Acasă Opinii Şansa populaţiei de a scăpa de coronavirus depinde, în mare parte,...

Şansa populaţiei de a scăpa de coronavirus depinde, în mare parte, de sănătatea medicilor (corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

184
0

În condiţiile actualei pandemii mondiale cu coronavirus, să fii sănătos înseamnă să poţi să eviţi contaminarea cu acesta.

Pe perioada în care coronavirusul (numit și Covit 19/corona virus” sau „Covit 19”) se manifestă ca o pandemie la nivel mondial, sănătatea și viaţa cetăţenilor din fiecare ţară depinde, în mod decisiv, de măsurile care se iau de către stat, dar și de către fiecare persoană, pentru protecţia lor, dar și a medicilor. Situaţia devine tot mai agravantă cu fiecare medic scos din serviciul public ca urmare a îmbolnăvirii sale. Altfel spus, cu cât ar creşte numărul medicilor care sunt contaminaţi cu coronavirus, cu atât mai gravă ar devini situaţia pentru întreaga populaţie.

În situaţia în care România a intrat în „starea de urgenţă” începând de luni 16 martie 2020, se impune să se schimbe radical şi modul de desfăşurare și a activităţilor medicale. Este de datoria și a fiecărui cetăţean și a fiecărui medic să intervină cu propuneri, sugestii și măsuri care pot conduce la diminuarea efectelor nocive ale coronavirusului. Acesta este și scopul acestui material, respectiv de a prezenta unele soluţii de a proteja cât mai mulţi medici și cetăţeni de la contaminarea cu coronavirus.

Exemplele ce urmează sunt edificatoare în acest sens.

Într-o clădire veche, după ce se intră pe uşa de la intrare, se ajunge într-ul hol mic (de circa 2,5 m2), iar de acolo, pe o altă uşă, se merge pe un hol lung de circa 15 m2, care funcţionează și ca „sală de aşteptare pentru 6 (şase) cabinete medicale de familie în două ture. Această aşa-zisă „sală de aşteptare” are pavimentul, pereţii și băncile vechi, degradate( cu multe crăpături, spărturi etc.), imposibil de igienizat și de dezinfectat în mod corespunzător. În această improvizată „sală de aşteptare” sunt ore din zi în care aşteaptă, în acelaşi moment, până la 30 de persoane-pacienţi.

Aceste persoane-pacienţi sunt foarte diferite prin:

1) bolile de care suferă, dintre care unele sunt deosebit de grave și prin faptul că sunt contagioase (molipsitoare, care se transmit de la om la om),

2) diversitatea stării de igienă,

3) atenţia și/sau indiferenţa faţă de pericolul contaminării cu coronavirus.

Cele 4 (patru) mânere ale celor două clanţe, de la cele două uşi, ajung să fie manevrate, într-o singură oră, de până la peste 100 de persoane, pacienţi, însoţitori ai acestora, și diverse alte persoane, în acel adevărat dute-vino care există continuu. Fiecare, din cele două mânere, ale clanţelor de la fiecare dintre cele 3 (trei) cabinete, ajung să fie manevrate, într-o singură oră, de până la 30 – 50 de persoane. La fel de mult sunt „frecate” și băncile și pereţii din această improvizată și total improprie sală de aşteptare”.

În această aşa-zisă „sală de aşteptare sunt persoane care aşteaptă și până la 20 – 30 de minute, perioadă în care unele strănută, altele tuşesc, altele și strănută și tuşesc, creându-se un mediu propice (1) transmiterii unei foarte mari varietăţi de viruşi și (2) contaminării cu coronavirus, în fiecare zi, atât a personalului medical, cât și a zeci și chiar a sute de persoane.

Situaţia este mult mai gravă într-o clădire în care, la parterul acesteia, funcţionează mai multe cabinete de oncologie. Starea igienică a pavimentului și a pereţilor este mai bună, dar cu un spaţiu, cu un hol „minuscul” improvizat ca „sală de aşteptare”, în care, în perioadele de vârf, pacienţii abia au loc să stea în picioare unul lipit de altul, înghesuiţi ca peştii. În această aşa-zisă sală de aşteptare” de la cabinetele de oncologie perioada de aşteptare este mult mai mare, ajungând chiar până la 60 – 90 de minute, perioadă în care unele strănută, altele tuşesc, altele și strănută și tuşesc.

Deosebit de important este a se reţine faptul că (a) orice centimetru pătrat atins de o persoană contaminarea cu coronavirus (precum de clanţă, de uşă, de documente, inclusiv a cardului de sănătate, paviment, bănci, ziduri etc.,) și (b) orice strănut și/sau tuse a acesteia, este un real pericol de contaminare pentru zeci și chiar pentru sute de persoane, inclusiv medici.

Ajuns într-un cabinet medical, pacientul (cu însoţitorul, în cazul copiilor, al bătrânilor etc.), se aşează pe scaun în faţa medicului, în frecvente cazuri la circa un metru distanţă, îşi lasă bagajele (genţi, plase etc.) pe jos sau pe diferite scaune, dulapuri etc. Numeroase persoane ajung la cabinetele medicale chiar și în cazurile în care (1) au de ridicat sau de adus o adeverinţă, (2) au de ridicat o reţetă pe care o primesc lunar sau trimestrial.

În condiţiile actualelor proceduri medicale, este uşor de înţeles ce mediu propice se creează (1) pentru  transmiterii unei foarte mari varietăţi de viruşi și (2) pentru contaminarea cu coronavirus, în fiecare zi, atât a personalului medical, cât și a zecilor și chiar a sutelor de persoane.

Am constatat că la fiecare dintre aceste cabinete medicale, ca la numeroase altele, evitarea acestor focare (1) pentru  transmiterii unei foarte mari varietăţi de viruşi și (2) pentru contaminarea cu coronavirus, se poare realiza servind pacienţii prin fereastra fiecărui cabinet medical (aflat la parterul clădirii). Printr-o asemenea procedură s-ar elimina peste 90% dintre actualele riscuri de contaminarea cu coronavirus, atât a medicilor, cât și a pacienţilor serviţi astfel, care pot să fie de ordinul zecilor, într-o singură zi, la un singur cabinet medical. Realizarea unor asemenea măsuri se poate asigura printr-o bună comunicare medic – pacient prin telefon și/sau prin e-mail.

Foarte important este ca Ministerul Sănătăţii să ia măsuri, prin Casa Naţională de Sănătate, pentru a-și adapta programul informatic astfel încât medicii să aibă posibilitatea ca, pentru pacienţii care sunt deja în baza de date, să poată să le elibereze reţetele (unele ridicate lunar sau trimestrial de ani de zile) și adeverinţe medicale fără a mai fi necesară manipularea (manevrarea) cardului de sănătate.

Pe perioada în care (1) România se află înstarea de urgenţă și (2) programul informatic al Casei Naţionale de Sănătate nu funcţionează (precum și în prezent, blocat de circa 30 de zile, ca și în alte numeroase cazuri), se impună să se prevadă că medicii să poată să le elibereze reţete și adeverinţe medicale chiar și persoanelor care nu sunt în baza de date ale cabinetului medical, care nu au card de sănătate.

Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița

Articolul precedentCazul Thomas Morus (Corespondenţă de la Grid Modorcea, scriitor, Dr. în Arte, SUA-New York)
Articolul următorProtejat: Cele 7 păcate „capitale” ale unui fost președinte de stat francez. Incursiune în istoria unui „five-year term”, a celei de a V-a Republici, plin de reforme, care a eșuat pe „the green mile” a istoriei Republicii.
Matematician şi fizician de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv ai studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.