Acasă Sanatate Tulburările cognitive și balonarea constantă – o legătură pusă pe seama „psihobiomului”

Tulburările cognitive și balonarea constantă – o legătură pusă pe seama „psihobiomului”

16
0

Microbiomul intestinal cântărește aproximativ 2 kilograme – mai mult decât creierul uman, de 1,4 kilograme – și poate avea la fel de multă influență asupra corpului nostru. Mii de specii de microbi (nu numai bacterii, ci și virusuri, ciuperci) „locuiesc” în intestin. Și cu până la 20 de milioane de gene printre ele, acești microbi au un impact genomic pe care cele 20.000 de gene umane nu îl pot egala.

„Psihobiomul” și tulburările cognitive

Axa creier-intestin este implicată în digestie și în relația apetit-sațietate, dar îndeplinește și funcții cognitive și psihologice. O funcționare defectuoasă a axei creier-intestin poate cauza boli inflamatorii intestinale, poate altera răspunsul acut și cronic la stres și poate genera comportamente modificate.

Ceea ce trebuie să înțelegem este faptul că microbiomul uman are o multitudine de efecte benefice, datorită faptului că este implicat în funcționarea normală a sistemului nervos central, a tubului digestiv și a sistemului imun. Ca atare, dacă vrem să avem grijă de noi, trebuie să avem grijă de digestia noastră, iar efectele se vor vedea și la nivel cognitiv, explică dr. Cezarina Matei, medic specialist Medicină de familie.

Rolul microbiotei este foarte important în tulburările depresive majore, anxietate, schizofrenie, tulburări bipolare, anorexie nervoasă și cașexie, precum și în obezitate, adicția de substanțe, tulburări de hiperactivitate și deficit de atenție, tulburări de stres posttraumatic, tulburări obsesiv-compulsive și multe altele. Aceste efecte sunt puse pe seama modificărilor produse la nivel molecular și celular de flora intestinală alterată sau absentă.

Balonarea constantă, o manifestare a unor boli se pot croniciza

Evoluția științei privind acest univers pune accentul și pe faptul că microbiomul a relevat un fapt extraordinar: neurotransmițătorii sunt fabricați în intestin, 90% din serotonină, „hormonul fericirii”, fiind produsă aici.

De aceea, de echilibrul florei intestinale depinde buna funcționare a întregului organism și joacă un rol esențial în funcționarea optimă a celulelor intestinale, în întărirea sistemului imunitar, în sintetizarea vitaminelor și în prevenirea proceselor inflamatorii.

Simptome banale precum balonarea constantă, constipația, greața, durerile de burtă sau de cap, stările de anxietate, lipsa motivației, tulburările de somn sunt ignorate de cei mai mulți dintre noi. Nu sunt simptome care să ne trimită de urgență la medicul specialist, dar ele pot și ar trebui investigate de medicul de familie. Și asta pentru că astfel de mici probleme a căror cauză nu este identificată pot anunța sau pot evolua spre boli grave, a completat medicul.

De aceea, rezultatul unui examen de floră este de fapt „o hartă” a tipurilor de bacterii bune și rele, indicând exact în ce cantitate se găsesc fiecare dintre ele, dar oferă și alte informații despre statusul imunologic al mucoasei intestinale, despre permeabilitatea intestinală și despre funcționarea optimă (sau nu) a digestiei și a funcției pancreatice.

Rezultatele acestui examen, alături de o dietă antiinflamatoare bazată pe testul de dozare a anticorpilor IgG antialimentari, sunt esențiale pentru ca medicii să identifice posibilele cauze, alimentare sau de altă natură, astfel încât pacienții să primească recomandările și tratamentul potrivit, personalizat, care trebuie urmat.

Sursa: Tulburările cognitive și balonarea constantă – o legătură pusă pe seama „psihobiomului”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.