Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch)
În 2025, peste 630.000 de elevi de liceu (din anul terminal) și-au depus candidaturile prin intermediul platformei Parcoursup, cu o medie de 14 candidaturi, fiecare. Începând cu 1 aprilie 2026, candidații înregistrați pe Parcoursup și-au finalizat candidaturile și și-au confirmat alegerile. A început apoi o fază „crucială”: revizuirea candidaturilor de către comisiile de admitere. Această etapă poate fi deosebit de solicitantă pentru unele instituții din cauza volumului mare de candidaturi. Într-adevăr, printre cele peste 25.000 de programe oferite, nu toate generează același nivel de interes.
În fiecare an, Ministerul Învățământului Superior și Cercetării publică o serie de date privind aplicațiile depuse prin intermediul Parcoursup. În 2025, 630.608 elevi de liceu (din „classe de terminale”) au confirmat cel puțin o aplicație pe platformă. În medie, fiecare elev a aplicat la 14 programe sau instituții diferite, inclusiv sub-aplicații și opțiuni de studiu combinat cu munca, ceea ce reprezintă cu o aplicație mai mult decât în 2024.
Notă. „Classe de terminale” (adesea numită doar „terminale”) reprezintă ultimul an de liceu în sistemul educațional francez. Aceasta corespunde clasei a XII-a (de obicei elevii au 17-18 ani) și este finalizată cu examenul de bacalaureat (bac), pregătind elevii pentru învățământul superior.
- Finalitate. Scopul principal este obținerea bacalaureatului, care marchează sfârșitul studiilor secundare.
- Structură (Reforma Bac). Elevii urmează un „trunchi comun” de materii (filozofie, istorie-geografie, limbi străine, educație fizică) și aprofundează două discipline de specialitate alese anterior în clasa întâi („première”), la care se pot adăuga opțiuni.
- Orientare. Este un an important pentru orientarea profesională și înscrierea în învățământul superior (prin platforma „Parcoursup”).
- Specialități. Elevii aleg 3 cursuri de specializare (4 ore fiecare) dintr-o listă și renunță la unul la sfârșitul anului.
- Curriculum de bază („trunchi comun”). Franceză, istorie-geografie, LVA+B (Două limbi de circulație internațională A și B), Educație fizică, educație științifică, EMC (Enseignement Moral et Civique/Învățământ Moral și Civic)
- Teste anticipate. Bacalaureat francez (scris și oral) în iunie.
- Evaluare continuă. Rapoartele școlare reprezintă 40% din nota finală de bacalaureat.
- General. Concentrat pe o varietate de cursuri specializate Matematică, Fizică-Chimie, HGGSP (Istorie-Geografie, Geopolitică și Științe Politice, SES (Științe Sociale și Economice) etc. pentru Universități sau Grandes Ecoles (Școli superiiare de înalte studii/instituții de învățământ superior de elită din Franța, mult mai bine cotate ca universitățile publice, recunoscute pentru selectivitatea lor extremă (concurs scris & oral), prestigiul lor deosebit și legăturile lor strânse cu „viața activă”. Acestea oferă programe specializate (științe fundamentale, științe inginerști, științe economice și comerciale, management, științe sociale și politice, literatură, filosofie, științe socio-umane, științe juridice, etc) în care admiterea are loc, de obicei, după 2/3 ani de studii postliceale (primul ciclu universitar/Licență) de tip CPGE (Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles) și cu concurs riguros foarte dificil și înalt nivel academic.
- Tehnologic. Mai multe serii existente STI2D (Științe și Tehnologii Industriale și Dezvoltare Durabilă), STMG (Științe și Tehnologii de Management și Administrație), ST2S (Științe și Tehnologii pentru Sănătate și Social) pentru studii tehnologice.
La sfârșitul primului an de liceu (classe de 1ère), se pregătesc pentru ultimul an (classe de „terminale”) an și pentru examenul „Grand Oral” (
În sfârșit, elevii din filiera de „terminale” general depun, în medie, 16,9 cereri, comparativ cu 12,6 pentru cei din filiera tehnologică și 8 pentru cei din filiera profesională. Raportul Ministerului Învățământului Superior și Cercetării arată, de asemenea, că aplicanții își diversifică acum mai mult cererile. Doar 26% dintre aplicanți se limitează acum la un singur domeniu de studiu, o cifră în scădere cu 2% față de 2024. În schimb, 52% combină două sau trei tipuri de programe, iar 21% vizează cel puțin patru.
Chiar și cu această diversificare, principalele tendințe de pe platformă rămân relativ stabile. Programele de licență continuă să fie cel mai reprezentat program în aceste liste de aplicații. Cca 70% dintre elevii de liceu au ales un program de licență printre opțiunile lor. Iar anumite programe de licență atrag majoritatea aplicațiilor. Programul de Acces Specific la Studii de Sănătate (PASS) își confirmă statutul de program cel mai căutat, cu 842.137 de aplicații în 2025. Acest program era deja cel mai popular în 2024 și 2023.
- Structură. Anul este concentrat pe disciplinele medicale (peste 80% din timp), necesită un nivel ridicat de cunoștiințe în științe fundamentale și este intensiv.
- Acces. Se realizează prin intermediul platformei Parcoursup și necesită o bună pregătire în științe fundamentale.
- Alternative. Spre deosebire de PASS, o L.AS (Licență cu opțiune Sănătate) oferă o specializare principală non-medicală, permițând reorientarea mai ușoară.
- Selecție. Admiterea în anul doi (MMOPK) nu este automată; necesită validarea anului și, adesea, susținerea unor probe orale.
- Reforma 2020. Eliminarea numerus clausus în favoarea unui numerus apertus, determinat local de universități în funcție de nevoile teritoriale.
Programul PASS (Acces Specific la Studii de Sănătate) ales de către elevii claselor „terminale” (de liceu), devansează cele de inginerie (de tip Bac+de 5 ani), care au avut anul trecut, 747.499 de aplicații. Acest program ocupă locul al 2-lea pentru al doilea an consecutiv. Considerată mult timp cea mai populară opțiune în rândul candidaților de pe Parcoursup (platforma națională franceză pentru apllica în învățământul superior), Diploma (de Stat) de Infirmieră (Asistentă Medicală (DEI), obținută în 3 ani postbac (primul ciclu universitar/Licență – învățământ scurt) a căzut pe locul al 3-lea în 2025, cu 722.901 de aplicații.
Diploma de drept, totodată cea mai solicitată diplomă de licență pe Parcoursup, a urcat pe locul 4 printre cele mai căutate programe, cu 359.728 de aplicații. Diploma universitară BUT (Bachelor în Tehnici de Marketing) obținută în 2 ani de studii postbac (Bac+2 ani universitari) și-a asigurat locul 5, cu 222.849 de aplicații. Clasele pregătitoare, (ultra)elitiste sunt mai puțin accesibile. Clasa pregătitoare MPSI (Matematică, Fizică & Științe Industriale), cea mai căutată, ocupă locul 7, cu 203.267 de aplicații.
În parcursul academic al unui student, carnetele de note sunt mult mai mult decât un simplu rezumat al notelor. Sunt deosebit de valoroase datorită comentariilor și feedback-ului, care reflectă progresul, comportamentul și abilitățile studentului. Carnetele de note joacă un rol crucial în procesele de admitere, cum ar fi Parcoursup, care se bazează în mare măsură pe aceste documente pentru a evalua aplicațiile. Prin urmare, fiecare detaliu contează în comentariile furnizate de profesori, iar orice element poate înclina rapid balanța în favoarea sau în detrimentul unui candidat.
De aceea, Ministerul Învățământului Superior a decis în 2019 să „anonimizeze” dosarele Parcoursup ale candidaților înainte de a fi trimise către instituții. „Anonimizarea numelui, prenumelui, adresei de domiciliu și vârstei candidatului este asigurată în dosarele Parcoursup”, specifică platformei de admitere post-bacalaureat. Doar notele și comentariile profesorilor rămân vizibile. Scopul este de a democratiza și mai mult accesul la învățământul superior. Pentru Emmanuel Caquet, profesor de literatură clasică la Lycée Lakanal din Sceaux, Hauts-de-Seine, anonimatul permite „o evaluare simplă a performanței și a competențelor, decuplată de individ ”. Această măsură este considerată necesară și de Cécile Chartier, profesoară în clasele pregătitoare pentru Marile Școli (CPGE) de la liceul Jean-Baptiste Corot din Savigny-sur-Orge, Essonne. „Este foarte importantă pentru că persoanele care fac parte din comisiile de selecție Parcoursup pot avea prejudecăți, chiar și inconștiente ”, explică ea. „Aceste prejudecăți privesc în special clasa socială și originea etnică a elevilor ”.
Cu toate acestea, „aproximativ un sfert” din candidaturile primite prin intermediul Parcoursup pentru CPGE nu sunt cu adevărat anonime, observă profesoara. „Rolul principal al carnetului de note este de a stabili comunicarea între profesori și elevi, așa că pare normal să se includă prenumele elevului în comentarii. Iar această greșeală făcută de unii profesori poate avea consecințe grave pentru elevi, insistă profesoara de la clasa pregătitoare. „Poate duce, în special, la autocenzură în rândul elevilor” care sunt conștienți că buletinul lor de note nu este complet anonim și care pot simții că șansele lor de a intra în programul dorit sunt diminuate, explică Emmanuel Caquet. Acest fenomen este deosebit de răspândit în programele selective, cum ar fi clasele pregătitoare. O teamă justificată, consideră Cécile Chartier: „Conștient sau inconștient, elevii pot fi clasați „mai jos” (mai „prost” apreciați) și, prin urmare, să nu intre în programul dorit ”. Aceste temeri de discriminare, însă, nu au fost confirmate de statistici.
Cifrele privind admiterile au arătat că 485.000 de absolvenți de liceu au acceptat o ofertă pe platformă în 2025, un nivel stabil față de 2024. În prima zi a fazei de admitere, 67,9% dintre candidați au primit un răspuns pozitiv, o ușoară creștere. Cu toate acestea, rezultatele de anul trecut nu garantează cele viitoare.
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
