Acasă Etichete Thomas csinta-investigatii jurnalistice

Etichetă: Thomas csinta-investigatii jurnalistice

Protejat: Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics...

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist (Press Attached, Organization for the Defense of Human Rights – United Nations) - Lucrări ale autorului în Monitorul OADO. Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) este o organizație civilă constituită la București pe data de 20 aprilie 1990, ca filială a organizatiei "International Society for Human Rights". Denumirea inițială a fost: "Secțiunea Română a Societății Internaționale pentru Drepturile Omului".Societatea a fost înregistrată la Judecătoria Sectorului 1, București și a fost autorizată de Guvernul României, la data de 26 mai 1990.Sub această denumire, organizația și-a desfășurat activitatea până în februarie 1995.In urma sedintei din 25.02.1995, s-a luat hotararea de schimbare a numelui societatii in "Organizatia pentru Apararea Drepturilor Omului", concomitent cu dezvoltarea activitatii si constituirea de filiale ale organizatiei pe intreg teritoriul țării.Organizatia a devenit de sine statatoare, in baza hotararii membrilor sai si in baza hotararii judecatoresti din data de 5 mai 1995.Președintele organizației a fost de la constituire Florentin Scalețchi, care a fost și realizator de emisiuni TV având ca temă drepturile omului. Printre invitați s-au aflat Corneliu Vadim Tudor, Adrian Păunescu, Gheorghe Funar.OADO editează o publicație lunară autorizată prin sentința civilă nr.1675/11.06.1990 (Judecătoria sector 1, București): Monitorul Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (ISSN 1582-0726), având pe Florentin Sclețchi, ca director, pe Cristina-Dorina Cîmpan, Secretar de redacție, iar pe Monica Scalețchi, Dan Sterian, Ion Costel, Mariana Stănici, Vlad Daniela, Dan Nițescu, Dan Mihăilă si Thomas Csinta (Franța, externe), corespondenți permanenți.Veniturile OADO se realizeaza pe seama cotizatiilor platite de membrii acesteia si a unor sponsorizari anuale. Sponsori ai ONG-ului sunt: Petrom, KW Invest SRL, Hotel Alexandros, RO STAR, Jidvei, BCR si Fox.In luna noiembrie 2000, guvernul CDR al Romaniei condus de Mugur Isărescu a dat o Hotărâre de Guvern prin care recunoaște OADO statutul de "organizație de utilitate publică", actul fiind semnat și de Valeriu Stoica, pe atunci ministru de Justiție. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 04.12.2000. În consecință, OADO beneficiază de atunci și de finanțare de la stat.În perioada aprilie 2002 - iunie 2004, generalul (r) Niculae Spiroiu (fost ministru al apărării) a îndeplinit funcția de Înalt Comisar în cadrul organizației.Președintele organizației, Florentin Scalețchi, a fost arestat preventiv în data de 2 noiembrie 2006 și se afla în imposibilitate de a-și exercita funcția. Atunci, Gelu Voican Voiculescu (comisar al Organizației) a fost mandatat, la 11 noiembrie 2006, de către Consiliul Director al OADO pentru a conduce temporar organizația.[1]Următorul proces al prof. univ. dr. Florentin Scalețchi va fi pe 9 ianuarie 2010, orele 8.30 la Tribunalul București (ca instanță de fond).

Protejat: Noi „elemente noi”, în celebrul dosar criminal secular Guillaume Seznec,...

Celebrul dosar criminal al lui Guillaume Seznec (unul dintre cele mai mediatizate ale secolului trecut, alături de cel al lui Alfred Dreyfus), pe care încercăm să-l reabilităm cu ajutorul nepotului său Denis Le Her-Seznec, împreună cu cunoscutul scriitor și reputatul (fost) avocat  al familiei, Denis Langlois, ca urmare revizuirii procesului acestuia, pare, aparent să „beneficieze”, brusc, de acele „elemente noi” care ar fi necesare pentru redeschiderea lui. [A se vedea pentru detalii lucrarea].

Protejat: Ce s-a întâmplat cu Estelle Mouzin? Dezvăluirile pedofilului –...

Nu m-am îndoit niciodată de faptul că Michel Fourniret (a se vedea pentru detalii articolul autorului în Anceta necenzurată „Pădurarul din Ardennes”) ar fi fost asasinul lui Estelle Mouzin, dar nu aveam nicio probă materială (fiabilă) contra acestuia, iar autoritățile polițienești franceze nu și-ar fi permis să se compromită în acest dosar excepțional de dispariție (care datează de peste un deceniu și jumătate), fără „certitudini”, mai mult sau mai puțin, probabile. „Pădurarul din Ardennes", un personaj diabolic (de mare anvergură) în criminalitatea sexuală franceză (pedofil, violator și criminal în serie), mi-a atras atenția, în mod deosebit, în dosarul „deghizaților lui Mitterrand” (bandă de spărgători de bănci pariziene, specializată în jafuri armate, în perioada  1981–1986), în care acesta a reușit să-i păcălească și să-i deposedeze de „averea” lor (cca 31,5M€) ascunsă într-un loc de veci în cimitirul Fontenay-en-Parisis (departamentul Val d’Oise, regiunea urbană pariziană) cu care și-a cumpărat (ulterior, printre altele și o proprietate - cu castelul Sautou), la Donchery (departamenul Ardennes, regiunea administrativă Grand Est, frontalieră cu Belgia) pe terenul căreia a și îngropat o parte a victimelor sale, după asasinarea lor. (A se vedea pentru detalii lucrarea autorului de ma jos). Bănuiala mea avea la bază un adevărat „lanț al slăbiciunilor”, care data încă de la începutul anului 2008, după descoperiorea osemnintelor persoanei (ființei umane, de sex feminin, de „dimensiuni mai mici”) neidentificate, pe terenul restaurantului asiatic din Brie-Comte-Robert (departamentul Seine-et-Marne, regiunea pariziană), la cca 25km de Guermantes (locul de reședință și de dispariție al lui Estelle Mouzin, o comună cu cca 1.400 de locuitori), aflat în același departament. Faptul că în acest eveniment au fost implicați muncitori imigranți de origine asiatică (aflați ilegal pe teritoriul francez) care au adunat osemintele în saci de plastic pe care i-au depus la o pubelă (de orduri menajere), a contribuit, desigur (voit sau nu), la distrugerea eventualelor probe materiale, care ar fi putut lămuri, dacă acestea aparțineau lui Estelle Mouzin sau unei alte tinere, a cărei dispariție, poate, nici măcar, nu a fost reclamată (semnalată).

Protejat: Repararea erorilor judiciare în Franţa și responsabilizarea magistraţilor!...

Thomas CSINTA Scientist and research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social–Economic and Engineering Sciences Franța (Le Parisien) Repararea erorilor judiciare în Franța   BIBLIOGRAFIE Thomas CSINTA: „Repararea"...