Acasă Medic Strategii pentru o viaţă sănătoasă. Reguli în consumul fructelor care asigură...

Strategii pentru o viaţă sănătoasă. Reguli în consumul fructelor care asigură beneficii maxime pentru sănătate (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)

52
0

Nouă zecimi, cel puţin, din fericirea noastră se bazează exclusiv pe sănătate.”. (Arthur Schopenhauer, în „50 de reguli de viaţă. Arta de a fi fericit”. „Regula de viaţă nr. 32”). Fiecare om este autorul propriei sale sănătăţi sau boli”. (Buddha).

Prin acest material sunt prezentate câteva dintre principalele regulile de bază care trebuie avute în vedere în consumul fructelor pentru ca beneficiile pentru sănătate să fie maxime.

Niciodată fructele (1) nu trebuie consumate alternativ (când unele, când altele) cu alte tipuri de alimente, şi (2) nu trebuie să aibă sub ele, în stomac, alte feluri de alimente. Este o mare greşeală să introducem în stomac fie fructe peste mâncare nedigerată complet, fie mâncare peste fructele consumate şi nedigerate complet. Cu 4 – 5 ore înainte de culcare, nu mai trebuie mâncat nimic, nici chiar fructe. Zaharurile din fructele consumate înainte de culcare ne dau peste cap procesul de digestie şi ne pot strica somnul din cauză că zaharurile cresc glicemia şi dau energie. Aceasta datorită faptului că dintre toate alimentele, fructele (1) au cea mai mare încărcătură energetică, pentru tot organismul, inclusiv pentru sistemul cerebral şi nervos, şi (2) au cea mai mare putere de curăţare (de detoxifiere). Hrana trebuie mestecată, indiferent de tipul ei, până când devine o pastă în gură. Mestecând hrana corect: ne vom sătura mai repede, vom mânca mai puţin, ne va ţine de foame mai mult timp.

Fructele trebuie mâncate pe stomacul gol, pentru a evita balonarea, hiperaciditatea gastrică şi digestia greoaie. Digestia fructelor are loc direct în intestinul subţire, acolo unde are loc absorbţia substanţelor hrănitoare. Din acest motiv este ideal să consumăm fructele mai ales dimineaţa, la micul dejun, şi ori de câte ori ne este foame, dar cu circa 30 de minute înainte de a lua masa. Dimineaţa este un moment bun să mâncăm fructe fiindcă atunci digestia e mai rapidă (după o noapte întreagă, stomacul e gol) şi corpul foloseşte enzime diferite pentru a digera fructele. Totodată, dimineaţa, corpul (1) are o mai mare capacitate de a absorbi vitaminele, fibrele şi carbohidraţii de care are nevoie ca să fie sănătos, şi (2) are nevoie de cea mai mare încărcătură energetică, pe care o oferă fructele. Consumând dimineaţa, la micul dejun, timp de două săptămâni, numai fructe, pe săturate, cu o alimentaţie raţională la celelalte mese, vom ajunge la o detoxifiere  a organismului şi vom simţi însemnatele efecte benefice ale acesteia.

Regula rămâne valabilă şi pentru cazul în care se consumă fructe pe parcursul zilei: acestea trebuie mâncate numai pe stomacul gol, cu circa 30 de minute înainte de masă. Fructele sunt alimente alcaline, dar care se oxidează (ruginesc) şi devin acide atunci când intră în contact cu sucurile gastrice menite să digere alimentele. Fructele nu trebuie consumate în loc de desert deoarece îşi vor pierde din calităţile nutriţionale, iar digestia va fi îngreunată. Consumul fructelor trebuie să se facă numai după ce alimentele din stomac au fost digerate; numai în aceste condiţii fructele nu vor mai stagna, nu vor mai fermenta în stomac, şi nu vor mai produce gaze și toxine.

Fructele trebuie consumate singure, nu combinate cu alte alimente, pentru că numai atunci stomacul va absorbi mai uşor nutrienţii din ele. Dacă combinăm fructele cu grăsimi, amidon sau proteine, e posibil să ne confruntăm cu probleme digestive şi aceasta din cauză că zaharurile din fructe nu se mai digeră la fel de uşor, ci rămân în stomac mai mult timp şi încep să fermenteze. Sucul de fructe este sănătos şi plin de vitamine atât timp cât este proaspăt stors. Aşa-zisele sucuri naturale din comerţ nu sunt benefice pentru sănătatea din cauză că conţin conservanţi meniţi să le sporească şi să le păstreze gustul plăcut al băuturii, iar substanţele nutriţionale au fost degradate în timpul procesului termic prin care sucul a trecut înainte de îmbuteliere.

Este bine să consumăm fructele: (1) bio (organice); (2) din zona în care ne-am născut şi am trăit/trăim; (3) variat, în funcţie de anotimp, astfel încât organismul să beneficieze de toate complexele de vitamine şi minerale.

Fructele sau sucul lor trebuie consumate numai proaspete pentru a avea afecte benefice maxime. Fructele fierte (mult şi la temperaturi mari) şi, în special, cele coapte nu mai furnizează nici substanţele nutritive, nici apa necesară curăţării; ele sunt acide şi forţează corpul să le anuleze aciditatea cu cheltuiala de energie.

Gătitul distruge valoarea potenţială a fructelor, le distruge enzimele.

Pentru ca efectele benefice să fie maxime, să mestecam bine fructele, să le îmbibăm bine cu saliva, şi să nu le înfulecam pe nemestecate. Trebuie să mestecăm hrana (indiferent de tipul ei) până când devine o pastă în gură. Astfel ne vom sătura mai repede, vom mânca mai puţin, ne va ţine de foame mai mult timp etc.

Alimentele trebuie mestecate de 35 – 40 de ori fiecare îmbucătură, de fiecare dată. Alimentele tari, sau care se digeră greu, trebuie mestecate până la 70 – 75 de ori. Prin simpla mestecare a fiecărei îmbucături de 30 – 50 de ori, vom începe să mâncăm mai puţin, în mod firesc. Corpul uman este construit astfel încât glandele salivare secretă cu atât mai multă salivă cu cât mestecăm mai mult. Iar când aceasta se amestecă cu secreţiile acide din stomac şi cu bila, procesul de digestie decurge lin. Dacă nu mestecăm temeinic, cea mai mare parte a mâncării pe care o consumăm se va elimina, fără a fi absorbită, fără ca organismul să asimileze exact nutrienţii esenţiali.

Enzimele sunt sensibile la căldură. Ele încep să se descompună la 45 de grade şi sunt complet distruse la 115 grade Celsius. Indiferent de timpul de fierbere, atunci când temperatura atinge 130 de grade Celsius, enzimele sunt aproape complet distruse. Masa de seară ar trebui servită până în ora 18, adică cu 4 – 5 ore înainte de culcare, pentru ca stomacul să ne fie gol atunci când începem să dormim, în mod normal în jurul orei 22, cel mai târziu 23. Nerespectarea acestei „reguli de aur” este cauza care face ca numeroase persoane să ajungă supraponderale.

De fiecare dată când cineva serveşte masa după ora 18 ar trebui să se gândească la faptul că „Pinguinii sunt rândunicile care au mâncat după 6 seara.”. (Anonim). Pe cât posibil nu trebuie să vorbim în timp ce mâncăm. Dacă totuşi vorbim, să o facem numai după ce am înghiţit tot ce avem în gură. Este important să nu avem nimic în gură atunci când vorbim (aceasta fiind şi o regulă elementară a bunului simţ).

Fructele trebuie consumate, pe cât posibil, imediat după ce au fost tăiate sau prelucrate (sub orice formă, precum tocat, mărunţit etc.). Orice fruct (şi legumă) după ce a fost tăiat şi/sau prelucrat intră în contact cu oxigenul şi „oxidează”, „rugineşte”. Atunci când aceste alimente »oxidate«, »ruginite« intră în organism se creează „radicali liberi’. Radicalii liberi distrug ADN-ul din celule, producând cancer şi multe alte probleme de sănătate..

Întrebarea care se pune: cât timp trebuie să treacă de la consumarea oricăror alimente până la mâncarea fructelor? Răspunsul: 1) atât timp cât stomacul ajunge să fie gol, şi 2) cu circa 30 de minute înainte de a lua următoarea masă. Putem consuma când şi câte fructe dorim dacă sunt îndeplinite trei condiţii: (1) stomacul să fie gol, (2) să se scurgă circa 30 de minute înainte de a mânca alte feluri de mâncare, și (3) fructele să nu fie toxice; unele fructe, în special cele din import, conţinând până la 20 de toxine din tratamentele (a) pentru creştere, cu pesticide și cu insecticide, și (b) pentru conservare.

Fructele toxice rezultă din:

1) producerea acestora prin utilizarea: (a) de substanţe chimice, precum: pesticide; fungicide; îngrăşăminte artificiale (fertilizatorilor chimici); insecticide; (b) ingineriei genetice, care foloseşte organisme modificate genetic) şi

2) folosirea de conservanţi, de „aditivii alimentari”, cunoscuţi sub denumirea generică de „E“-uri; scopul folosirii acestor „aditivii alimentari” este de a conserva produsele respective (pentru a le face să reziste timp îndelungat, chiar de luni de zile), de a le pigmenta, de a le îmbunătăţi forma, de a le da o aromă în mod artificial, de a crea dependenţă și de a le face atrăgătoare, vandabile etc.

Producători alimentelor toxice îşi maximizează profiturile prin vătămarea gravă a sănătăţii întregii populaţii. Un asemenea atentat la starea de sănătate a întregii populaţii are loc și din cauza indiferenţei (criminale) cu care este tratată această „problemă de siguranţă naţională” de către conducerea ţării.

Alte reguli.

Trebuie să mâncăm numai „de foame”, şi nu „de poftă”, adică să nu mâncăm dacă nu ne este foame. Să părăsim obiceiurile alimentare vicioase. Să nu ne lăsăm păcăliţi de reclamele mincinoase, înşelătoare, ademenitoare, de poftele provocatoare prin ambalaj, gust, aspect, pentru că „Frumoase la vedere şi plăcute la mâncare sunt produsele care ne omoarăSă evităm, pe cât posibil, să bem apă sau alte lichide la masă. Ultima masă ar trebui servită până în ora 18. Aceasta nu înseamnă ca la ora 18 să mâncăm „până crăpăm”, pentru că, mâncând „pe îndopate”, ne facem mult rău. Să nu ne ridicăm niciodată de la masă sătui, „regula de aur” fiind aceea că să mâncăm circa 70% din cât am mânca în mod normal „pe săturate”.

Părintele medicinii, Hipocrate, care „a trăit sănătos până la adânci bătrâneţe”, atunci când a fost întrebat care este secretul prin care a ajuns la o asemenea vârstă, a răspuns: „Simplu, numai prin aceea că nu m-am ridicat niciodată sătul de la masă.”.

Pe cât posibil să consumăm alimente „organice”, numite şi „bio. Un aliment este „organic”, sau „bio” dacă:

1) rezultă din agricultora care nu utilizează: substanţe chimice, precum pesticide, fungicide sau îngrăşăminte artificiale (fertilizatorilor chimici); conservanti; ingineria genetică (care conţin organisme modificate genetic);

2) rezultă de la animalele crescute ecologic, care se dezvoltă în aer liber şi sunt hrănite cu furaje ecologice, cărora nu li se administrează antibiotice, hormoni de creştere sau orice produs ce provine dintr-un alt animal.

În concluzie, „Alimentele pe care le consumaţi determină în mod semnificativ longevitatea – sau cât de mult vă veţi bucura de viaţă şi cât de reuşită va fi viaţa pe care v-o faceţi singuri.”. (Dr. Kirschner, Live Food Juice)”.

Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița

Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureştiului

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.