Se pare că încreștinarea noastră a fost mai târzie și nu „ca la carte” făcută, în comparație cu alte popoare europene
- Roma: Petru Simon incepe încreștinarea romanilor între anii 30-67
- Grecia: Sec I Biserica Ortodoxă greacă provine din bisericile pe care apostolii le-au fondat în Balcani și Orientul Mijlociu în primul secol .
- Armenia: 301-314 Regele Tiridat IV a făcut creștinismul religie de stat , care nu era o religie nouă în Armenia, deoarece aceasta pătrunsese în țară cu cel puțin un secol înainte.
- Albania: 325 Creștinismul a fost stabilit pe teritoriul Albaniei; în secolul 12 misionarii bizantini sunt prezenți, iar în sec. 13 Franciscanii.
- Georgia: 337 Conducatorul Kartli al Iberiei se convertește la creștinism; biserica Georgiana devine autocefală ,traduce biblia în sec V , întrucât au dezvoltat un alfabet georgian special pentru acest scop.
- Elveția: 346 se înființează episcopia de Basel
- Scoția: 401…Creștinismul a fost introdus în Scoția de sud fiind extinsă de misionarii din Irlanda fiind asociată cu St. Ninian, St. Kentigern și St. Columba .
- Irlanda : 432 … Episcopul Patrick sosește în Irlanda ca misionar și începe construirea a 365 de biserici
- Franța: 498 Remigius se botează ca Clovis I, el fiind considerat fondator al Franței și protector al papalității.
- Spania: 587 Regele vizigot Reccared , pe actualul teritoriu al Spaniei ,abandonează arianismul în favoarea Ortodoxiei.
- Anglia: 601 Augustin din Canterbury îl converteşte pe Sfântul Rege Ethelbert din Kent şi înfiinţează scaunul episcopal din Canterbury.
- Croația: 601…899 Împăratul Bizantin Constantin Porphrogenitus afirmă că în vremea împăratului Heraclius ,care i-a condus și pe croați , acesta a adus episcopi și preoți de la Roma ca să boteze pe croați și mai ales pe conducatorii lor Porga, Porin, Vojnomir, Višeslava, Borna, Ljudevit , Posavski și alții.
- Italia de nord: 650 Înfrângerea finală a arianismului prin convertirea lombarzilor din nordul Italiei la creştinismul ortodox.
- Slovenia: 750 cneazul Borut se încreștineaza
- Țara Galilor: 768 Biserica Țării Galilor adoptă Pascalia ortodoxă, după învățătura lui Elbodug.
- Germania de nord: 772 Carol cel Mare își începe campaniile împotriva Frizilor și Saxonilor; Saxonia e cucerită și convertită la creștinism.
- Austria: 798 Dioceza de Salzburg și Passau incep încreștinarea Austriei de Jos
- Danemarca: 826 Sfântul Ansgar ajunge în Danemarca şi își începe propovaduirea; Regele Harald Klak al Danemarcei se converteşte la creştinism.
- Cehia: 862 Ratislav al Moraviei se converteşte la creştinism.
- Bulgaria: 865 Este convertită Bulgaria aflată sub Hanul Boris I la creştinismul ortodox.
- Portugalia: 868 A fost anul in care crestinismul a asigurat liantul cultural si religios necesar recuceririi orasului Porto de la mauri de catre Vimara Peres, fondatorul primului tinut independent si a nasterii natiunii portugheze.
- Serbia: 870 Convertirea sârbilor.
- Franța de nord :912 Normanzii devin creştini; Nicolae I Misticul devine Patriarh de Constantinopol (901-907, 912-925).
- Germania centrala: 948 Sfântul Împărat Roman Otto I cel Mare fondează eparhiile misionare din Brandenburg, Havelburg, Ribe, Aarhus şi Schleswig.
- Polonia: 966 Mieszko I primul conducator al Poloniei este botezat si prin aceasta intreaga Polonie se considera convertita la crestinism.
- Rusia, Ucraina: 988 Botezul Ruşilor începe cu convertirea Sfântului Vladimir al Kievului, care este botezat la Chersones, locul de naştere al Bisericilor Ortodoxe rusă şi ucraineană; Vladimir se căsătoreşte cu Ana, sora împăratului bizantin Vasile al II-lea.
- Belarus: 992 se stabilește dioceza de Polotsk
- Norvegia: 995 Sfântul Olaf al Norvegiei proclamă Norvegia regat creştin; moaştele Sfântului Cuthbert sunt mutate la Durham.
- Islanda: 1000 Creştinarea Groenlandei şi Islandei.
- Ungaria: 1000-1 Vajk, fiul lui Geza ,este botezat și încoronat rege al Ungariei asumându-și misiunea apostolica de a încreștina toata Ungaria si teritoriile de la estul ei.
- Suedia: 1008 Convertirea Suediei.
- Macedonia: 1019 Ortodoxia bizantină a avut o lunga istorie în Macedonia , fiind religia majoritară in evul mediu. În 1019 Arhiepiscopia de Ohrid a fost stabilită.
- Finlanda: 1171…1323 Convertirea la creștinism in Finlanda a fost o lupta continua intre influenta catolică de la Roma și ortodoxă de la Moscova.
- Estonia: 1230 cavalerii teutoni aduc creștinismul in Estonia
- Bosnia: 1252 Creștinii au fost prezenti înainte de aceasta data. Deoarece Papa Innocent IV a decis sa pună episcopia Bosnei sub jurisdictie Ungară , creștinii bosniaci au decis să se rupă de biserica Romei , au devenit independenti si au îmbrățișat orientarea Bogomila socotită eretică atât de catolici cât si de bizantini.
- România* : 1359 Valahia. Mitropolia Țării Românești a fost înființată în 1359 când Patriarhul Ecumenic de la Constantinopol l-a desemnat pe Hyakinthos, ultimul mitropolit al Vicinei, să conducă Biserica Ortodoxă locală. 1394 Moldova. Deși mitropolitul de Halichi a sfințit doi episcopi pentru Moldova în 1386, Patriarhul Ecumenic s-a opus la aceasta. Patriarhul Constantinopolitan a înființat un scaun mitropolitan separat pentru Moldova în 1394.
- Lituania: 1387 regele Poloniei decide încreștinarea Lituaniei.
Introducerea liturghiei slave la români datează din perioada secolelor al X-lea – al XII-lea, dar in sec XIV ortodoxismul românesc a căpătat o factură aparte, preluând motive atât ale catolicismului, cât şi, mai cu seamă, ale ortodoxiei constantinopolitane sub rit slavon pana dupa jumatatea secolului al XIX-lea. Cu toate acestea, va fi capabilă să păstreze, destul de puternic, unele obiceiuri şi tradiţii păgâne, într-un sincretism specific. Trecerea de la statutul de păgân la cel de creștin presupune trei lucruri: botezarea*, preotul** și biserica***.
Absența unuia din cele trei de mai sus face nulă sau discutabilă în-creștinarea unei persoane. Probabil mulți s-au declarat creștini deoarece știau că există…undeva biserici, poate au văzut și auzit preoți, dar nu știau dacă, cine și când i-a botezat. Existența simultană a celor trei (botez, preot, biserică) dă sens încreștinarii, asigură existența unei vieți spirituale sub ghidarea slujitorului hirotonit și lasă urme materiale prin edificiul construcției fizice a bisericii.
În-creștinarea ori este inițiată personal de păgân care se îndreaptă spre botez în biserica unde preotul hirotonit slujește, ori comandanții/conducatorii împing masele spre botezul simultan înfăptuit de mai mulți episcopi și preoți hirotoniți , comunitatea lor constituind biserica inițială***.
Elementul cheie în ambele scenarii este …preotul hirotonit: ori de bună voie, ori împins de la spate devin creștin prin botezare …sub blagoslovirea preotului. Absența, dispariția sau impostura preotului (falși preoți) face imposibilă sau îndoielnică taina botezului , deci și în-creștinarea oricăruia din teritoriul (eparhia) socotit a fi creștin. De aceea a fi creștin este in mare parte legat de existența unei dovezi care să arate cel puțin veridicitatea botezului sau apartenența la comunitatea bisericii locului sau măcar un act de cancelarie (stat) care să relateze despre înfăptuirea botezului colectiv. Ca o consecință în-creștinarea unui popor rezultă ori din evidențe/relatări ale bisericii , ori/și din evidențe ale cancelariilor.
__________________________
*Sfântul Botez este taina prin care omul, prin întreita afundare în apa sfințită de către preot, în numele Prea Sfintei Treimi, dobândește iertare de păcatul strămoșesc și de toate păcatele făcute până atunci, se naște din nou duhovnicește și se face membru al Bisericii lui Hristos. Botezul este numit și „ușa tainelor”, pentru că numai prin botez devenim fii ai lui Dumnezeu după dar, putem primi și celelalte Sfinte Taine. Botezul este întemeiat de Mântuitorul prin cuvintele: „Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh” … (Matei 28, 19).
**Hristos a hotarat să se dăruiască oamenilor prin persoane văzute. Pe aceste persoane Mantuitorul însusi le alege și le sfințește prin Taina hirotoniei, dându-le Bisericii asa precum Tatăl l-a dat pe El lumii: „Precum m-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit si Eu pe voi… Luati Duh Sfant” (Ioan, 20, 21-22). Fără un subiect uman care să-L reprezinte pe Hristos că subiect în chip văzut, Hristos nu ne-ar putea împărtăși că persoană darurile Sale, sau nu S-ar putea dărui pe Sine însuși în celelalte Taine că mijloace vazute. Dăruirea Să nu s-ar putea face decât în mod nevăzut. Episcopul sau preotul sunt organele văzute ale Preotului și Arhiereului nevăzut, Hristos, în Biserică. Hirotonia face pe cel ce o primește iconom al Tainelor lui Dumnezeu (I Cor., 4, 1) prin care Biserica se realizează și se prelungește în umanitate. Hirotonia este prin excelență Taină Bisericii, pe lângă faptul că este Taină care-L face pe Hristos trăit prin preoți că subiect deosebit de credincioși.
***Hristos a dorit să fie așa. El este cel care îi spune lui Petru, oarecum sub formă de porunca: „Și Eu îți zic ție că tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea și porțile iadului nu o vor birui. Și îți voi da cheile Împărăției cerurilor; și orice vei lega pe pământ va fi legat și în ceruri, și orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat și în ceruri.” (Matei 16; 18-19) Astfel Mântuitorul Își face cunoscută voință de a întemeia în mod văzut Biserica, dar pe care o va da oamenilor. În întâia Epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Petru se zice: „Iar voi sunteți seminție aleasă, preoție împărătească, neam sfânt, popor agonisit de Dumnezeu, că să vestiți în lume bunătățile Celui ce v-a chemet din întuneric, la lumina Să cea minunată.” (2; 4) Prin aceste cuvinte Sfântul Ap. Petru subliniază caracterul comunitar al Bisericii, de fapt anunțându-i pe creștini că nu sunt indivizi izolați în relația lor cu Dumnezeu, ci sunt membrii unei comunități, care formează un ,,neam sfânt”,și care sunt conduși de o ,,preoție împărătească“.
O zi din viata unui dezvoltator imobiliar. Dan Ioan Popp
Corespondență transmisă de Emil Stanciu (Ziarist, UZPR–filiala București, editor coordonator, Editura „Noi Media Print”, Manager PR al Fundaţiei Culturale Art Promo–interfaţă culturală între România şi occident prin organizarea de evenimente de elită), Director coordonator din partea UZPR (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România) și Communication manager al Jurnalul Bucureştiului (Romania, Bucharest)
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
