Acasă Opinii Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (corespondent al Jurnalului Bucureştiului) neagă rezultatele cercetărilor profesorilor...

Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (corespondent al Jurnalului Bucureştiului) neagă rezultatele cercetărilor profesorilor Monchi Oury (Universitatea din Montreal – Canada) şi Dilip Jeste (Universitatea din California – SUA)

67
0

Pe Internet circulă articol intitulat „Creierul omului trecut de 60 de ani!”, care surprinde prin concluziile pe care le prezintă ca fiind deosebit de importante pentru omenire.

Creierul omului trecut de 60 de ani!

Pe baza ultimelor cercetări în domeniul neurologiei, gerontologul american Gene Cohen, directorul Centrului de cercetări în domeniul Îmbătrânirii şi Sănătăţii din cadrul Universităţii George Washington, susţine că creierul unei persoane în etate este mult mai elastic decât se consideră a fi.

Pe parcursul întregii vieţi creierul nostru codează gândurile şi amintirile, formând astfel noi legături neuronale. Mai mult ca atât, interacțiunea dintre emisfera dreaptă şi stângă ale creierului devine mai integrată, ceea ce duce la îmbunătățirea posibilităților noastre creative.

Creierul unei persoane sănătoase înaintate în vârstă nu mai este atât de rapid ca în tinereţe, dar în schimb este foarte elastic. S-ar putea ca aceasta să fie una din cauzele pentru care la bătrâneţe oamenii trag concluzii mai precise şi iau decizii înţelepte. În afară de aceasta s-a dovedit că odată cu înaintarea în vârstă creierul reacţionează mai calm la emoţiile negative. De fapt el începe să funcţioneze la capacitate maximă la vârsta de 60-80 de ani. Apogeul activităţii intelectuale a omului are loc în jurul vârstei de 70 de ani. Cu timpul în creierul uman creşte cantitatea de mielină–substanţă datorită căreia semnalul neuronal se transmite mai rapid. Din această cauză capacitatea intelectuală generală a creierului creşte cu până la 3000% în comparaţie cu valoarea medie în categoriile de vârstă inferioare. Apogeul producţiei de mielină are loc în acelaşi interval de vârstă: 60-80 de ani.

Dacă până la 60 de ani între cele două emisfere cerebrale există o separare strictă a funcţiilor, după această vârstă omul poate folosi ambele emisfere concomitent, reglând activarea lor prin înclinări uşoare ale capului într-o parte sau alta. În acest fel se pot rezolva probleme mult mai complexe.

Cercetătorii au selectat voluntari din diferite categorii de vârstă şi i-au rugat să răspundă la un şir de teste de diferite grade de dificultate. S-a dovedit că oamenii din categoria de vârstă 60-75 de ani rezolvă mult mai simplu şi mai rapid cele mai dificile probleme. Participanţii mai tineri în situaţii critice, când aveau de rezolvat probleme dificile, mergeau pe calea calculului tuturor variantelor posibile, ceea ce, într-un final, crea o mare confuzie. Între timp oamenii trecuţi de 60 de ani alegeau cu o exactitate uimitoare 2-3 variante alternative, cu ajutorul cărora găseau uşor soluţia corectă.

Profesorul Monchi Oury de la Universitatea din Montreal afirmă: „Creierul unui om în etate alege calea cea mai ergonomică, excluzând variantele inutile şi luând în calcul doar variantele corecte ale rezolvării problemei”. În afară de aceasta îşi spune cuvântul şi experienţa de viaţă pe care au acumulat-o oamenii în vârstă de-a lungul anilor. Ei sunt expuşi într-o măsură mult mai mică decât tinerii la confuzii şi tulburări datorate unor informaţii cu încărcătură emoţională.

Profesorul Dilip Jeste de la Universitatea din California afirmă: Creierul uman, în spatele căruia se află zeci de ani de viaţă, este mult mai puţin impulsiv şi mult mai raţional”. Anume asta numim noi „înţelepciune”: un amestec de cunoştinţe şi de experienţă, care permit luarea rapidă a unor decizii corecte.

Particularităţile funcţionării creierului la 60-70 de ani

  1. Neuronii cerebrali nu mor, ci pot dispărea conexiunile dintre ei atunci când omul nu practică o muncă intelectuală serioasă.
  2. Odată cu înaintarea în vârstă creşte cantitatea de mielină în creier, apogeul acestei creşteri fiind după 60 de ani. În acest fel are loc accelerarea trecerii semnalelor de la un neuron la altul, iar capacitatea intelectuală creşte de 30 de ori.
  3. Lipsa de concentrare şi memoria slabă sunt datorate excesului de informaţie în  memoria operativă”.
  4. La această vârstă omul devine mult mai rezistent la stres şi poate lucra mult mai eficient în condiţii de solicitare emoţională.
  5. Începând cu vârsta de 60 de ani omul începe să utilizeze concomitent ambele emisfere cerebrale.
  6. În această perioadă a vieţii creşte considerabil ceea ce numim noi intuiţie”.
  7. Apogeul funcţiilor cognitive are loc în intervalul de vârstă 60-70 de ani.
  8. Dacă se respectă un mod de viaţă sănătos, capacitatea intelectuală nu numai că nu scade odată cu vârsta, ci, dimpotrivă, chiar este în creştere şi poate atinge apogeul la 80 sau chiar la 90 de ani.

Notă. Consider că concluziile din acest articol sunt total eronate, fie şi numai din considerentele expuse la sfârşitul acestuia.

Consider că  fie şi numai din următoarele considerente:

  1. Marile creaţii ale lumii, în toate domeniile de activitate, au avut loc până la vârsta de 45 de ani.
  2. Din statisticile internaţionale rezultă că apogeul creaţiei a fost în jurul vârstei de 35 de ani.
  3. Autorii nu prezintă nici cel puţin un singur caz, oricât de singular ar fi acesta, al unei persoane la care „capacitatea intelectuală nu numai că nu a scăzut odată cu vârsta, ci, dimpotrivă, chiar a crescut, atingând apogeul la 80 sau chiar la 90 de ani”.
  4. Autorii nu au în vedere nici chiar faptul elementar că geniile omenirii nu au atins vârsta de 90 de ani, iar cele care au atins vârsta de 80 de ani:

     4.1) fie nu s-au mai înregistrat acte/opere de creaţie.

     4.2) fie lâncezeau fizic şi intelectual.

  1. Ar fi interesant ca istoria ştiinţei să consemneze care a fost „capacitatea intelectuală a autorilor de mai sus la 90 de ani”:

     5.1) în această lume, dacă vor mai apuca această vârstă (puţin probabil),

     5.2) sau de pe lumea cealaltă (foarte probabil).

  1. Cine poate crede, cu excepţia autorilor de mai sus (dacă aceştia există în realitate, iar dacă da, dacă au şi tras asemenea concluzii) că persoanele de 80 şi de 90 de ani;

     6.1)  au capacitatea intelectuală creşte de 30 de ori ?

   6.2) sunt mult mai rezistent la stres şi poate lucra mult mai eficient în condiţii de solicitare emoţională ?

  1. Dacă asemenea concluzii sunt valabile, de ce în întreaga lume oamenii sunt scoşi din activitate la vârste de 60 – 65 de ani, pe motive de uzură fizică şi intelectuală, şi trimişi la pensie ?

În concluzie, aşa cum „nu tot ce zboară se mănâncă”, tot aşa de adevărat este şi faptul că „nu tot ce se publică pe Internet este adevărat”.

Sunt numeroase articole pe Internet în care se inventează şi elite în anumite domenii, li se pun în gura acestora concluzii dintre cele mai absurde, se practică arta manipulării, a dezinformării, a intoxicării”.

Lumea Internetului este răvăşită şi destabilizată cu informaţii dintre cele mai diverse şi mai „atent lucrate”, inclusiv în unele „laboratoare”, în care se practică, printr-o mare varietate şi subtilitate, arta manipulării, a dezinformării, a intoxicării mediatice şi informaţionale, fără precedent până în prezent.

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița

Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureştiului

În curs de apariție

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.