Săptămâna de lucru de 4 zile poate diminua sindromul de Burnout Postpandemic

Tot mai mulți angajați sunt afectați de epuizarea fizică și psihică acumulatã în pandemie, aratã un studiu recent realizat de cercetătorii de la Mental Health America (MHA) și Flexjobs. Concluziile acestui raport și multe alte studii au determinat reevaluarea strategiilor referitoare la flexibilitatea programului de lucru, respectiv de reducerea numărului de zile lucrate săptămânal la 4. Islanda, Spania, Marea Britanie și Japonia se numără printre țările care au testat sau urmează să testeze programul de lucru de 4 zile pe săptămână.

În Islanda, în perioada 2015 – 2019, au fost derulate teste în care angajații au fost plătiți la fel pentru un program de lucru mai scurt, de doar 4 zile pe săptămână. Testele au vizat aproximativ 1% din populația activă, fiind incluse în programul pilot locuri de muncă din grădinițe, birouri, servicii publice și spitale. În urma testelor efectuate la nivelul forței de muncă din Islanda, sindicatele au renegociat programul de lucru, iar în prezent, mai mult de 80% din forța de muncă din Islanda a trecut sau urmează să treacă la programe de lucru mai scurte, cu menținerea salariului.

Azi, mai mult ca niciodată, sănătatea (starea de bine) este prioritară pentru angajați, iar acest aspect nu mai este ignorat de către angajatori. Din ce în ce mai multe companii lansează strategii active de fidelizare a angajaților, deoarece se confruntă cu o fluctuație mare de personal în piață. Una dintre deciziile luate de multe dintre companiile naționale și internaționale este flexibilizarea programului, prin reducerea numărului de zile lucrate săptămânal, de la 5 la 4 zile.

„Măsura este bine venită pe piața muncii, companiile au nevoie să se concentreze pe starea de bine a angajaților pentru ca ei să performeze. Practic, ajută atât angajatorii, printr-o concentrare a atenției mai mare a angajaților și atingerea unui randament mai ridicat, cât și angajații, care vor avea mai mult timp liber. Angajatorii care se aliniază la noile tendințe vor fi lideri aplecați către nevoile angajaților lor și vor putea să recruteze mai ușor și să măreascã gradul de loializare”, a declarat Cristina Profeanu, Managing Partner și Specialist HR în cadrul agenției de recrutare Cristina Profeanu.

Există, încă din 2019, Directiva UE 1158 privind asigurarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor. Această directivă a introdus conceptul de „formule flexibile de lucru”, cu ajutorul cărora salariații să îşi poată adapta programul de lucru, inclusiv prin utilizarea formulelor de muncă la distanță, a programelor de muncă flexibile, sau a unor programe de muncă cu timp redus de lucru. Pe baza acestei directive, Islanda, Spania, Marea Britanie şi Japonia au testat programul de 4 zile pe săptămână și au fost mulțumite de rezultate. În majoritatea acestor țări, programul de lucru de 4 zile pe săptămâna a fost redus proporțional, de la 40 de ore lucrate săptămânal s-a ajuns la 32.

Studiu și proiect de lege pe piața din România

Pentru a se alinia la normele europene, România a înregistrat un proiect de lege care modifică Legea nr. 53/2003 din Codul Muncii. Astfel, a fost pusă în dezbatere problema săptămânii de lucru de patru zile, însă fără modificarea normei săptămânale. Adică programul de lucru va fi de luni până joi, 10 ore pe zi, în loc de 8 ore pe zi, iar vinerea zi liberă, ca parte din weekend-ul prelungit.    

„Conform unui studiu realizat de noi, unii angajați sunt speriați de presiuni, alți angajatori sunt speriați că își pierd din productivitate, însă un lucru este cert: angajații pun accent pe flexibilitatea muncii. În România, 4 din 5 candidați care au apelat la această agenție de recrutare întreabă la interviu dacă jobul la care urmează să fie angajați are posibilitatea lucrului de acasă sau de flexibilitatea programului. 3 din 5 angajați s-au confruntat cu burnout la locul de muncă, iar extenuarea este principala cauză”, a concluzionat Cristina Profeanu, Managing Partner și Specialist HR în cadrul agenției de recrutare Cristina Profeanu (care recrutează și selectează candidații în vederea angajării, oferă  coaching de carieră pentru candidații care vor reconversie profesională sau sunt la început de drum, organizează workshop-uri de comunicare specifică mediului de business).

Conform unui studiu recent realizat de Mental Health America (MHA) și Flexjobs, referitor la nivelul de stres de la locul de muncă în perioada post-pandemică, pe un grup de 1500 de respondenți din varii domenii, a reieșit că 75% dintre angajați au experimentat epuizarea la locul de muncă actual, 91% dintre ei spun că stresul sau frustrarea le afectează calitatea muncii, iar 70% dintre profesioniști consideră că angajatorii lor nu fac suficient pentru a preveni sau atenua epuizarea.

Notă. Burnout-ul este un sindrom psihologic care apare că un răspuns prelungit la factorii de stres cronici interpersonali, în mod special, de la locul de muncă. Mai mult decât stresul intens, sindromul de burnout asociază modificări afective și cognitive, provoacă depersonalizare și o stare de epuizare copleșitoare, sentimente de cinism și detașare și un sentiment de ineficientă și lipsa de realizare. Persoanele aflate în burnout își pierd total motivația și energia.

Burnout-ul este recunoscut oficial de Organizația Mondială a Sănătății că sindrom profesional asociat cu creșterea riscului de hipertensiune arterială, flutter atrial, alte boli cardiovasculare, depresie și sinucidere. Dacă până nu demult termenul se referea doar la riscurile extreme cărora le făceau față profesioniștii din domeniul sănătății, ofițerii de poliție, pompierii și cei care se ocupă de traume și servicii umane, astăzi, burnout-ul cuprinde și alte categorii de persoane, și, mai mult decât atât, sunt semnalate tot mai multe cazuri în rândul copiilor și ingrijitorilor lor, dar și în alte circumstanțe, de exemplu familiale.

Studiile recente sugerează că stresul profesional și simptomele epuizării profesionale sunt mult mai răspândite în rândul medicilor decât în rândul angajaților din alte domenii, chiar și după ajustarea orelor de lucru și a nivelului de educație. Burnout-ul poate avea numeroase consecințe profesionale și personale, inclusiv o creștere a fluctuatiei medicilor, reducerea calității îngrijirii pacienților, afectarea relațiilor personale și consumul problematic de alcool. Primele 3 semne sunt epuizarea, detașarea și ineficiența– însă, acestea nu sunt întotdeauna ușor de auto-diagnosticat.

Oboseală psihică sau fizică. Primul lucru pe care l-ai putea observă când eșți epuizat este că ești obosit tot timpul. Epuizarea și depresia împărtășesc multe dintre aceleași simptome. De fapt, necontrolată, epuizarea se poate transformă rapid în depresie cronică și poate începe să infiltreze toate aspectele vieții tale. Lipsa de energie, de vlagă se manifestă încă de la primele ore ale dimineții, te poți trezi neodihnit, fără chef de muncă, orice sarcina pare că necesită mai multă energie decât dispui în acel moment. Acest tip de epuizare mentală se poate manifesta fizic, cu o vulnerabilitate crescută la frig și gripă, greață și dureri de cap. Așa că ascultă-ti corpul.

Cinism și detașare S-ar putea să suferi de epuizare dacă sentimentul de detașare și cinism nu va dispărea sau dacă eșți preocupat în permanentă de gândurile despre cum să scapi de muncă și proiecte. Pot există și alte moduri de exprimare a acestei stări, cum ar fi creșterea pesimismului, lipsa de încredere față de colegi, prieteni și familie, sentimente de izolare și deconectare de alte persoane și de mediul tău.

Scăderea performanțelor profesionale sau la școală sunt o consecință a stării prelungite de epuizare și a afectării circuitelor nervoase de la nivelul cortexului prefrontal în contextul stresului prelungit care scapă controlului angajatului sau elevului. Lipsa motivației-nu regăsești resorturile interioare, entuziasmul de a îndeplini sarcinile de la serviciu, le îndeplinești cu greutate, întârziere sau incomplet. Munca obsesivă-Starea de burnout se reflectă adesea în continuarea preocupărilor și efectuării de taskuri chiar și după program, în orele libere, pentru a recupera din întârzieri. Dar aceste activități se desfășoară în detrimentul orelor de relaxare și detensionare a organismului.

Nota redacției

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului