- Jurnalul Bucurestiului
- Anchete
- Justiție socială - Socio-judiciar
- Investigații jurnalistice (criminale) și științifice
Protejat: Procesul de pedofilie Outreau! Un proces fără sfârșit. Cea mai gravă eroare judiciară din istoria tuturor timpurilor. „Capitularea” sistemului juridic francez de tip inchizitorial! (Corespondență din Franța – prof. univ. dr. Thomas CSINTA, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)
 în Dosarul de pedofilie Outreau (cea mai gravă eroare judiciară din întreaga istorie a justiției franceze) prezentate în acest vast material de investigație, absolut, inedit, au loc într-un context social–istoric deosebit de nefavorabil (care, după părerea mea, vor contribui la eșecul acestora), pe de o parte, atât pentru cei inculpați și condamnați în dosar, respectiv, pentru magistratul (judecătorul de instrucție) care l-a instrumentat (Fabrice Burgaud), cât și pentru reprezentanții societății civile (mass–media, victimele abuzurilor sexuale, etc.). Pentru că în paralel cu Dosarul Outreau este instrumentat și „celebrul” dosar al „Rețelei de pedofilie de la Angers” (cel mai mare proces de pedofilie și incest din întreaga istorie a Franței), în care 66 de inculpați (dintre care 39 bărbați și 27 femei, cu vârstele cuprinse între 23 și 73 de ani), majoritatea dintre ei, inculți, (semi)analfabeți, marginalizați, crescuți în familii adoptive sau centre socio–educative (apartinând direcției departamentale a copilului), victime în copilărie ale violenței domestice și ale agresiunilor sexuale incestuoase, etc., supraviețuind grație „perfuziilor” sociale, sunt acuzați că ar fi abuzat sexual și violat cu brutalitate 45 de copii (cu vârstele cuprinse între 6 luni și 12 ani) în perioada ianuarie 1999 – februarie 2002, în cadrul unei vaste rețele (tentaculare) de prostituție infantilă. În urma unui proces (fără precedent) care a debutat pe 3 martie 2005 în față Curții cu Jurați al Departamentului Maine et Loire (la Angers) sub președinția lui Eric Maréchal (compusă din 12 jurați: 3 magistrați și 9 persoane alese arbitrar de pe listele electorale), cei judecați (23 de familii, dintre care 21 erau în custodia serviciilor sociale, în majoritatea cazurilor: părinți și bunici, unchi și mătuși, frați și surori, etc, ai copiilor, dar și străini, adepți ai prostituției infantile), vor fi sancționați de către Juriul Popular (care a trebuit să răspundă la 1.974 de întrebari) pe 27 iulie 2005 (după 9 zile de deliberare) cu 625 de ani de detenție criminală (cu pedepse cuprinse între 6 luni cu suspendare și 28 de ani de recluziune criminală cu executare). Deși considerat fără precedent în istorie, datorită particularității sale, s-ar părea că Procesul Outreau (cel puțin în perioada derulării evenimentelor din dosar) nu este un „unicat” absolut în Franța. Studiul unor documente de arhivă, ne arată că în 2005, Franța ar fi consacrat justiției sale cca 1,89% din Bugetul statului, adică cca 5.5Md€, inclusiv, celor 188 de închisori–penitenciare (centre de detenție provizorie, centre pentru executarea pedepselor scurte și lungi, centre de semilibertate, etc.) care „găzduiau” atunci cca 65.000 de deținuți, Cei 7.782 de magistrați care pronunțau sentințele judecătorești prin tribunale franceze (de instanța, de înalta instanța, comerciale, etc.) erau „îngerii păzitori” ai cca 65 mil. de locuitori, toți infractori potențiali, în devenire (de la cel mic, la cel mare). În rândul populației carcerale, atunci, 233 de persoane și-ar fi pierdut viața (punându-și capăt zilelor), iar 832 de deținuți ar fi fost eliberați și disculpati (achitați), dintre care 509 ar fi făcut cerere de îndemnizare pentru eroare judiciară (și detenție abuzivă), dar numai 407 ar fi avut câstig de cauza. Nota Autorului. Atrag atenția asupra faptului că, la ora actuală (1 aprilie 2019), numărul celor care „trăiesc” (supraviețuiesc) „în umbra vieții” (în mediul cazcrceral) din Franța este de 71.828 (un nou record istoric) pentru o capacitate operațională a parcului carceral cu 60.010 locuri, ceea ce înseamna, în medie, o densitate carcerală de cca 117,7%, cu 1% mai mare decât în cursul lunii trecute și cu 2,1% mai mare decât în aceași perioada a anului trecut (2018).Desigur, există și centre private de libertate în care densitatea carcerală este mult sub capacitatea operațională, însă în 7 dintre ele (dintr-un toatal de 188) densitatea carcerală este de 200% (sau chiar mai mare), iar în alte 44, această densitate se situează între 145–155%. Un alt record istoric a fost înregistrat pe 1 decembrie 2018, când numărul celor încarcerati era de 17.061. Într-un asemenea context, numărul saltelelor aduse în celule era de 1.636. Dintre cei încarcerati, cca 29% erau „preveniți” (cercetați penal în detenție provizorie–fără să fi fost condamnați – în așteptarea procesului), 3,8% erau femei și 1% minori.La totalul de 71.828 de încarcerati se mai adaugă înca 12.059, care se află sub supraveghere electronică GPS), ceea ce implică faptul că numărul total de persoane condamnate în Franța, în momentul de față este de 83.887. Conform unei legi prevăzute în reforma justiției (promulgată pe 23 martie 2019), până în 2022, în cadrul parcului carceral francez. vor fi create cca 7.000 de noi locuri de detenție. [A se vedea ;i articolul autorului „Frumusețea matematică a fizicii teoretice. Modelizarea matematică a sistemului de funcționare GPS...”]){kind=link}