Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, subliniază că procedurile de insolvență, dizolvare și lichidare trebuie analizate cu atenție, deoarece efectele juridice diferă în funcție de starea financiară a societății, structura pasivului, existența unor perspective reale de redresare și etapa în care se află compania la momentul luării deciziei. Potrivit acestuia, complexitatea acestor situații nu se limitează la alegerea formală între reorganizare, faliment, dizolvare voluntară sau lichidare, ci presupune o evaluare juridică și patrimonială completă a raporturilor cu creditorii, a obligațiilor scadente, a actelor societare relevante, a riscurilor privind răspunderea administratorilor și a consecințelor pe care fiecare procedură le produce asupra activității și patrimoniului societății. În acest context, examinarea documentelor contabile și societare, a structurii creanțelor, a contractelor în derulare, a măsurilor de executare deja începute, a posibilităților de restructurare și a condițiilor legale pentru deschiderea procedurii insolvenței, dizolvare sau lichidare devine esențială pentru alegerea mecanismului juridic adecvat și pentru prevenirea agravării dificultăților financiare. Totodată, corelarea etapelor de analiză juridică, negociere cu creditorii, restructurare, reorganizare, lichidare a activelor și, după caz, gestionare a procedurilor contencioase este decisivă pentru protejarea intereselor societății, ale asociaților și ale creditorilor, astfel încât o situație de dificultate economică să nu se transforme într-o sursă suplimentară de riscuri juridice, financiare și reputaționale.
În contextul economic actual, caracterizat de fluctuații ale pieței, creșterea costurilor operaționale și dificultăți de finanțare, mecanismele juridice privind insolvența, dizolvarea și lichidarea firmelor capătă o importanță deosebită în protejarea mediului de afaceri. Regimul juridic privind procedura insolvenței este stabilit prin Legea nr. 85/2014, care reglementează atât condițiile de deschidere a procedurii insolvenței, cât și etapele reorganizării judiciare și intrarea în faliment. Totodată, Legea 31/1990 înglobeză regulile aplicabile în materie de dizolvare societate, lichidare și radiere a unei societăți. Din perspectiva dreptului comercial, aceste proceduri nu sunt exclusiv mecanisme de încetare a activității, ci instrumente juridice menite să ofere soluții fie de redresare, fie de valorificare eficientă a patrimoniului unei firme în insolvență. Distincția dintre insolvența și mecanismele de încetare voluntară sau forțată a activității este importantă pentru alegerea strategiei juridice adecvate. Prezentul articol analizează procedura insolvenței, etapele de dizolvare și lichidare, precum și mecanismele juridice de prevenire a falimentului unei firme.
Procedura de insolvență explicată–Când este necesară și cum asistă un avocat în reorganizare sau faliment
Procedura insolvenței reprezintă cadrul juridic prin care se gestionează situația unei firme în insolvență, definită ca fiind acea stare a patrimoniului caracterizată prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Din perspectivă juridică, insolvența persoanei juridice intervine atunci când societatea nu mai poate face față obligațiilor financiare curente, această stare putând fi constatată fie la inițiativa debitorului, fie la cererea creditorilor. În contextul actual, marcat de creșterea numărului de societăți care au intrat în insolvență, această procedură devine un instrument important atât pentru protejarea creditorilor, cât și pentru oferirea unei șanse reale de redresare a activității. Din punct de vedere al reglementării, procedura insolvenței cunoaște două forme principale: procedura generală și procedura simplificată.
- Procedura generală permite unei firme să își reorganizeze activitatea prin intermediul unui plan de reorganizare, care poate include măsuri de restructurare financiară și operațională, oferind astfel perspectiva continuării activității.
- În schimb, procedura simplificată conduce direct la intrarea în faliment și la deschiderea procedurii de faliment a unei firme, în situațiile în care nu există premise reale de redresare.
Alegerea tipului de procedură depinde de situația economică a debitorului, de structura creanțelor și de posibilitatea implementării unui plan viabil. Deschiderea procedurii insolvenței poate fi realizată atât la cererea debitorului, cât și la cererea creditorilor, cu respectarea condițiilor legale privind existența unei creanțe certe, lichide și exigibile. Odată deschisă, procedura produce efecte juridice importante, precum suspendarea executărilor silite individuale și instituirea unui control asupra activității societății prin intermediul administratorului judiciar. În cadrul reorganizării judiciare, se elaborează un plan care poate viza restructurarea activității, renegocierea contractelor și reeşalonarea obligațiilor. În lipsa unui plan de reorganizare sau în cazul eșecului acestuia, se ajunge la falimentul firmei, etapă în care activele sunt valorificate, iar sumele rezultate sunt distribuite creditorilor, potrivit ordinii stabilite de lege.
Dizolvarea societății comerciale Cauze legale, etape și rolul avocatului în protejarea asociaților
Procedura de dizolvare a unei societăți comerciale reprezintă prima etapă în procesul juridic de încetare a existenței acesteia și este reglementată de Legea societăților. Dizolvarea unei societăți poate interveni în temeiul unor cauze expres prevăzute de lege, precum expirarea duratei pentru care a fost constituită societatea, imposibilitatea realizării obiectului de activitate, voința asociaților sau alte împrejurări care fac imposibilă continuarea activității în condiții normale. În practică, dizolvarea unui SRL este utilizată frecvent atunci când societatea nu mai desfășoară activitate, nu mai prezintă utilitate economică pentru asociați sau se dorește închiderea ordonată a activității.
Din punct de vedere juridic, trebuie distins între dizolvare voluntară, care intervine prin hotărârea asociaților, și dizolvarea judiciară, care poate fi dispusă de instanță în cazurile prevăzute de lege. Procedura presupune adoptarea hotărârii adunării generale, înregistrarea acesteia la Registrul Comerțului și îndeplinirea formalităților de publicitate necesare pentru opozabilitate față de terți. Deși procedura de dizolvarea unei societăți nu presupune în mod obligatoriu existența unei insolvențe, în practică dificultățile financiare pot determina alegerea acestei soluții pentru a evita agravarea situației patrimoniale. Cu toate acestea, simpla dizolvare a unui SRL nu înlătură obligațiile societății față de creditori și nu suspendă de drept răspunderea pentru datoriile existente. Corelarea dintre dizolvare și etapa ulterioară de lichidare este foarte importantă, deoarece numai parcurgerea integrală a acestor faze conduce la etapa finală de radiere a societății. O gestionare necorespunzătoare a procedurii poate genera conflicte între asociați, opoziții din partea creditorilor sau probleme privind răspunderea administratorilor pentru neîndeplinirea obligațiilor legale. Din acest motiv, procedura trebuie pregătită și derulată cu atenție, atât sub aspect formal, cât și sub aspectul protejării intereselor patrimoniale implicate.
Lichidarea firmei–Distribuirea activelor, stingerea datoriilor și asistența juridică specializată
Procedura de lichidare reprezintă etapa care urmează după dizolvare și are ca scop încheierea operațiunilor societății, valorificarea patrimoniului și stingerea obligațiilor existente. În cadrul unei lichidarea SRL-ului, este desemnat un lichidator care preia atribuții esențiale privind administrarea acestei faze finale, inclusiv inventarierea bunurilor, evaluarea activelor, recuperarea creanțelor și transformarea patrimoniului în lichidități. Această procedură este necesară pentru asigurarea unei închideri legale a activității societății și pentru protejarea intereselor creditorilor, care trebuie îndestulați potrivit regulilor aplicabile.
În situația în care societatea se află în insolvență, procedura de lichidare nu mai are caracter exclusiv voluntar, ci se desfășoară în cadrul procedurii de faliment, sub controlul instanței de judecată și al practicianului în insolvență. În această etapă bunurile societății sunt valorificate, iar sumele obținute sunt distribuite creditorilor potrivit ordinii de preferință prevăzute de lege, în funcție de natura și rangul creanțelor. Finalizarea tuturor operațiunilor de lichidare conduce la radierea societății, moment de la care persoana juridică își încetează existența și nu mai poate participa la raporturi juridice.
Diferența dintre lichidare voluntară și lichidare realizată în cadrul procedurii insolvenței este dată în principal de cadrul juridic în care se desfășoară și de titularii controlului asupra procedurii. În cazul lichidării voluntare, inițiativa și coordonarea aparțin asociaților, în timp ce în ipoteza unei proceduri de faliment, controlul este exercitat în limitele stabilite de lege de către instanță, practician și creditori. În practică, această etapă poate genera litigii privind întinderea creanțelor, modul de valorificare a bunurilor sau distribuirea sumelor, motiv pentru care este necesară o abordare juridică atentă pe tot parcursul procedurii.
Strategii juridice pentru evitarea insolvenței–Prevenție, restructurare și consultanță oferită de avocatul de business
Legislația în materia insolvența firmelor reglementează nu doar procedura judiciară propriu-zisă, ci și mecanisme de prevenire destinate redresării activității înainte de apariția unui blocaj financiar ireversibil. Dintre acestea, concordatul preventiv are un rol deosebit de important, întrucât permite debitorului aflat în dificultate să negocieze cu creditorii un plan de restructurare a obligațiilor. Scopul acestui mecanism este evitarea declanșării procedurii insolvenței, conservarea activității economice și menținerea societății în circuitul comercial. În practică, concordatul preventiv poate include reeșalonarea datoriilor, reducerea unor creanțe, restructurarea activității și măsuri de redresare financiară adaptate situației concrete a societății.
Importanța acestor proceduri preventive constă în faptul că ele permit intervenția într-un moment anterior transformării dificultăților financiare într-o stare ireversibilă. Spre deosebire de situația unei firme în insolvență, unde procedura judiciară este deja deschisă, concordatul preventiv oferă un cadru juridic mai flexibil, orientat spre continuarea activității și protejarea valorii economice a afacerii. Menținerea activității poate asigura o recuperare mai eficientă a creanțelor decât deschiderea unei proceduri colective, iar evitarea stigmatului asociat unei firme în insolvență contribuie la păstrarea relațiilor comerciale și a încrederii partenerilor contractuali.
În același timp, evoluția cadrului normativ european a influențat regimul juridic al restructurării și prevenirii insolvenței, prin promovarea unor soluții care favorizează intervenția timpurie și redresarea societăților viabile. În cazul societăților care desfășoară activitate în mai multe state, inclusiv prin sucursale în România, pot deveni incidente reguli privind procedurile secundare de insolvență și coordonarea dintre jurisdicții, conform Regulamentului (UE) nr. 848/2015 privind procedurile de insolvență. Aceste aspecte ridică probleme juridice privind competența, legea aplicabilă și raporturile dintre procedura principală și procedurile secundare, ceea ce impune o analiză atentă a structurii activității și a expunerii patrimoniale.
Aplicarea eficientă a procedurilor de prevenire presupune o evaluare riguroasă a riscurilor juridice și financiare, a masei credale și a perspectivelor reale de redresare ale societății. O intervenție tardivă sau o negociere defectuoasă cu creditorii poate conduce la eșecul restructurării și la deschiderea procedurii insolvenței, urmată de o posibilă procedură de faliment firmă. Din acest motiv, măsurile de prevenție trebuie construite pe baze juridice solide, prin corelarea obligațiilor societății cu drepturile creditorilor și cu obiectivul menținerii activității economice. „Gestionarea corectă a situațiilor de dificultate financiară prin mecanisme precum restructurarea sau procedura insolvenței este imperios necesară pentru protejarea valorii economice a societății, iar o intervenție juridică timpurie poate face diferența între redresare și intrarea în faliment.”, a declarat Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de avocatură Pavel Mărgărit și Asociații.
În concluzie, procedura insolvenței, dizolvarea și lichidarea societății reprezintă mecanisme juridice importante pentru gestionarea dificultăților financiare ale unei societăți. Fie că este vorba despre o firmă în insolvență, despre o procedură de dizolvare a unui SRL sau despre finalizarea activității prin radierea societății, fiecare etapă implică obligații legale stricte și riscuri juridice semnificative. Utilizarea corectă a mecanismelor de prevenție poate evita intrarea în faliment, iar gestionarea eficientă a procedurilor poate asigura protejarea intereselor părților implicate.
Notă. Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații este una dintre societățile de avocatură de top din România, care furnizează servicii juridice de cea mai înaltă calitate. Printre clienții societății de avocatură se află companii multinaționale și autohtone de anvergură. În 2026, poveștile de succes ale societății de avocatură i-au adus recunoașterea internațională din partea celor mai prestigioase ghiduri și publicații internaționale de profil. Astfel, societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații s-a situat în acest an pe locul 3 în România în clasamentul firmelor de avocatură de business cu cea mai relevantă expertiză, realizat de publicația Legal 500. Societatea de avocatură este recunoscută la nivel internațional și de ghidul IFLR 1000 Financial and Corporate 2026. De asemenea, Pavel, Mărgărit și Asociații este singură societatea de avocatură din România recomandată de directorul internațional Global Law Experts din Londra în aria de practică Dispute Resolution.
English version
Dr. Radu Pavel, Managing Partner of Pavel, Margarit and Associates Romanian Law Firm, emphasizes that insolvency, dissolution and liquidation procedures must be carefully analyzed, as their legal effects vary depending on the company’s financial condition, the structure of liabilities, the existence of real prospects for recovery and the stage at which the company is when such decisions are made. According to him, the complexity of these situations is not limited to the formal choice between reorganization, bankruptcy, voluntary dissolution or liquidation, but also requires a comprehensive legal and financial assessment of relationships with creditors, outstanding obligations, relevant corporate documents, potential liability of directors and the consequences each procedure may have on the company’s activity and assets. In this context, the review of accounting and corporate documents, the structure of claims, ongoing contracts, enforcement measures already initiated, restructuring options, including an arrangement with creditors, and the legal conditions for opening insolvency proceedings, dissolution or liquidation becomes essential in selecting the appropriate legal mechanism and preventing the worsening of financial difficulties. At the same time, correlating the stages of legal analysis, negotiations with creditors, restructuring, reorganization, asset liquidation and, where applicable, handling litigation procedures is crucial for protecting the interests of the company, its shareholders and creditors, so that financial distress does not turn into additional legal, financial and reputational risks.
In the current economic climate, marked by market fluctuations, rising operating costs and financing difficulties, the legal mechanisms governing insolvency, dissolution and liquidation of companies are becoming increasingly important for the protection of the business environment. The legal framework governing the insolvency procedure in Romania is set out by Law no. 85/2014, which regulates both the conditions for the opening of insolvency proceedings and the stages of judicial reorganization and entry into bankruptcy. At the same time, Law no. 31/1990 encompasses the rules applicable to dissolution, liquidation and deregistration of a company in Romania, including matters concerning the trade registry in Romania, dissolution in Romania, dissolving in Romania and company deregistration in Romania. From the perspective of commercial law, these procedures are not merely mechanisms for terminating business activity, but legal instruments intended either to support recovery or to ensure the efficient realization of the assets of a company in Romania facing financial distress. The distinction between insolvency and mechanisms for the voluntary or compulsory termination of activity is essential in choosing the appropriate legal strategy. This article analyzes the insolvency procedure in Romania, the stages of dissolution in Romania and liquidation, as well as the legal mechanisms for preventing company bankruptcy in Romania.
Insolvency procedure explained–When it is necessary and how a lawyer assists in reorganization or bankruptcy
The insolvency procedure represents the legal framework through which the situation of a distressed company is managed, defined as that state of patrimony characterized by insufficient available funds for the payment of due debts. From a legal perspective, insolvency in Romania affecting a legal person arises when the company is no longer able to meet its current financial obligations, and this state may be ascertained either at the initiative of the debtor or at the request of creditors. In the current context, marked by the growing number of companies entering insolvency, this procedure has become an important tool both for protecting creditors and for giving the business a genuine opportunity to recover. From a regulatory perspective, the insolvency procedure has two main forms: the general procedure and the simplified procedure.
- The general procedure allows a distressed company to reorganize its activity through a reorganization plan, which may include financial and operational restructuring measures, thereby offering the prospect of business continuity.
- By contrast, the simplified procedure leads directly to entry into bankruptcy and the opening of proceedings concerning company bankruptcy where no real prospects of recovery exist.
The choice of procedure depends on the debtor’s economic situation, the structure of the claims and the possibility of implementing a viable plan. The opening of insolvency proceedings may be requested either by the debtor or by creditors, subject to compliance with the legal conditions regarding the existence of a certain, liquid and due claim. Once opened, the procedure produces important legal effects, including the suspension of individual enforcement actions and the establishment of control over the company’s activity through the judicial administrator. In judicial reorganization, a plan is prepared that may target business restructuring, renegotiation of contracts and the rescheduling of obligations. In the absence of a reorganization plan, or in the event that such plan fails, the company reaches bankruptcy, a stage in which the assets are realized and the proceeds are distributed to creditors according to the statutory order of priority applicable to the insolvency procedure in Romania.
Dissolution of a commercial company–Legal grounds, stages and the lawyer’s role in protecting the shareholders
The procedure for the dissolution of a commercial company represents the first stage in the legal process of bringing its existence to an end and is governed by the Companies Law. Dissolution in Romania may occur on the basis of grounds expressly provided by law, such as the expiry of the duration for which the company was incorporated, the impossibility of achieving its object of activity, the will of the shareholders, or other circumstances making it impossible to continue business under normal conditions. In practice, dissolving in Romania is frequently used where the company no longer carries out activity, no longer has economic utility for the shareholders, or an orderly closure of business activity is sought for a company in Romania.
The wave of wind and solar projecs transactions in Romania: Legal stages and specific procedures
From a legal point of view, a distinction must be drawn between voluntary dissolution, which occurs by shareholders’ resolution, and judicial dissolution, which may be ordered by the court in the cases provided by law. The procedure requires the adoption of the general meeting resolution, its registration with the trade registry in Romania, and the fulfilment of the publicity formalities necessary for enforceability against third parties. Although the dissolution procedure does not necessarily presuppose the existence of insolvency, in practice financial difficulties may lead to the choice of this solution in order to avoid the aggravation of the patrimonial situation. Nevertheless, merely dissolving does not remove the company’s obligations toward creditors and does not automatically suspend liability for outstanding debts.
The correlation between dissolution and the subsequent stage of liquidation is extremely important, because only the full completion of these phases leads to the final stage of company deregistration. Improper handling of the procedure may generate conflicts between shareholders, oppositions from creditors or issues concerning the liability of directors for failure to fulfil their statutory duties. For this reason, the procedure must be carefully prepared and conducted, both from a formal perspective and from the perspective of protecting the patrimonial interests involved in dissolution and company deregistration in Romania.
Liquidation of the company–Distribution of assets, discharge of liabilities and specialized legal assistance
The liquidation procedure is the stage that follows dissolution and aims at winding up the company’s affairs, realizing its assets and discharging its outstanding liabilities. In the case of a limited liability company, a liquidator is appointed and takes over essential responsibilities for administering this final phase, including the inventory of assets, the valuation of assets, the recovery of receivables and the conversion of the patrimony into cash. This procedure is necessary in order to ensure a lawful closure of the company’s activity and to protect the interests of creditors, who must be satisfied in accordance with the applicable rules of dissolution in Romania, and company deregistration in Romania.
Where the company is in insolvency, the liquidation procedure no longer has an exclusively voluntary character, but is carried out within bankruptcy proceedings, under the control of the court and the insolvency practitioner. At this stage, the company’s assets are realized and the sums obtained are distributed to creditors according to the statutory order of priority, depending on the nature and rank of the claims. The completion of all liquidation operations leads to company deregistration in Romania, at which moment the legal person ceases to exist and can no longer participate in legal relations. In practice, this stage is closely linked to company bankruptcy, the insolvency procedure in Romania, and the final settlement of a company that can no longer continue its business.
The difference between voluntary liquidation and liquidation carried out within the insolvency procedure lies mainly in the legal framework in which it is conducted and in the holders of control over the procedure. In the case of voluntary liquidation, the initiative and coordination belong to the shareholders, whereas in the case of bankruptcy proceedings control is exercised, within the limits established by law, by the court, the practitioner and the creditors. In practice, this stage may generate disputes concerning the extent of claims, the manner in which assets are realized or the distribution of sums, which is why a careful legal approach is necessary throughout the entire procedure, especially where insolvency, company bankruptcy, the trade registry and company deregistration in Romania intersect.
Legal strategies for avoiding insolvency–Prevention, restructuring and advice offered by the business lawyer
Legislation governing insolvency in Romania regulates not only the judicial procedure itself, but also preventive mechanisms designed to restore activity before an irreversible financial deadlock occurs. Among these, arrangement with creditors in Romania (pre-insolvency procedure) plays a particularly important role, as it allows the debtor in difficulty to negotiate with creditors a plan for the restructuring of obligations. The purpose of this mechanism is to avoid the commencement of the insolvency procedure, preserve economic activity and keep the company in the commercial circuit. In practice, the arrangement with creditors in Romania may include debt rescheduling, the reduction of certain claims, restructuring of the activity and financial recovery measures adapted to the company’s particular situation in insolvency.
The importance of these preventive procedures lies in the fact that they allow intervention at a moment preceding the transformation of financial difficulties into an irreversible state. Unlike the situation of a company already subject to judicial proceedings, the arrangement with creditors in Romania offers a more flexible legal framework, oriented toward continuity of activity and the protection of the economic value of the business. Maintaining activity may ensure a more efficient recovery of claims than the opening of collective proceedings, while avoiding the stigma associated with insolvency contributes to preserving commercial relationships and the confidence of contractual partners. This is why early restructuring is often preferable to company bankruptcy in Romania, especially where the business remains viable and the company in Romania still has real prospects of recovery.
At the same time, the evolution of the European regulatory framework has influenced the legal regime of restructuring and insolvency prevention by promoting solutions that favor early intervention and the recovery of viable companies. In the case of companies operating in several states, including through branches in Romania, rules on secondary insolvency proceedings and coordination between jurisdictions may become applicable, pursuant to Regulation (EU) no. 848/2015 on insolvency proceedings. These issues raise legal questions relating to jurisdiction, the applicable law and the relationship between the main proceedings and secondary proceedings, which requires a careful analysis of the structure of the activity and patrimonial exposure. Such matters are of particular importance for a company involved in cross-border activity, in the insolvency procedure in Romania.
The effective application of preventive procedures requires a rigorous assessment of legal and financial risks, of the body of creditors and of the company’s real prospects of recovery. Late intervention or defective negotiations with creditors may lead to the failure of restructuring and to the opening of the insolvency procedure, followed by a possible procedure concerning company bankruptcy. For this reason, preventive measures must be built on sound legal foundations, by correlating the company’s obligations with creditors’ rights and with the objective of maintaining economic activity. „Proper management of situations of financial distress through mechanisms such as restructuring or the insolvency procedure is imperative in order to protect the economic value of the company, and timely legal intervention can make the difference between recovery and entry into bankruptcy.” stated Dr. Radu Pavel, Managing Partner of Romanian Law Firm Pavel Margarit and Associates. In conclusion, the insolvency procedure in Romania, dissolution and liquidation of a company represent important legal mechanisms for managing the financial difficulties of a company. Whether it concerns a distressed company, a procedure for dissolving, or the final closure of business activity through company deregistration in Romania, each stage involves strict legal obligations and significant legal risks. The proper use of preventive mechanisms can avoid entry into bankruptcy, while the efficient management of procedures can ensure the protection of the parties’ interests.
Note. Pavel, Margarit and Associates Romanian Law Firm is one of the top law firms in Romania, providing high-quality legal services. The firm’s clients include multinational and domestic companies of great magnitude. In 2026, the law firm’s success stories brought it international recognition from the most prestigious international guides and publications in the field. As a result, Pavel, Margarit and Associates Law Firm ranked 3rd in Romania in the Legal 500’s ranking of business law firms with the most relevant expertise. The law firm is internationally recognized by the IFLR 1000 Financial and Corporate 2026 guide. Additionally, Pavel, Margarit and Associates Law Firm is the only law firm in Romania recommended by the international director of Global Law Experts in London in the Dispute Resolution practice area.
French version
Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonnateur du Cabinet roumaine d’avocature Pavel, Margarit et Associés, souligne que les procédures d’insolvabilité, de dissolution et de liquidation doivent être analysées avec attention, car leurs effets juridiques diffèrent en fonction de la situation financière de la société, de la structure du passif, de l’existence de perspectives réelles de redressement et du stade auquel se trouve la société au moment de la prise de décision. Selon lui, la complexité de ces situations ne se limite pas au choix formel entre réorganisation, faillite, dissolution volontaire ou liquidation, mais implique également une évaluation juridique et patrimoniale complète des relations avec les créanciers, des obligations exigibles, des documents sociétaires pertinents, des risques liés à la responsabilité des administrateurs et des conséquences que chaque procédure peut avoir sur l’activité et le patrimoine de la société. Dans ce contexte, l’analyse des documents comptables et sociétaires, de la structure des créances, des contrats en cours, des mesures d’exécution déjà engagées, des possibilités de restructuration, notamment le concordat avec les créanciers, ainsi que des conditions légales d’ouverture d’une procédure d’insolvabilité, de dissolution ou de liquidation, devient essentielle pour choisir le mécanisme juridique approprié et éviter l’aggravation des difficultés financières. Par ailleurs, la corrélation des étapes d’analyse juridique, de négociation avec les créanciers, de restructuration, de réorganisation, de liquidation des actifs et, le cas échéant, de gestion des procédures contentieuses est déterminante pour protéger les intérêts de la société, des associés et des créanciers, afin qu’une situation de difficulté économique ne se transforme pas en une source supplémentaire de risques juridiques, financiers et réputationnels.
Dans le contexte économique actuel, caractérisé par des fluctuations du marché, l’augmentation des coûts opérationnels et des difficultés de financement, les mécanismes juridiques relatifs à l’insolvabilité en Roumanie, à la dissolution de la société en Roumanie et à la liquidation en Roumanie revêtent une importance particulière pour la protection du milieu des affaires. Le régime juridique relatif à la procédure d’insolvabilité en Roumanie est établi par la Loi no 85/2014, qui régit tant les conditions d’ouverture de la procédure que les étapes de la réorganisation judiciaire et de la faillite. En même temps, la Loi no 31/1990 englobe les règles applicables en matière de dissolution de la société en Roumanie, de liquidation en Roumanie et de radiation de la société en Roumanie. Du point de vue du droit des affaires, ces procédures ne constituent pas exclusivement des mécanismes de cessation d’activité, mais des instruments juridiques destinés soit au redressement, soit à la valorisation efficace du patrimoine d’une société confrontée à une insolvabilité entreprise en Roumanie. La distinction entre l’insolvabilité en Roumanie et les mécanismes de cessation volontaire ou forcée de l’activité est importante pour choisir la stratégie juridique adéquate. Le présent article analyse la procédure d’insolvabilité en Roumanie, les étapes de dissolution de la société et de liquidation, ainsi que les mécanismes juridiques destinés à prévenir la faillite d’une société en Roumanie.
La procédure d’insolvabilité expliquée–Quand elle est nécessaire et comment un avocat intervient dans la réorganisation ou la faillite
La procédure d’insolvabilité en Roumanie représente le cadre juridique par lequel est gérée la situation d’une société en difficulté, définie comme l’état du patrimoine caractérisé par l’insuffisance des fonds disponibles pour payer les dettes exigibles. D’un point de vue juridique, l’l’insolvabilité du débiteur intervient lorsque la société n’est plus en mesure de faire face à ses obligations financières courantes, cette situation pouvant être constatée soit à l’initiative du débiteur, soit à la demande des créanciers. Dans le contexte actuel, marqué par l’augmentation du nombre de sociétés qui sont entrées en insolvabilité, cette procédure devient un instrument important tant pour la protection des créanciers que pour l’octroi d’une véritable chance de redressement de l’activité. Du point de vue de la réglementation, la procédure d’insolvabilité en Roumanie connaît deux formes principales: la procédure générale et la procédure simplifiée.
- La procédure générale permet à une société confrontée à une insolvabilité de réorganiser son activité au moyen d’un plan de réorganisation, qui peut inclure des mesures de restructuration financière et opérationnelle, offrant ainsi la perspective de la poursuite de l’activité et l’évitement d’une faillite d’une société.
- En revanche, la procédure simplifiée conduit directement à la faillite et à l’ouverture d’une procédure concernant la faillite d’une entreprise, dans les situations où il n’existe pas de perspectives réelles de redressement et où l’insolvabilité financière est déjà profondément installée.
Le choix du type de procédure dépend de la situation économique du débiteur, de la structure des créances et de la possibilité de mettre en œuvre un plan viable. L’ouverture de la procédure peut être demandée tant par le débiteur que par les créanciers, dans le respect des conditions légales relatives à l’existence d’une créance certaine, liquide et exigible. Une fois ouverte, la procédure produit des effets juridiques importants, tels que la suspension des voies d’exécution individuelles et l’instauration d’un contrôle sur l’activité de la société par l’intermédiaire de l’administrateur judiciaire. Dans le cadre de la réorganisation judiciaire, un plan est élaboré, pouvant viser la restructuration de l’activité, la renégociation des contrats et le rééchelonnement des obligations. En l’absence d’un plan de réorganisation ou en cas d’échec de celui-ci, on aboutit à la faillite d’une société, étape au cours de laquelle les actifs sont réalisés et les sommes obtenues sont distribuées aux créanciers, conformément à l’ordre établi par la loi applicable en matière d’insolvabilité des entreprises.
La dissolution de la société commerciale–Causes légales, étapes et rôle de l’avocat dans la protection des associés
La procédure de dissolution d’une société commerciale représente la première étape du processus juridique de cessation de son existence et elle est régie par la Loi sur les sociétés. La dissolution de la société peut intervenir sur la base de causes expressément prévues par la loi, telles que l’expiration de la durée pour laquelle la société a été constituée, l’impossibilité de réaliser l’objet d’activité, la volonté des associés ou d’autres circonstances rendant impossible la poursuite de l’activité dans des conditions normales. En pratique, la dissolution de la société est fréquemment utilisée lorsque la société n’exerce plus d’activité, ne présente plus d’utilité économique pour les associés ou lorsqu’il est souhaité de procéder à une fermeture ordonnée de l’activité d’une company devenue non viable.
D’un point de vue juridique, il convient de distinguer entre la dissolution volontaire, qui intervient par décision des associés, et la dissolution judiciaire, qui peut être prononcée par le tribunal dans les cas prévus par la loi. La procédure suppose l’adoption de la décision de l’assemblée générale, son enregistrement auprès du registre compétent et l’accomplissement des formalités de publicité nécessaires à son opposabilité aux tiers. Bien que la procédure de dissolution de la société ne présuppose pas obligatoirement l’existence d’une insolvabilité, en pratique les difficultés financières peuvent conduire au choix de cette solution afin d’éviter l’aggravation de la situation patrimoniale. Toutefois, la simple dissolution de la société n’efface pas les obligations de la société envers les créanciers et ne suspend pas de plein droit la responsabilité pour les dettes existantes.
L’articulation entre la dissolution et l’étape ultérieure de liquidation en Roumanie est très importante, car seul le parcours intégral de ces phases conduit à l’étape finale de radiation de la société. Une gestion inadéquate de la procédure peut engendrer des conflits entre associés, des oppositions de la part des créanciers ou des problèmes relatifs à la responsabilité des administrateurs pour inexécution des obligations légales. C’est pourquoi la procédure doit être préparée et menée avec attention, tant sur le plan formel que sous l’angle de la protection des intérêts patrimoniaux impliqués dans la dissolution de la société.
La liquidation de la société–Distribution des actifs, extinction des dettes et assistance juridique spécialisée
La procédure de liquidation en Roumanie représente l’étape qui suit la dissolution et a pour objet la clôture des opérations de la société, la réalisation du patrimoine et l’extinction des obligations existantes. Dans le cadre d’une liquidation, un liquidateur est désigné et reprend des attributions essentielles concernant l’administration de cette phase finale, y compris l’inventaire des biens, l’évaluation des actifs, le recouvrement des créances et la conversion du patrimoine en liquidités. Cette procédure est nécessaire pour assurer une fermeture légale de l’activité de la société et pour protéger les intérêts des créanciers, qui doivent être désintéressés conformément aux règles applicables.
Dans l’hypothèse où la société se trouve en insolvabilité en Roumanie, la procédure de liquidation en Roumanie n’a plus un caractère exclusivement volontaire, mais se déroule dans le cadre d’une procédure de faillite d’une société, sous le contrôle du tribunal et du praticien en insolvabilité. À ce stade, les biens de la société sont réalisés et les sommes obtenues sont distribuées aux créanciers selon l’ordre de préférence prévu par la loi, en fonction de la nature et du rang des créances. L’achèvement de toutes les opérations de liquidation conduit à la radiation de la société, moment à partir duquel la personne morale cesse d’exister et ne peut plus participer aux rapports juridiques. La différence entre la liquidation volontaire et la liquidation réalisée dans le cadre de la procédure d’insolvabilité est principalement donnée par le cadre juridique dans lequel elle se déroule et par les titulaires du contrôle sur la procédure. En cas de liquidation volontaire, l’initiative et la coordination appartiennent aux associés, tandis que dans l’hypothèse d’une procédure de faillite d’une entreprise, le contrôle est exercé, dans les limites fixées par la loi, par le tribunal, le praticien et les créanciers. En pratique, cette étape peut générer des litiges concernant l’étendue des créances, la manière de valoriser les biens ou la distribution des sommes, raison pour laquelle une approche juridique attentive est nécessaire tout au long de la procédure de liquidation.
Stratégies juridiques pour éviter l’insolvabilité–Prévention, restructuration et conseil offert par l’avocat d’affaires
La législation en matière d’insolvabilité des entreprises en Roumanie régit non seulement la procédure judiciaire proprement dite, mais aussi des mécanismes de prévention destinés au redressement de l’activité avant l’apparition d’un blocage financier irréversible. Parmi ceux-ci, le concordat préventif joue un rôle particulièrement important, puisqu’il permet au débiteur en difficulté de négocier avec les créanciers un plan de restructuration des obligations. L’objectif de ce mécanisme est d’éviter le déclenchement de la procédure d’insolvabilité, de préserver l’activité économique et de maintenir la société dans le circuit commercial. En pratique, le concordat préventif peut inclure le rééchelonnement des dettes, la réduction de certaines créances, la restructuration de l’activité et des mesures de redressement financier adaptées à la situation concrète de la société, surtout en présence d’une insolvabilité financière.
L’importance de ces procédures préventives réside dans le fait qu’elles permettent d’intervenir à un moment antérieur à la transformation des difficultés financières en un état irréversible. Contrairement à la situation d’une société déjà engagée dans une procédure d’insolvabilité, le concordat préventif offre un cadre juridique plus flexible, orienté vers la poursuite de l’activité et la protection de la valeur économique de l’entreprise. Le maintien de l’activité peut assurer une récupération plus efficace des créances que l’ouverture d’une procédure collective, et l’évitement du stigmate associé à une insolvabilité entreprise contribue à préserver les relations commerciales et la confiance des partenaires contractuels. Cela est d’autant plus important lorsque l’l’insolvabilité du débiteur peut encore être traitée par des mécanismes de restructuration.
En même temps, l’évolution du cadre normatif européen a influencé le régime juridique de la restructuration et de la prévention de l’insolvabilité, en promouvant des solutions favorisant l’intervention précoce et le redressement des sociétés viables. Dans le cas des sociétés exerçant une activité dans plusieurs États, y compris par l’intermédiaire de succursales en Roumanie, des règles relatives aux procédures secondaires d’insolvabilité et à la coordination entre juridictions peuvent devenir applicables, conformément au Règlement (UE) no 848/2015 relatif aux procédures d’insolvabilité. Ces aspects soulèvent des questions juridiques relatives à la compétence, à la loi applicable et aux rapports entre la procédure principale et les procédures secondaires, ce qui impose une analyse attentive de la structure de l’activité et de l’exposition patrimoniale dans des situations d’insolvabilité financière en Roumanie et de faillite d’une entreprise.
L’application efficace des procédures de prévention suppose une évaluation rigoureuse des risques juridiques et financiers, de la masse des créanciers et des perspectives réelles de redressement de la société. Une intervention tardive ou une négociation défectueuse avec les créanciers peut conduire à l’échec de la restructuration et à l’ouverture de la procédure d’insolvabilité, suivie d’une possible faillite d’une entreprise. Pour cette raison, les mesures de prévention doivent être construites sur des bases juridiques solides, en corrélant les obligations de la société avec les droits des créanciers et avec l’objectif du maintien de l’activité économique dans des dossiers d’insolvabilité des entreprises en Roumanie. „La gestion correcte des situations de difficulté financière au moyen de mécanismes tels que la restructuration ou la procédure d’insolvabilité est impérativement nécessaire pour protéger la valeur économique de la société, et une intervention juridique précoce peut faire la différence entre redressement et faillite”, a déclaré Dr. Radu Pavel, Avocat coordinateur du Cabinet d’avocats en Roumanie Pavel Margarit et Associés. En conclusion, la procédure d’insolvabilité, la dissolution de la société ie et la liquidation en Roumanie représentent des mécanismes juridiques importants pour la gestion des difficultés financières d’une société. Qu’il s’agisse d’une insolvabilité entreprise, d’une procédure de dissolution de la société ou de la cessation définitive de l’activité par la radiation de la société, chaque étape implique des obligations légales strictes et des risques juridiques significatifs. L’utilisation correcte des mécanismes de prévention peut éviter la faillite d’une société, tandis qu’une gestion efficace des procédures peut assurer la protection des intérêts des parties impliquées.
Note. Le Cabinet d’avocats roumain Pavel Margarit and Associates a pour clients des entreprises étrangères, des sociétés locales de premier plan et des particuliers à haut revenu. En 2026, les succès du Cabinet d’avocats roumain ont été reconnus par les guides et publications internationaux les plus prestigieux. Le Cabinet a été classé 3e en Roumanie par la publication Legal 500. Le Cabinet d’avocats roumain est également reconnu par le guide financier et corporatif IFLR 1000 2026. Le Cabinet d’avocats roumain Pavel, Margarit & Associates est également le seul Cabinet d’avocats en Roumanie recommandé par le Directeur de Global Law Experts à Londres dans le domaine du règlement des litiges.
Notă. Toate articolele Societății de avocatură Pavel, Mărgărit & Asociații în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
