiind șeful DRAC (Direcția Regională a Afacerilor Culturale) din Strasbourg. Reamintesc aici că și Jean Cussat – Blanc, directorului revistei Résu, a închinat un poem României, intitulat „Ode à la Roumanie”!  

       II. Alte producte culturale

 Academia Francofonă, al cărei membru sunt din 1991, mi-a încredințat redactarea și publicarea a două numere din publicația Academiei: „Le courrier francophne (nr. 36 și 37). Cum nu am reușit să regăsesc nr. 36, voi spicui din nr. 37 : „Vive la francophonie”, semnat de subsemnatul, Strămoșul Curierului Francofon, de Cincinat Pavelescu, „Francofonia Românilor de subsemnatul, Francofonia în România, de Joel Conte, „Pentru a fi un om desăvârșit, de Geo Bogza, „Limba Noastră de Mateevici, în traducerea subsemnatului, „România–țara copiilor străzii și nimic altceva ?” de subsemnatul, „Poeme de copii care invită la reflecție, traduse de subsemnatul, „Interferențe franco-române de subsemnatul, „Cântecul gintei latine de Vasile Alecsandri și „Brad bătrân” de Nicolae Iorga, traduse tot de subsemnatul, „Dimitrie Cantemir–An Internațional UNESCO”, de subsemnatul.

În anul 1999, din proprie inițiativă, am redactat și nr.43 al „Curierului Francofon”. Numărul se deschide cu superbul poem „Roumanie Franconissimede René Boonnet de Murlive, urmat de minunatul poem „Odă României, semnat de Jean Cussat-Blanc. La fel de reușit e și poemul lui Joel Conte: Les châteaux de Roumanie, urmat de poemul À Constatin Frosin, „Maître Poète Francophone Roumain Constatin, de René Bonnet de Murlive (Laureat al Academiei Franceze).

Urmează „Miorița, Mănăstira Argeșului, Imnde Petru Cercel, toate în traducerea subsemnatului, cu doua două studii de Dan Râpă:Umanistul Maximilianus Transylvanus Bruxellensis, primul istoric contemporan al periplului lui Magellan în jurul lumii” și  „Prințul Poet Petru Cercel, un umanist român al Renașterii Europene”.

Alte articole demne de interes: „Originile latine ale românilor și continuitatea lor după retragerea romînilor de la nord de Dunăre, de Cristian Olariu, „Cultura română din secolul XIX în contact cu lumea occidentală”, de Elena Olariu, „Originea latină a limbii și poporului român, de Anca & Laurențiu. Numărul se încheie cu poemul La famille idéale”, de subsemnatul. Toate cele trei numere ale revistei, în format A4, primele două având 24 pagini, ultimul 42 pagini, au fost publicate pe speze proprii, fără niciun fel de sprijin din afară. Menționez că și aceste din urmă producte nu intrau în vederile mele de traducător literar sau autor de studii și articole științifice, le-am asumat din mers, pentru a contribui la cunoașterea și, mai ales, la recunoașterea valorilor românești !

Pe aceeași linie se înscriu și următoarele lucrări: „George Enescu, un suflet românesc în universalitate (Editura Alma Galați, 1998), prefață Viorel Cosma, autori Dan Râpă și Constantin Frosin (și traducător); Profil istoriografic” (Editura Fundației Academice Danubius, 2001, de Anișoara Popa), autor  V. A. Urechia;  „Nicolae Titulescu et la souveraineté de la Roumanie au Danube Maritime (Editura Le Brontosaure, 2002), autor Ștefan Stanciu;  „Moldova lui Ștefan cel Mare” (Pallas Editions, 2006), autor Valeriu Anghel;  „Vrancea în spațiul cultural european” (Editura Pallas, 2004), autor Valeriu Anghel; „Le vin aliment, tonique et médicament” (Editura Pax Aura Mundi, Galați, 2000. 206 pagini, ISBN 973-99607-4-X), autor Mircea Leonte.

           III. Alte activități culturale în slujba României

Conferința despre Traducere, ținută cu ocazia conferirii Medaliei Parlamentului European, în cadrul Bienalei Mittel Europa – 1995 , la Librăria Oberlin (30 sept. 1995, ora 16) din Strasbourg, și o a doua conferință, Despre traducere și autotraducere, prin prisma scrierilor cioraniene,  ținută la Cave de l’Hôpital din Strasbourg.

De menționat că prezența mea la Bienală a fost semnalată și salutată de publicația Bienalei: MittelEuropa Schiltigheim (29 sept. – 15 oct. 1995), unde apar în poziția a treia (p. 14), după Blaga Dimitrovna (Prim-Ministra Bulgariei), și după Antonin Liehm, Directorul celebrei reviste Lettre Interantionale. De remarcat că am fost singurul participant la Bienală, care a dat un interviu la Televiziunea centrală din Strasbourg!   Conferința despre Poezia Română (și traducerea de poezie) de la Primăria din Asnières-sur-Seine (22 octombrie 2004, 19h30), în cadrul Zilelor Culturii din Balcani, despre Poezia Română.

Conferința Transdisciplinară „Traduire la Poésie”, susținută la Universitatea din Sud–Toulon-Var (11 aprilie, orele 15 – 17, 2011), unde am fost Profesor Invitat (Visiting Professor). La aceeași Universitate, în cadrul ciclului de Conferințe „Livres et acteurs du Livres”, am susținut Conferința (tot în calitate de Professeur Invité): „Le livre sous la dictature de Ceausescu” (joi, 19 aprilie 2012, orele 17 – 19).

În anul 2003, am făcut o donație masivă de carte la Centre International Universitaire de Paris (director Mme Loustalot), în cadrul unei manifestări dedicate acestei donații. E vorba de lucrările subsemnatului: „Du Non-Sens au Paradoxe(Editions Le Brontosaure 2002), „Pensez-vous français ?” (Editions Le Brontosaure, 2002), „Après l’amour, à la belle étoile, „La Traduction entre Mythe et Réalité” (Editions Le Brontosaure 2003), dar și alte lucrări, precum: Ștefan Stanciu, „Nicolae Titulescu et la souveraineté de la Roumanie au Danube maritime,  „I. L. Caragiale: Mitică (Editura Cartea Românească, 2002), Laura Hepp, „Mon propre milieu” (Editions N’Ergo, Galati, 2002), traduse de mine, dar și Oana Dugan, „Symbolisme Franco-Maçonnique dans l’œuvre de Gérard de Nerval” (Editura Fundației Universitare Dunărea de Jos, lucrare coordonată de mine pentru obținerea examenului de licență).

Alte lucrări de promovare a scriitorilor români: „Soif de Mots, Les Poètes Roumains à l’honneur” (anthologie, 60 pagini, ISBN 2-900742-54-7, apărută în 2002 la Editura Le Brontosaure), cuprinzând următorii poeți: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, în traducerea subsemnatului.

Iată ce spune directorul editurii, Louis Delorme (primul laureat al tuturor Asociațiilor și Societăților literare și de poezie din Franța): „ Constantin Frosin, a avut inițiativa acestui Tom 12 din Soif de Mots și a tradus pentru noi pe cei mai eminenți dintre compatrioții săi. (…) Nu e simplu să restitui gândirea dintr-o limbă într-altă limbă, să nu-i trădezi nici spiritul nici litera. În poezie, forma e la fel de importantă ca și fondul. Respectarea turnurilor, imaginilor, personalității unui autor și, dacă se poate, a particularismelor celor două limbi, nu e posibilă decât dacă traducătorul cunoaște perfect emițătorul și receptorul, dacă reușește să le ajusteze/pună de acord, precum vasele comunicante, astfel încât osmoza să fie deplină și totală, fără pierderi sau adăugiri. Îi mulțumim călduros lui Constantin Frosin!”

Ca un arc peste timp, numărul 23 al acestei antologii (ISBN 978-2-916974-23-1) îl are ca Invitat de onoare pe Constantin Frosin, despre care Louis Delorme amintește că este „un eminent traducător al scriitorilor români în limba franceză” (p. 7 a Tomului 23). Dacă subsemnatului i s-au alocat 24 pagini, poetului francez Jean-Claude Coquet (și el invitat în acest număr), i s-au alocat doar 10 pagini… Printre actele de cultură înfăptuite de subsemnatul, pot enumera antologia poeților români de expresie franceză „A L’orée d’un Bois” (24 poètes d’expression française), apărută la editura Centrului Cultural Județean Galați în anul de grație 2006  (230 pagini format X5), ISBN (10) 973-87650-2-1. ISBN (13) 978-973-87650-2-3. Se pare că este prima (și singura) antologie de acest fel, publicată.

Tot la această categorie (deoarece specializarea mea nu este Istoria), pot include și lucrarea prof. univ. dr. Constantin Gh. Marinescu (specialitatea Istorie): „La France dans l’histoire et la culture des roumains”, apărută la editura franceză Le Brontosaure în 2016 (230 pagini, format X5, ISBN 978-2-916974-72-9), pe care Yves-Fred Boisset, directorul revistelor „Initiation și La Braise et l’Etincelle, o consideră „o lucrare importantă, foarte bine documentată, care nu face decât să întărească și mai mult legăturile de prietenie dintre cele două țări ale noastre, așa cum au fost ele puse în lumină de autor”. Aceeași editură franceză, al cărei director este un mare prieten al României, a publicat un opuscul format A4 de 36 pagini consacrat lui Georges Bengesco, considerat cronicarul literar al evenimentelor din Franța anilor 1870, intitulat „Poèmes”, apărut în 2013 (ISBN 978-2-916974-52-1).

Fiind profesor la Catedra de Limba Franceză (neavând deci ca specialitate oficială Literatura franceză), consider (și nu numai eu) că tot ce am publicat pe teme literare în revistele franceze și francofone, sunt acte de cultură, iar nu simple contribuții ale unui specialist în materie. Iată o selecție a celor mai semnificative articole:

  • Cioran et le rire. Regards sur une pensée entre moralisme, religion et philosophie”, în Revue de Littérature Comparée (directeur Pierre Brunel, nr. 4/2008, Didier Erudition, pp. 475-487, ISBN 978-2-252-03660-0, ISSN 0035-1466);
  • Ion Barbu, De la musique des symboles”, în „Regards sur la poésie du XX -e siècle” (Les éditions namuroises, 2009, Namur, pp. 9-18, ISBN 978-2-930378-61-9, Format X5, 580 pagini);
  • Traduire est plus difficile qu’écrire”, în Skene–Revue de littérature française et italienne contemporaines, (2014, Skena Editore/Alain Baudry & Cie, Fasano et Paris, pp. 231-251, 416 pagini. ISBN 978-88-6806-065-7, ISBN 978-2-35755-135-0);
  • Deux mots sur le grand maître de la Traduction que fut Henri Meschonnic”, în Henri Meschonnic, Théoricien de la Traduction (Editions Hermann, Paris, 2014, pp. 109-121. ISBN : 978-2-7056-8929-2, 304 pagini);
  • Eminescu et le Romantisme. Ennui et nostalgie au XIX –e siècle”, în Théories esthétiques du Romantisme à l’étranger (Collection Horizons Comparatistes, Université de Nantes, Editions Nouvelles Cécile Defaut, 2014, Nantes, pp. 387-415. Format X5, 570 pagini);
  • Panorama de la Poésie Roumaine”, în Revue Européenne de recherches sur la Poésie, nr. 1 (Classiques Garnier, Paris, 2015, pp. 283-301. ISBN 978-2-406-05672-0, 406 pagini).

Iată cum este prezentată contribuția lui Constantin Frosin: „Această panoramă a poeziei române face cunoscut literaților francofoni și, prin ei, popoarelor Europei, latura culturală și spirituală a românilor, popor european încă din zorii umanității. În ciuda decalajului față de alte națiuni culturale precum Franța, Italia și alte câteva, se poate vedea că această mică țară numără sute de poeți reprezentativi (…).” Dintr-o regretabilă greșeală de tehnoredactare, probabil, una din contribuțiile mele la acest număr se găsește la capitolul… Recenzii. E vorba de „Mihai Eminescu, Cincizeci poeme/Cinquante poèmes, traduits en français par Annie Bentoiu (Editions Vitruviu, Bucarest, 2000). El se află deci în Revue Européenne de recherches sur la Poésie, nr. 1 (Classiques Garnier, Paris, 2015, pp. 349-365, ISBN 978-2-406-05672-0).

În acest număr, se află și o recenzie despre una din lucrările subsemnatului: „Au hasard de mes lectures”. Iată ce spune recenzorul: „Acesta e un text cu o viziune largă, europeană, ce se pretează la dialog, deci tolerantă. Constantin Frosin se confirmă ca un Prinț al Francofiliei și al Francofoniei. Iată-l devenind un constructor neobosit al Europei culturii – cea adevărată. (…) Parcursul său este cel al unui pelerin din Evul Mediu : se îndreaptă spre franceză, steaua care este credința sa și punctul lui de referință. El deschide căi și construiește, la rându-i, căi, legături între Franța și România, Europa, România, Franța și lumea. (…) Franța ar trebui să numească ambasadori ai francofoniei în lume, iar Constantin Frosin ar fi eligibil pentru țara sa. El caută doar liniile secrete ale dialogului și prieteniei. El face din literatură locul vieții în contact, al zonei de primire, al porumbelului, al măslinului, al îngerilor și al culorilor, al răului ce trebuie vindecat și al bucuriei, al migrației, al infinitului și al păcii. Exegeza este, pentru el, un act de iubire, un jurnal al ființei care e întotdeauna un poet în transă poetică. (…) Cuvântul începutului a mers foarte departe. Fructele sale sunt o carte de aur, de texte și de ființe, pe care avem datoria – și plăcerea, după Roland Barthes, să o urmărim/citim, cu privirea ațintită spre soare”. Recenzia e semnată de Giovanni Dotoli (poet, traducător, critic literar, director al multor reviste franceze, italiene etc, Prorector la Universitatea Aldo Moro din Bari, Italia).

  • „La Poésie roumaine de langue française: changer de langue n’est pas changer d’écriture, în Les Littératures en Langue Française (réunissant les contributions présentées au Colloque organisé par l’Université Paris-Est Créteil, éditions Presses Universitaires de Rennes – PUR), 2015, pp. 345-45, ISBN 978-2-7535-4188-7. ISSN 0154-5604, 840 pagini).
  • „Giovanni Dotoli– frère en poésie de Henri Meschonnic, în Skene nr. 6 (Schena Editore, Alain Baudry & Cie, Fasano et Paris, 2016, pp. 75-83. ISBN 978-88-6806-119-7. ISSN 2036-8976, 300 pagini).
  • De la folie imaginée (fausse et non assumée – Eminescu), à la folie imaginaire (feinte mais assumée–Cioran). Sur la corde raide de l’existence, în Herméneutique de la folie textuelle : Re-lectures (Schena Editore/Alain Baudry & Cie, Fasano et Paris, 2016, pp. 229-247, ISBN 978-88-6806-128-9, ISSN 2036-0479, 490 pagini). Numărul a fost coordonat de Prof. M. J. Muratore și echipa ei de la Universitatea din Missouri, Columbia, SUA.
  • „Cette fleur bleue qui se nourrit d’azur” (Eminescu), în Revue européenne de recherches sur la poésie (Classiques Garnier, Paris, 2017, pp. 189-203, ISBN 978-2-406-07470-0, ISSN : 2492-7279).
  • Ma voix me fraya la voie (vers l’Autre)”, în Voix poétiques. Vers… à la rencontre de l’Autre” (Editions Hermann, Paris, 2017, pp. 81-93. ISBN : 978-2-7056-9365-7, 300 pagini).
  • „Constantin Frosin, Poète, traducteur et essayiste”, în Voix poétiques. Vers… à la rencontre de l’Autre (Editions Hermann, Paris, 2017, pp. 237-245. ISBN : 978-2-7056-9365-7, 300 pagini).
  • „De la mue (sic !) avant toute chose (ou la tentation de Saint Jérôme)” în Revue européenne de recherches sur la Poésie (Classiques Garnier, Paris, 2017, pp. 453-465, ISBN 978-2-406-06655-2, 512 pagini)

Iată cum este prezentat autorul: „Constantin Frosin este un grand représentant al francofoniei românesti. (…) O paralelă între scriere și traducere, între autor și traducător. În concluzie: un mare autor nu poate fi tradus decât de un mare traducător!”.

  • Molière: du nom au non. De Molière aux mots lierre(s)”, în Renouveau et renouvellement moliéresque. Reprises contemporaines (Editions Hermann, Paris, 2018, pp. 161-185. ISBN  979-1-0370-0105-4, 640 pagini)

Thomas CSINTA, publicații științifice (cărți, lucrări, articole, cu caracter didactic și pedagogic)

Remember: Omagiu și recunoștință unor personalități românesti în cărți de matematici generale si aplicate, prezente în Bibiloteca Națională a Franței „François Mitterrand“ și adresate absolvenților de liceu și elevilor „preparatoriști” (studenți în primul ciclu universitar – Licență) candidați la concursurile de admitere în școlile superioare franceze de înalte studii științifico – inginerești și economico – comerciale.

Bibliografie

În gura presei: Intelectuali și oameni de cultură, la raport! Cazul dramatic al Prof. dr. Constantin Frosin (reputat publicist, poet, eseist, scriitor și traducător român, „recognized by the whole world”).

Un titan „gălățean” al literaturii europene francofone, cu grave probleme de sănătate, candidat la „indemnizația de merit” al USR de peste 3 ani… (Corespondență de la „compatriotul meu”, prestigiosul profesor emerit dr. Constantin Frosin – „le plus illustre des Roumains” – publicistes, francophiles, contemporains)

5 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.