Acasă Caricaturi - caricaturiști Fellini n-a văzut sfârşitul lumii! (Corespondenţă de la Grid Modorcea, scriitor, Dr....

Fellini n-a văzut sfârşitul lumii! (Corespondenţă de la Grid Modorcea, scriitor, Dr. în Arte, SUA-New York)

Am zis, după ce am plecat de acolo şi eram în trenul Q: Federico Fellini n-a văzut sfârşitul lumii. Dar l-am văzut eu. Arată că Mermaid Parade, o celebră paradă anuală, datând din anul 1983 şi care a căpătat azi o amploare neobişnuită, fiind identificată cu mişcarea lesby și gay, fiindcă pe un banner din fruntea coloanei era scris “Parade Lesby and Gay Pride”. O paradă a mândriei! Mândria de a fi homo! Este acest epitaph potrivit pentru sfârșitul lumii?

Pe 22 iunie, în cea mai frumoasă zi de până acum a verii, cu un cer total senin, după o săptămâna de ploaie neîntreruptă, a avut loc la Coney Island, pe malul oceanului, acest eveniment pregătit și anunțat din timp, pe toate canalele media.

Ziua fiind perfectă, eu am fost la plajă. La mal apa era caldă și am putut înota. Dimineața a fost divina și se anunță o zi de vis. Dar pe la prânz, când soarele a început să arda – și aici soarele nu se joaca, chiar arde pielea –, m-am retras pe dig, la un un adăpost/umbrar. Însă am văzut acolo agitație. Poliție multă, cu căini și armamentul din dotare, iar de-a lungul digului, pe podeaua promenadei, care tine câțiva kilometri, cât toată plaja de la Coney Island, polițiștii instalau un baraj, care despărțea platforma de lemn a digului în trei. Pe culoarul din mijloc urma să treacă Parada. Începea pe undeva, pe la întrarea, în celebrul parc de distracții, ocolea tot parcul și intra pe culoarul de pe digul promenadei. M-am deplasat pe tot traseul, să nu pierd nici un moment important.

Și am vaăzut ceva de necrezut. O gigantică paradă lesby și gay, care a ținut circa 4 ore, paradă pusa sub semnul sirenelor, care defilau cu drapelul curcubeului. Acest drapel era pus peste tot și mii de participanți fluturau din el. Mermaid însemană sirenă și îi era alăturat cuvântul Pride = mândrie. Simbolurile principale erau costumul de sirena și tridentul. Tradiția paradei a impus doua personaje: King Neptune și Queen Mermaid, care în acest an au fost întruchipate de Arlo Guthrie și Nora Guthrie, amândoi cântăreți și campozitori, copiii luiWoody Guthrie, un cunoscut musician.

Nici în filme nu vezi asemenea costume și machiaje, desi multe personaje imitau eroii din filme, în special din Star Wars. Dar imaginația participanților întrecea ficțiunea, fiindcă ei găseau mereu soluții nebănuite, precum grupul femeilor dezlănțuite sau al peștilor rai, conduși de Fish Devil (Pestele diavol). Parada era dominata de grupuri, care cântau și dansau, dar participau și persoane independente, precum perechi de lesby sau gay. Doi bărbați care se țineau de mana, au avut ideea să apară total nemachiați și necostumati, că doi oameni de pe strada, ori tocmai ținută asta normala contrasta cu întregul și îi făcea deosebiți. În esență, parada a vrut să demonstreze cât suntem de diferiți și că e loc pe scandură ei pentru țoață lumea.

Se perindau care alegorice înțesate de tot felul de regi, regine, prinți și prințese, tot felul de travestiți și substituiți din panoplia LGBT, concurând muzeele homo, dar și arta porno din galerii. Totul însa foarte rafinat, fară să cada în vulgarități, desi acest aspect era greu de acoperit, cu tot efortul comic al participanților. De altfel, caracteristica principala a acestor deghizamente era umorul. Erau personaje, grupuri sau individualități care, prin felul cum doreau să iasă în evidenta, stârneau rasul. Am asistat astfel la o ingenioasa comedie, o mare bufonada, un gigantic carnaval.

Categoric, o atmosfera felliniană, un limbaj americanizat, adus la zi, din Satyricon. O atmosfera de commedia dell’arte la puterea lesby și gay, o dezlănțuire de senzații țări, pe ritmul bătut de mii de tobe și susținut de tot atâtea instrumente de suflat. E greu să faci fata omului deghizat și dezlănțuit. Fiecare grupare lesby sau gay era insotită de câte o orchestră sau o formație muzicală, desigur, și ele în costume de paradă. Exact că în obișnuitele Parade Day de pe Fifth Avenue, parade dedicate unor țări.

Îns aici erau amestecate toate națiile, toate culorile, diversitate care se unea sub aripa curcubeului, coloritul fiind foarte spectaculos. Totul depășea imaginația, fiindcă elemental devinitoriu era excentrismul. E greu să realizezi așa ceva, un spectacol al excentrismului, în mii de versiuni. Fiecare caută să epateze, să exagereze la extrem. Evident, natura artei este exagerarea, dar nu cu orice preț. Aici, dimpotrivă, nu era căutată decât nebunia, nefirescul, trăsnaia, ceva ce nu s-a mai văzut (ce n-a văzut Parisul, zicem noi).

Și Fellini ar fi admirat imaginația omului, care și-a pierdut măsură, care nu are nici o limita în ceea ce privește sexualitatea. Am arătat nu o data cum se manifesta ea la Muzeul sexului, dar acolo e pe baza de film, în special. Aici e live, totul este trăit aievea, fară complexe, fară scrupule, fară prejudecați, ci cu mândrie! Dezmăț este puțin zis.

Nu m-am putut gândi decât la sărbătorile dionisiace, îmi imaginam că în antichitate așa puteau fi satiricoanele, pline de menade, satiri și prostituate. Normal, și vin, și muzica, și dans. La fel aici, cel puțin spectatorii priveau cu sticlele sau paharele cu băutură în mâini. Un delir, o stare de entousiasmos, așa cum descrie Mircea Eliade  sărbătorile dionisiace. Starea de delir cuprindea țoață mulțimea care se afla pe dig, pe tot traseul Paradei. Toată lumea se distra, se elibera. Se elibera de ce. De ce oare? De prostie!?

Invazia de lume se vedea mai ales în zona jocurilor. Toate aparatele și tiribombele erau ocupate. Sling Shot și Thunderbolt, cele mai trăsnite mecanisme, funcționau din plin. Nu era mecanism din parc să nu funcționeze cu motoarele pline. La fel restaurantele. Și pe fiecare alee, zeci de tonete care își vindea produsele cu cozi interminabiule. Parca era sfârșitul lumii. Sigur, numai daca se anunță sfârșitul lumii, oamenii stau la cozi și cumpără tot din magazine. Așa era și aici. Zeci de mașini cu înghețată, și țoață lumea cumpără înghețată. Erau tarabe numai cu lobster sau cu shrimpi, țoață lumnea manca lobster sau shrimpi. Se consuma orice, frigărui, picioare de caracatiță, mustăți de balena, gogoși, porumb fiert, tot ce pomenea și Nenea Iancu la Moși, tot ce am văzut și noi la bâlci sau la circ.

Toți americanii sunt astăzi lesby sau gay, asta era lozinca.

Numai că acolo nu erau numai americani, ba cred că americanii veritabili stăteau acasă sau la plaja, pe când la parada era planeta, toate neamurile, toate amestecurile de nații, ba am întâlnit și o fată din Chișinău, care vindea bere Ginger. Numai la o masa la care te așezai, auzeai tot atâtea limbi cate personae erau acolo. Turnul Babel e o jucărie fata de babilonia de la Coney Island. Nu o data am privit cerul și oceanul. Și soarele și apa erau impasibile la ce se petrecea pe dig. Natura nu participa la astfel de evenimente.

Astfel de evenimente, unde se aduna sute de mii de oameni, iți creează o stare de panica, de sfârșit de lume, de parca te aștepți că din clipa în clipa să se întâmple ceva rău. Altfel, cum se explica, după finis, invazia stației de metrou și ocuparea trenurilor, spre toate direcțiile, de parca erau ultimele trenuri care te scoteau de acolo, din infern? De ce? Fiindcă este nefireasca aceasta goana nebuna a omului pentru acest tip de distracție, unde toți tipa, zbiară, se agita, se dezlănțuie în ritmul fanfarelor, este o continua alarma.

Am fost de zeci de ori la Coney Island, am participat și la un 4 iulie, Ziua Americii, mereu vezi omul eliberat, în starea de a se manifesta dezlănțuit. Dar acum, aici, la Parada Sirenelor, totul întrece întruchiparea a ceea ce este normal și firesc. Totul este nebunesc. Un Peter Brook, când a pus falusul în mijlocul scenei atunci când a montat Visul unei nopți de vara, ni se părea excentric, dar daca ar vedea acest spectacol homo de la Coney Island, sigur s-ar întrebă daca sistemul e controlat de cineva. Dacă aceasta dependență a omului de sexualitate nu este în interesul cuiva, nu este chiar o diversiune, un atentat la spirit, o caricatură, o jignire a omului, nu o mândrie a lui. Daca ceva din sistem nu funcționează?, iți zici. E suficient că o rotita să se blocheze și tot lanțul se rupe. Te gândești la așa ceva întrucât totul aici este periculos. Jocurile din parcul de distracții sunt la limita nebuniei, a rezistentei. Daca nu ai fost la medic, nu trebuie să te urci în Sling Shot, o praștie care te arunca în bolta cerului!

Iar Parada chiar te sperie, cu zeci de deghizamente, cu oameni care nu mai arata a oameni, care sunt buni într-un muzeu de speriat copiii. O defulare psihedelică. E chiar o imagine de sfârșit de lume. Da, dar trebuie să precizez că lumea se duce, se termina, într-o starea de delir, de entousiasmos. Lumea se bucura că se termina. Apocalipsa nu arată  numai ca un cataclism atomic, poarta și masca veseliei, a comediei, a circului. Te poți duce în iad și dansând.

Grid Modorcea, Dr. în Arte

Articolele autorului Grid Modorcea în Jurnalul Bucureștiului

Articolul precedentUn proiect pentru Reforma Învăţământului. Scrisoare deschisă Doamnei Ecaterina Andronescu (Corespondenţă de la Grid Modorcea, scriitor, Dr. în Arte, SUA-New York)
Articolul următorProtejat: Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Justiției franceze. Incursiune în istroria marilor erori judiciare oficiale și oficioase ale procedurii penale criminale (Subiect de teză de doctorat în matematici aplicate în științe sociale, bazat pe teoria sistemelor complexe, teoria abstractă a categoriilor, teoria grafurilor și topologia rețelelor). Patea I (Jean Dehays, Jean-Marie Devaux, Roland Agret, Guy Mauvillain, Rida Daalouche, Patrick Dils, Loic Sécher, Marc Machin, Abdelkader Azzimani si Abderrahim El-Jabri, Christian Iacono, Chara Mohamed, Besnard Marie, Monique Case, André Kaas, Outreau, Jean-Yves Joseph Marie Groix)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.