Darie Magheru – poetul neîmblânzit de nicio cohortă comunistă. Cu cincizeci de ani în urmă, Darie Magheru a previzionat izbucnirea Revoluţiei din 1989 la Timişoara – cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la scriitorul și jurnalistul brașovean Mircea Brenciu

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch) 

Scholar Google

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro

Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”

Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației  

Despre Darie Magheru s-au scris pagini destule, nu destule, însă, pentru a-i limpezi biografia, demnă de cea a unui erou al timpului său. Eufemistic sau nu, acest titlu de erou i se cuvine cu prisosinţă. Lăsând criticilor rostul de a-l cataloga într-o ierarhie literară a valorilor naţionale şi, de ce nu, europene, în cele ce urmează dorim a  relata despre unele aspecte ale vieţii scriitorului, aflat într-o continuă şi cumplită luptă cu  regimul comunist, sub care i-a fost  (ne)norocul să trăiască. Dacă prin această ipostaziere a vieţuirii omului sub vremuri Darie Magheru a reliefat un caracter extrem de ferm şi de neiertător cu cei care îi limitau liberăţile, pentru Scriitorul din el această coabitare aproape imposibilă a creat condiţiile propice naşterii marii opere literare. Fără exil Ovidiu nu ar fi existat! Fără comunism Darie Magheru nu ar vibrat atât de tragic în legătură cu destinul poporului său, trădat în atâtea episoade ale istoriei. Să admitem, atunci, că această condiţie necesară a genezei marii opere literare a fost obligatorie. Scriitorul nu s-a născut nici mai devreme, nici mai tîrziu.

El a fost predestinat acestor timpuri, fiindcă fără ele, Darie Magheru ar fi fost, probabil, un ins obscur, fără mari veleităţi artistice. Combustibilul vital arderilor sale era preluat din nimicnicia unui regim politic, care, cu cât se manifesta mai ticăloşit, cu atât oferea un „regim caloric” mai intens, indispensabil pulsiunilor sale creatoare. Cine l-a cunoscut pe Darie ştie că acesta îşi oferea adevărate festinuri de bălăcăreală la adresa stăpânirii, căobsesia omniprezenţei Securităţii devenise un fel de „alter ego” al propriei identităţi. Într-o seară, după ce reuşise să golească câteva picioare de curvă (aşa îi plăcea prietenului său, poetul George Boitor, să le spună sticlelor de vin de trei-sferturi) în salonul mare al restaurantului „Aro” din Braşov, ieşind la toaletă, şi-a văzut chipul în oglindă şi a exclamat pe un ton hazos: „mă uit la tine, şi nu ştiu care din noi doi e securistul!”.

De altfel, era tot timpul filat, urmărit, i se înregistrau pe diverse căi cuvintele, intervenţiile, era monitorizat tot timpul. Imprevizibilitatea şi  libertatea în exprimarea sa se dovedeau a fi mari adversari pentru ideologii, care se căzneau să creeze omul de tip nou, adică acel individ fără faţă, conştiinţă şi credinţă, lesne manipulabil şi, deci, uşor de exploatat. Iobăgia românească avea pentru Darie Magheru aceleaşi conotaţii şi în comunism. Într-unul din manuscrisele sale, rămase nepublicate, descoperim, prin grija sorei poetului, doamna Olga Lascu, un pom fluviu intitulat „cînd s’au sculat săcuiul doja”, compus din capitolele: „uvertura”, „cruciada”, „vestea”, „răscoala”, „proclamaţia”, „înfrîngerea”, „ibovnica dojii”, „drumul” şi epilogul „baladă pentru timişoara feudală” (pe care o redăm în premieră în pagina noastră).

Baladă pentru Timişoara feudală

„Oraşul vegeta ca un fum peste vatră,/între ziduri şi turnuri fără remediu;/îngropat sub crenele şi domuri de piatră,/din noaptea cu lanţuri a evului mediu…/cloptotniţe trufaş crescură spre cer,/cu şolduri de lespezi, cu torsul înalt,/cu ghinda’n portaluri dînd muguri de fier,/cu şir de statui, revărsate’n bazalt…/pe uliţe casele trăiau ca’ntr’o stampă,/ghiontindu’se’n coaste să’ncapă în burg,/cu umbre grefate pe seul din lampă,/cu teama’n donjonuri pîndind sub amurg…/seniorul, călare, trecea uneori/măreţ în armură, cu scut la oblînc;/şi-avea dracu’ mai ştie  ce păsări şi flori,/pe pieptul albastru săpate adînc…/dar şoimului nobil, în pavăză’nscris,/să-i fie mai suplă făptura şi zborul,/trudea un norod, sub osîndă şi’nchis,/pe gresia răbdării-ascuţindu-şi toporul…/pînă ce doja săcuiu’, ’ntr-o zi,/cu ape şi stei megieş „s-au sculat”!/creangă de tulnic prin văi se trezi/şi muguri de flăcări pe munţi au umblat!/…ci’n jilţ de l-au ars, pe cîmp de l-au rupt,/ierburi cît suliţi pe cîmp azi lucesc…/că sînge, nu sevă, plantele-au supt,/şi flăcări înalte în maci se’mplinesc…!”     

Ceea ce devine cu totul şi cu totul excepţional este spiritul premonitor al poetului cu privire la destinul unei Timişoare, care avea să devină, după şapte ani de la moartea sa, focarul care a declanşat marea revoltă a românilor, ungurilor, secuilor, (exact ca în Doja) pentru eliberarea de sub stăpânirea nefastă a „grofului” tiranic Ceauşescu (la fel l-ar fi denumit şi Magheru pe dictator!). Întreg poemul  „cînd s-a sculat săcuiul doja” este o revelaţie asupra ridicării din asuprire într-un viitor previzibil, realizată de români şi unguri, într-un oraş cu înfăţişare feudală, căci, vai! şi regimul dictatorului era tot unul de tip feudal.

Asemenea tâlcuiri în profunzimile istoriei naţionale puteau constitui pretexte pentru un prezent extrem de temător în a-şi apăra certitudine fiinţării. Este evident că liderii comunşti erau conştienţi de fragilitatea regimului lor din cauza minciunii funciare pe care i se baza ideologia. De aceea era necesară prostirea, îndobitocirea la nivelul maselor tocmai pentru evitarea oricăror forme de revelaţie, cunoaştere şi revoltă.

Darie Magheru era vizionarul asupra căruia trebuiau aplicate toate măsurile pentru compromiterea şi desfiinţarea figurii lui charismatice, extrem de periculoasă prin puterea ei de influenţare asupra oamenilor. Aceasta era o realitate aproape dureroasă pentru cei ce l-au cunoscut. Cei sinceri, care îl admirau şi îi sorbeau cuvintele erau supuşi oprobiului public pe căi din cele mai subtile şi mai ticăloase, iar ceilalţi, care nu aveau calitatea candorii, erau obligatoriu impuşi de „organe” în proximitatea persoanei lui pentru supravegherea acelui monstru, creator de insomniaci ai palatelor baronilor roşii. Da, Darie Magheru era un monstru, şi a rămas aşa: un monstru sacru al libertăţii de exprimare şi al poeziei eliberate de spaimă prin înlocuirea ei cu sindromul tragismului de a fi român.  Ion Ghelu Destelnica, bunul prieten al poetului, spunea: „(…) Columna ta dramatică, cu reconstituirea filosofică a istoriei pe cele două mari verticale ale ei, m-a plasat iar la rădăcina de piatră adâncă (…) Cine eşti tu, Darie Magheru, de-ţi ciopleşti fiecare idee dintr-un munte?…”

Este evident că moartea poetului a fost urmată de o mare satisfacţie a celor ce l-au  terorizat. Ba mai mult, există voci, din ce în ce mai puţin timide, care insistă în a se pronunţa că decesul lui Darie Magheru nu a avut o origine naturală. Ne aflăm în posesia unei extraordinare declaraţii, înregistrată pe bandă magnetică, din care reiese bănuiala că Darie Magheru a fost ucis.

Desigur, este târziu în cere înfăptuirea unei anchete, iar  „de mortuis nil nisi bene” ar fi, poate, chiar dorinţa defunctului. Importantă rămâne certitudinea care trebuie consemnată într-o Istorie a literaturii române, revăzută şi adăugită. Altminteri, Marian Popa, criticul literar care a îndrăznit cu succes o atare operaţiune publicistică, a recunoscut deunăzi scriitorului Daniel Drăgan că în prima ediţie din a sa Istorie a literaturii române „l-a nedreptăţit pe Darie Magheru”, insistând pe ideea că, în cea de-a doua ediţie, Darie îşi va ocupa locul pe care îl merită, ca un mare scriitor, nu numai european…

Nota autorului. Darie Magheru s-a născut la 25 octombrie 1923 la Lunca Câlnicului, a copilărit la Săcele (localitate ce va fi evocată în paginile romanului „Cărămida cu mâner”) și a studiat arta dramatică la Academia regală din București și Institutul de Teatru Matei Millo din Iași, printre profesorii lui numărându-se George Vraca și Ion Manolescu. În perioada 1950-1951 face pușcărie politică; a fost actor la Brașov, Ploiești (sub directoratul lui Toma Caragiu), Arad, Botoșani și l-a jucat pe Ion din Năpasta, rol care i-a atras aprecierile și prietenia lui Emil Botta. în 1960 a fost exclus din Uniunea Scriitorilor (filiala Brașov) în urma unui raport al lui Petre Sălcudeanu pe motiv că…mânca gândaci și, deși reprimit ulterior, va avea toată viața statutul unui marginal și se va bucura de atenția specială a Securității.

A dus existența unui frondeur singuratic, care i-a dat cu tifla, de nenumărate ori, establishment-ului totalitar. Moartea sa a survenit la 25 octombrie 1983, în împrejurări nu foarte limpezi, care lasă deschisă ipoteza sinuciderii. Astăzi o stradă din Săcele îi poartă numele și tot aici funcționează, prin osârdia doamnei Olga Lascu, sora scriitorului, Casa memorială Darie Magheru. Într-o prima fază, poemele sale sunt influențate mai ales de poeți precum Vasile Voiculescu și Radu Gyr, se axează pentru o vreme pe baladesc, pentru a jongla cu experimentele după 1960. Romanul-foileton Cărămida cu mâner (1967) și volumul de versuri Caprichos (1970) sunt notabile exemple de scrieri  neoavangardiste realizate de Darie Magheru, prea puțin remarcate însă de criticii vremii, precum și de posteritate.

Cărți publicate

• Cu barda’n porți de veac, 1941
• Eu, meșterul Manole. Poem dramatic, ESPLA, București, 1957 (carte care s-a bucurat de o primire elogioasă din partea lui Gellu Naum)
• Cărămida cu mâner, 1967 (roman foileton publicat în revista Astra în mai multe numere)
• Poeme, Editura pentru Literatură, București, 1968 (include ciclurile Balada cu-un tâlhar, Ceas de nisip, Cronică la poemul tragic, Eu, meșterul Manole, Pygmalion)
• Caprichos, Editura Albatros, București, 1970
• Schițe iconografice, Editura Cartea Românească, București, 1973 (copertă de Dan Alexandru Ionescu)
• Guernica, Editura Albatros, București, 1974 (copertă de Ion Tudor)
• Zeu orb cu flori, Editura Cartea Românească, București, 1982
• Exclusiv tauri: (Poem cinic), Editura Arania, Brașov, 1991 (portretul și coperta de Eftimie Modâlcă)
• Nemuritorul în solitudine și durerea, Editura Arania, Brașov, 1995 (roman; postfață de Olga Lascu și Adrian Hamzea)
• Pygmalion și alte poeme, Editura Arania, Brașov, 1996 (prefață de Aurel Ion Brumaru și copertă de Iulian Bădulescu)
• Cărămida cu mâner, Editura Arania, Brașov, 2006

Mircea Brenciu (membru al USR Filiala Brașov, președinte onorific al Societății Ziariștilor și Oamenilor de cultură „Cincinat Pavelescu”, membru fondator al Societății Ziariștilor din România și al Asociației Ziariștilor din România)

Notă. Mircea Brenciu este vărul cântărețului, entertainerului și prezentatorului român de televiziune Horia Brenciu și vărul tenorului Marius Brenciu, fratele mai mic al lui Horia Brenciu.

„Martirul”, este un volum de publicistică militantă al cunoscutului poet și jurnalist brasovean Mircea Brenciu. Piesa de rezistență o constituie efigia martirului care și-a curmat viața în semn de protest împotriva dictaturii, eroul Liviu Babes.

La inițiativa domnului acad. Alexandru Surdu și a Editurii Kron-Art inaugurăm colecția „Corona Artistică”. Colecția este concepută pe mai multe serii: de scriitori, poeți și prozatori, dramaturgi, eseiști, ziariști, pictori, arhitecți, compozitori, care și-au desfășurat o parte din activitate la Brașov. Fiecare serie cuprinde fragmente ilustrative, mai mult sau mai puțin cunoscute, uneori inedite, din creația personalităților culturale ale Brașovului.

Articol asociat

Darie Magheru în memoria vie a Brașovului literar – între scenă, cenaclu și singurătatea valorii. Corespondență de la Dr. Christian W. Schenk (medic, poet, eseist și traducător trilingv german de origine brașoveană din Boppard, Renania-Palatinat, membru corespondent al Berlin-Brandenburg Academy of Sciences and Humanities), membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)