Acasă Editorial Jurnalul Bucureștiului Ziua de 1 octombrie – Ziua internațională a muzicii (inițiată de către...

Ziua de 1 octombrie – Ziua internațională a muzicii (inițiată de către marele muzicolog Yehudi Menuhin). Corespondență de la SGK (Dr. Sofia Gelman–Kiss, muzicolog, membru fondator al „Fundației SAGA pentru Cultură, însărcinată cu acțiuni în domeniul muzicii”, Israel–Netania)

Ziua internaţională a muzicii (International Music Day) sau Ziua mondială a muzicii (World Music Day) este sărbătorită, în fiecare an, la 1 octombrie. Iniţiată în 1975 de Lord Yehudi Menuhin, a fost organizată pentru prima dată de Consiliul Internaţional de Muzică (International Music Council-IMC) la 1 octombrie 1975, în conformitate cu rezoluţia adoptată în cadrul celei de-a 15-a Adunări Generale de la Lausanne, în 1973. Propunerea pentru a dedica o zi muzicii a fost făcută atât de renumitul violonist şi muzicolog, Yehudi Menuhin, cât şi de Boris Yarustowski, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Internaţional al Muzicii al Unesco (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură), care au semnat o scrisoare, în acest sens, la 30 noiembrie 1974, adresată tuturor membrilor acestuia.

Consiliul Internaţional de Muzică, cel care susţine celebrarea Zilei internaţionale a muzicii, a fost fondat de Unesco în 1949 şi reprezintă cea mai mare reţea de organizaţii, instituţii şi persoane din lume care îşi desfăşoară activitatea în domeniul muzical. Consiliul promovează diversitatea muzicii din viaţa tuturor popoarelor şi accesul la muzică pentru toţi oamenii, reunind organizaţii din aproximativ 150 de ţări din întreaga lume, urmărind consolidarea păcii şi promovarea înţelegerii între oamenii din toate categoriile sociale. În încercarea sa de a stabili o armonie globală prin muzică, International Music Council-IMC, sărbătoreşte Ziua internaţională a muzicii cu accent special pe organizarea de evenimente muzicale, programe de radio şi de televiziune, dar şi prin materiale de presă. 

Muzica, acest miracol care a devenit parte integrantă a vieții noastre, este un refugiu când evenimentele din jurul nostru se precipită, este un balsam al sufletului ori de câte ori avem nevoie de puțină relaxare… Sunetele plăcute care te înconjoară ca un scut, se îndreaptă împotriva gândurilor negative care încearcă să pătrundă în sfera convicțiunii tale; muzica te va salva de realitățile neplăcute petrecute aievea,  te va consola…

„Muzica este limbajul universal al omenirii”–susținea poetul american Henry Wadsworth Longfellow (1807–1882); adevărat, nu ai nevoie de cunoștințe prealabile pentru ca să te bucuri de efectul benefic al muzicii. Meditația esoterică la care te invită, recepționarea mirabilei comunicări nemijlocite în care se ți transmit gândurile compozitorului formulate prin sunete, iată ce îți oferă audiția lucrărilor semnate de autorii diverselor etape stilistice.

De la atmosfera liniștei pe care ți-o împrumută un madrigal sau  misă a Renașterii, până la sonoritățile–uneori bizare-ale muzicii contemporane, paleta bogată din care ai posibilitatea să alegi o multitudine de pagini fermecătoare,  se transformă în clipe de binevenită destindere. Delicatețea fluxului sonor, sensibilitatea subtilă a muzicii îți vor lumina timpul petrecut în compania audiției, îți vor împrumuta senzația nostalgică, aproape palpabilă  a vremurilor trecute.

Lucrarea aleasă îți va contura meandrele unui orizont infinit în toate dimensiunile sale spre a lăsa să se întrevadă simbolul unui univers nebănuit deslușit pe calea undelor sonore…Celebrul violonist Lord Yehudi Menuhin (Lord Menuhin of Stoke d’Abernon, 1916-1999) cel care a inițiat ziua internațională dedicată muzicii, era ferm convins că această zi va aduce bucurii în viața oamenilor De atunci, în fiecare an melomanii se bucură de numeroase concerte care marchează importanța muzicii în viața noastră. „Sper că data de 1 octombrie  va deveni un eveniment pus în slujba cunoașterii artei sunetelor–spunea Yehudi Menuhin–un model de consolidare a legăturilor de pace și prietenie dintre oameni.

Sofia Gelman–Kiss (Dr. în Muzicologie, membru fondator al „Fundației SAGA pentru Cultură, însărcinată cu acțiuni în domeniul muzicii”, Israel–Netania)

 Alte articole ale autoarei Sofia Gelman–Kiss în Jurnalul Bucureştiului

Notă. Casa Artelor Dinu Lipatti vă invită sâmbătă, 2 octombrie 2021, între orele 19h00-22h00, la cea de-a III-a Ediție a „Zilei Internaționale a Muzicii”, Eveniment ce se va desfășura în Salonul de Muzică. Evenimentul este organizat cu ocazia celebrării la 1 Octombrie a Zilei Internaționale a Muzicii, o sărbătoare care îi unește pe toți iubitorii de muzică, promovând pacea, prietenia și aprecierea pentru arta muzicală.


 Sâmbătă, 2 octombrie 2021, de la orele 19:00, în Salonul de Muzică al Casei Lipatti va avea loc Recitalul Extraordinar de muzică clasică universală susținut de Cvartetul Elite, format din Cristian Balaș-vioara I, Dorina Ciurea-vioara II, Tamara Dica–viola, Ioana Stanciuc-violoncel. În program au fost incluse lucrări de W. A. Mozart, A. Borodin,  J. Brahms, G. Puccini, E. Grieg, E. Elgar, C. Saint-Saëns, A. Piazzolla, B. Bartok. De la orele 20h00, în Salonul de Muzică va fi proiectat filmul „Dinu Lipatti, muzică și geniu”, realizat de Mihaela Natalia Poenaru, o producție Trinitas TV în parteneriat cu Institutul Cultural Român. Filmul aduce în atenția publicului viața și opera marelui muzician român. De la casa din București și domeniul de la Fundățeanca, până la Conservatorul de la Geneva, filmul prezintă aspecte inedite despre Dinu Lipatti, unul dintre cei mai mari pianiști ai secolului al XX-lea. Printre cei care evocă în film uriașa personalitate artistică a muzicianului se numără regretatul muzicolog și profesor Viorel Cosma, pianistul și compozitorul Corneliu Gheorghiu, prieten și coleg de studii cu Dinu Lipatti, biograful Grigore Bărgăuanu, precum și alți specialiști.
              
Cvartetul Elite face parte din formațiile camerale ale Camerata Elite, concept realizat de violonistul Cristian Balaș în anul 2012 și care presupune reunirea în cadrul aceluiași ansamblu a celor mai buni muzicieni din principalele orchestre bucureștene (Filarmonica George Enescu, Orchestra Națională Radio și Orchestra Operei Naționale București). De-a lungul acestor 9 ani, Cvartetul Elite a susținut numeroase recitaluri în majoritatea centrelor culturale din țară și a participat constant în stagiunile Operei Naționale București. Artiștii care compun cvartetul, fiecare dintre ei având o bogată activitate concertistică, în special în domeniul muzicii de cameră, sunt Cristian Balaș-vioara I, Dorina Ciurea-vioara II, Tamara Dica-violă și Ioana Stanciuc-violoncel.

Pentru că Municipiul București a intrat în scenariul roșu din cauza creșterii numărului de îmbolnăviri cu Covid-19, participarea la evenimentele organizate de Casa Artelor Dinu Lipatti va fi posibilă doar persoanelor care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanelor care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanelor care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2. Persoanele care sunt vaccinate trebuie să facă dovadă administrării serului prin prezentarea certificatului verde. De asemenea, este obligatorie purtarea măștii, iar la intrarea în Casa Lipatti va fi măsurată temperatura participanților. Conceptul Evenimentului „Ziua Internațională a Muzicii” – Ediția a III-a la Casa Artelor Dinu Lipatti aparține pianistei și regizoarei Alice Barb, Directorul fondator al Casei Artelor Dinu Lipatti.

Nota redacției

Articolul precedent„Delta Bucureștiului” în regia Evei Pervolovici, o producţie Marmitafilms și Strada Film Internațional (premiat la Toronto International Women Film Festival și Berlin Film Week)
Articolul următorIdei în Agora: „Opera și viața. Priviri retrospective și prospective” – Acad. prof. Sorin Alexandrescu în dialog cu Sorin Antohi (cu participarea jurnalistului Geo Scripcariu – RadioPunctLondra)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.