Acasă Conferinte, Dezbateri 10 October – World Day Against the Death Penalty. Remember: Assian Regional...

10 October – World Day Against the Death Penalty. Remember: Assian Regional Congress on the Death Penalty (11-12 june 2015, Kuala Lumpur). Împreună contra Pedepsei cu Moartea (ECPM). Bătălia noastră pentru salvarea vieților compatrioților noștri (francezul Serge-Areski Atlaoui și românul Ionuț-Alexandru Gologan). Corespondență de la Kuala Lumpur (Malaezia)

Rezumat

Assian Regional Congress on the Death Penalty (11-12 june 2015). Împreună contra Pedepsei cu Moartea (Partea I). Kuala Lumpur (Malaezia). Bătălia noastră pentru salvarea vieților compatrioților noștri francezul Serge-Areski Atlaoui și românul Ionuț-Alexandru Gologan. Oficial, deși abolită în 105 de state ale lumii (acum, în 2015), pentru orice tip de infracțiune, Pedeapsa Capitală (Pedeapsa cu Moartea), este încă pronunțată (din păcate!), în numeroase zone (regiuni) geografice ale lumii. Faptul că, în plus, 6 state ar fi renunțat la această pedeapsă în cazul infracțiunilor (criminale) de drept comun, iar 52, deși n-ar fi renunțat la aceasta în codul lor de procedura penală (respectiv, în codul lor penal), dar nici n-ar fi pronunțat-o în ultimul decniu, ar însemna că în 163 de state ale lumii, nimeni n-ar fi fost executat în ultimul deceniu. Ceea ce ar fi o dovadă a faptului că timpul ne-ar maturiza și umaniza, chiar dacă restul lumii, adică, alte 38 de state, aplică și practică sistematic pedeapsa cu moartea. Cu atât mai mult cu cât, conform unui bilanț general (definitiv), în 2012, încă 58-61 de state ar fi pronunțat sentințe judecătorești de condamnare la moarte, iar 21 dintre ele ar fi recurs și la execuții. Însă, multe dintre acele țări care ar fi aplicat pedeapsa cu moartea în 2012, n-ar fi practicat nicio execuție în 2013 (Gambia, Emiratele Arabe Unite, Pakistan, Belarus, etc.), iar altele ca Libia și Guineea Ecuatorială, încă din 2010 sau Uganda, încă din 2006. Ceea ce, cel puțin teoretic, însemnaă că după 2009, nicio execuție nu ar fi fost consemnată, nici în Europa și nici în Asia centrală. Conform unor documente oficiale pe care le-am putut consulta, în 2013, numărul acestora ar fi fost cuprins între 778-816, față de 2012, când numărul celor executați (oficial) ar fi fost de 682, iar majoritatea execuțiilor ar fi avut loc în China (care ar fi executat mai mulți condamnați la moarte decât toate statele lumii la un loc !), Iran și Irak, respectiv, Arabia Saudită, Somalia și SUA. Din contră, conform altor surse neoficiale (dar fiabiale, pe care nu le putem cita!), numai în China, în 2013 ar fi fost executați 2.436 de persoane și numărul execuțiilor ar fi crescut sensibil în Irak, unde creșterea ar fi fost de cca 1/3 în 2013 (169-175 de execuții), față de 2012 (129-134 de execuții) și cu precădere în Iran, unde, oficial, ar fi avut loc „numai” o creștere de la 314 în 2012, la 369, în 2013. Surse neoficiale (de la Amnesty Internațional), indică însă un număr de 704 de execuții, adică cu 335 mai multe decât numărul comunicat de către Iran, oficial, autorităților internaționale, iar această țară, Arabia Saudită și Irak, ar fi responsabile de cca 95% din toate execuțiile care au loc în Orientul Mijlociu. La nivel mondial, în 2013 (cel puțin 2.339 de persoane ar fi fost condamnate la moarte în 58 de state, neoficial și 1.925, contra 1.722 în 2012, oficial), iar cca 22 de state (adică, 1/10) ar fi făcut apel la execuții (prin decapitare, electrocutare, spânzurare, injecție letală și împușcare), adică cu unu mai multe decât în 2012, dar aproape cu cca ¼ mai puține, decât cu un deceniu în urmă. În statele Orientului Mijlociu, precum și în cele ale Asiei, cu un ID (Indice Democratic) foarte scăzut (Arabia Saudită, Siria, Irak, Iran, Pakistan, Emiratele Arabe Unite, Afganistan, Autoritatea Palestiniană, China, Vietnam, Coreea de Nord, etc.), nu rareori, condamnările la moarte ar fi fost destul de arbitrare, iar mărturiile ar fi fost obținute de la condamnați (că regulă generală), pe calea terorii și a torturii ! Menționăm aici că, cu două decenii în urmă, numai 37 de state ale lumii aplicau de manieră activă sancțiunea penală cu moartea, 25 cu un deceniu în urmă și 22 în 2013, însă numai 9 dintre ele făceau apel, sistematic (în fiecare an) la această în ultimii 5 ani, folosind toate cele 5 mijloace de execuție, cu precădere, decapitarea dar și electrocutarea, împușcarea, spanzuratoarea, respectiv, injecția letală. În Arabia Saudită, Coreea de Nord și în Somalia, ar fi avut loc chiar și execuții publice pentru infracțiuni criminale, care n-ar fi antrenat (implicat) moartea (furt sau jaf cu violență, trafic de stupefiante, crime economice) sau pentru infracțiuni care nici măcar n-ar fi trebuit să fie considerate crime (adulterul, blasfemia, etc.), respectiv, pentru crime considerate politice („trădare națională”), fără o bază reală, care ar fi fost doar un pretext pentru eliminarea dizidenților (politici).

[A se vedea pentru detalii lucrarea autorului].

Assian Regional Congress on the Death Penalty (11-12 june 2015). Împreună contra Pedepsei cu Moartea (Partea I). Kuala Lumpur (Malaezia). Bătălia noastră pentru salvarea vieților compatrioților noștri (francezul Serge-Areski Atlaoui și românul Ionut-Alexandru Gologan)

Rezumat

Assian Regional Congress on the Death Penalty (11-12 june 2015). Împreună contra Pedepsei cu Moartea (Partea II). Kuala Lumpur (Malaezia). Bătălia noastră pentru salvarea vieților compatrioților noștri francezul Serge-Areski Atlaoui și românul Ionuț-Alexandru Gologan. Alături de țările asiatice, foarte active (și în prezent) pe „piață execuțiilor”, în special, datorită unei legislații severe și rigide, în care toleranța nu-și are rostul, nu rareori, inumane chiar și din punctul de vedere al drepturilor fundamentale ale Omului, cu un mare număr de execuții se confruntă și țările Orientului Mijlociu, printre care un loc aparte ocupă câteva țări cau au practicat masiv execuțiile în 2014 (și care continuă să practice și în acest an): Iran, cu un număr exagerat de mare de execuții (721), Arabia Saudită ( 87), Irak (60), Palestina (27), Iordania (11), iar altele, ceva mai puțîn „agresive”, din acest punct de vedere: Emiratele Arabe Unite (nicio execuție, oficial, din 2012, 1 execuție, neoficial, în 2014), Siria, Bahrein (nicio execuție, oficial, din 2011), respectiv Yemen (nicio execuție, oficial, din 2013).Organizațiile CMPM (Coaliția Mondială contra Pedepsei cu Moartea), respectiv, ECPM (Împreună contra Pedepesei cu Moartea), care au participat la Adunarea Generală a CMPM (Coaliția Marocană contra Pedepsei cu Moartea) de la Rabat din 27-28 februarie 2015, dar și AI (Amnesty Internațional), consideră (apreciază) că situația este critică în Iran și Arabia Saudită, având în vedere faptul că, Irak și Palestina se află în zone geografice în care conflictele interetnice (de lungă durata), de tip sunnit-siit, respectiv, israelo-arab, contribuie într-o mare măsură, la creșterea infracțiunilor criminale (inclusiv, crimele de sânge, rebeliune-terorism, jafuri armate, violuri, etc.), iar pentru stoparea lor, autoritățile nu găsesc altă cale de riposta (din păcate!), decât sancțiunea penală de condamnare la moarte.Astfel, în Iran, comparativ cu celelate state menționate până în prezent, chiar dacă condamnările la moarte sunt pronunțate pentru aceleași tipuri de infracțiuni criminale (în principiu!), traficul de droguri, care se adaugă acestora, reprezintă un loc aparte, pentru care execuțiile domină și sunt cele mai numeroase. În această țară, oficial, în principiu, acestea sunt, de ordinul sutelor, iar în afară de cele oficiale (adică, neoficial), există și alte zeci (poate chiar și sute!) de execuții, care sunt considerate „secrete de stat” și nu sunt comunicate autorităților internaționale, deci, practic, nu există!Astfel, în deceniul trecut numărul oficial al acestora (comunicat) de către autorități era: 165 (în 2000), 75 (în 2001), 316 (în 2002), 108 (în 2003), 159 (în 2004), 94 (în 2005), 177 (în 2006), 377 (în 2007), 346 (în 2008), 388 (în 2009) și 190 în 2010, din care 6 fenei, 132 condamnări pentru trafic de droguri, 19 pentru crime sexuale (violuri), 17 pentru blasfemie (contra lui Mahomet), 11 pentru crime de sânge, 7 pentru kidnapping (răpire-sechestrare de persoane) și 4 pentru crime politice.Nici în acest deceniu, nu putem spune că Iranul ar fi făcut un pas înainte carte aboliea Pedepsei Capitale.

[A se vedea pentru detalii lucrarea autorului].

Assian Regional Congress on the Death Penalty (11-12 june 2015). Împreună contra Pedepsei cu Moartea (Partea II). Kuala Lumpur (Malaezia). Bătălia noastră pentru salvarea vieților compatrioților noștri (francezul Serge-Areski Atlaoui și românul Ionut-Alexandru Gologan)

 

Rezumat

Assian Regional Congress on the Death Penalty (11-12 june 2015). Împreună contra Pedepsei cu Moartea (Partea III). Corespondență de la Kuala Lumpur (Malaezia).Lucrările congresului. Bătălia noastră pentru salvarea vieților compatrioților noștri francezul Serge-Areski Atlaoui și româmul Ionuț-Alexandru Gologan. În Malaezia (Monarhie constituțională Federală și Electivă), țară membră a ASEAN (Asociația Națiunilor Asiei de Sud-Est, fondată în 1967 la Bangkok de către 5 state: Tailanda, Filipine, Indonezia, Malezia și Singapore, la care au aderat ulterior: Brunei-1984, Vietnam-1995, Laos și Birmania-1997, respectiv, Gamgodgia-1999, extins la ASEAN+3: China, Japonia și Coreea de Sud) cu o majoritate a populației de confesiune musulmană, numărul celor condamnați la moarte pentru infracțiuni criminale și delictuale (printre care și traficul de stupefiante) este unul dintre cele mai mari în lume.Conform Art.3, paragrful 1: „Islamul (curentul religios sunnit) este religia Federației Malaeziei, dar orice alte religii (creștinismul, budismul, taoismul, religia populară-tradițională chineză, etc.) pot fi practicate în securitate, în pace, oriunde pe teritoriul Federației”.Cu toate că după 2013 în această țară execuțiile au fost suspendate (întrerupte) temporar, sentințele de condamnare la Pedeapsa Capitală, sunt pronunțate în continuare de către tribunele penale districtuale și naționale, atât în partea peninsulară (occidentală), cât și în cea orientală (la nord de Insula Borneo, a treia că mărime în lume, după Groenlanda și Nouă Guinee). În această țară, avându-l din 2011 că suveran pe Regele Abdul Halim Muadzam Shah ibni al-Marhum Sultan Badishah (n.1927), după un prim mandat între 1970-1975, Sultan al Statului Kedah (din 1958), condamnarea la moarte este pronunțată „automatic” și „obligatoriu”, indiferent de circumstanțele în care are loc infracțiunea și (sau) de personalitatea inculpatului, în cazurile, considerate „grave” (de către Justiția maleziana) cum sunt: traficul de stupefiante (peste 15g de heroină, 50g de metamfetamină, 200g de canabis, etc.), omucidere (asasinat) și usaj de foc de armă (cu intenția de a ucide sau de a răni pe cineva), fără că cineva să fi fost grațiat sub un pretext sau altul de către acesta. Organizat la Hotelul Renașterii (stațiile de metrou: KL Monorail Station de Bukit Nănaș sau linia Kelana Jaya – Dang Wangi) din Kuala Lumpur (aglomerație urbană cu cca 7,5 milioane de loc.), capitala economică a Maleziei, alături de Putrajaya (capitala adminisrativa), la acest Congres Regional („despre” Pedeapsa Capitală și nu „contra” acesteia!), primul Congres regional Asiatic și cel de-al 2-lea de acest gen în acest an (după Adunarea Generală a Coaliției Marocane contra Pedepesei cu Moartea de la Rabat din 27-28 februarie 2015 condusă de către Mustapha Raissouni (membru al Consiliului Național al Drepturilor Omului și Abderrazak Rouane, Secretar general al Delegației Interministeriale al Drepturilor Omului, avându-l că organizator pe Nicolas Perron, director de programe la ECPM), care a reunit peste 100 de personalități diplomatice, politice, universitare, parlamentare și asociative din regiunea MENA (Orientul Mijlociu-Africa de Nord: Maroc, Algeria, Tunisia, Liban, Iordania și Mauritania, respectiv, UE), la care au fost invitați și personalități politice din regiune (printre care și José Ramos-Horta, fost Președinte al Timorului Oriental și Laureat al Premiunului Nobel pentru Pace în 1996, respectiv, Tan Sri Hasmy Agam, Președinte al Comisiei Malaeziene al Drepturilor Omului, precum și reprezentanții Uniunii Europene, respectiv, ale ambasadelor Franței, Marii Britaniei, Norvegiei și a Australiei, care au susținut Congresul) tema dezbaterilor a constituit (atât la Comunicări cât și la mesele rotunde, respectiv, la seminarii) numărul mare de condamnări la moarte și de execuții care au loc în Asia, care depășește cu mult numărul total al celor din lumea întreagă.

[A se vedea pentru detalii lucrarea autorului].

Assian Regional Congress on the Death Penalty (11-12 june 2015). Împreună contra Pedepsei cu Moartea (Partea III). Corespondență de la Kuala Lumpur (Malaezia). Lucrările congresului. Bătălia noastră pentru salvarea vieților compatrioților noștri (francezul Serge-Areski Atlaoui și românul Ionut-Alexandru Gologan)


Bibliografie

10 October – World Day Against the Death Penalty. Remember: 6th World Congress Against the Death Penalty (21 – 23 june 2016, Oslo). Împreună contra Pedepsei cu Moartea (ECPM). Bătălia noastră pentru salvarea vieților compatrioților noștri (francezul Serge-Areski Atlaoui și românul Ionuț-Alexandru Gologan). Corespondență de la Oslo (Norvegia)

„Împreună contra pedepsei cu moartea” (Congresele mondiale – calea către abolirea universală a pedepsei capitale)

Malaezia deschide calea abolirii pedepsei cu moartea în Asia de Sud – Est. Șansa de supraviețuire pentru compatrioții noștri Serge-Areski Atlaoui și Ionuț-Alexandru Gologan (Thomas CSINTA – Corespondență din Franța)

7th World Congress Against the Death Penalty – Brussels 2019 (Thomas CSINTA)

Lucrări publicate sub egida Jurnalul Bucureştiului