Al doilea fiu al preotului Meletie Șora și al Anei (născută Bogdan), Mihai Șora studiază la Timișoara (1923–1927), încheind studiile liceale la celebrul colegiu național „Constantin Diaconovici-Loga” din același oraș (1927–1934), unde a studiat temeinic filosofia și limbile clasice, latina și elena. Apoi, a studiat filosofia la Universitatea din București (1934–1938). I-a avut ca profesori, printre alții, pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, iar la seminar l-a avut ca asistent, timp de trei ani, pe Mircea Eliade. Mihai Șora a obținut o bursă din partea Institutului Francez din București în 1938 (concomitent cu Eugène Ionesco). A părăsit Parisul aflat sub ocupație germană în 1940 și a ajuns în Grenoble, unde, sub îndrumarea lui Jacques Chevalier, a realizat o teză de doctorat despre opera lui Blaise Pascal.
Când intrarea germanilor în Paris a fost iminentă, soții Șora au plecat în sudul Franței și, după lungi peregrinări, s-au stabilit la Grenoble. Aici rămân până după eliberarea Franței, în 1944, fiind martori la ororile dictaturii hitleriste. Mânat de un antifascism militant, Mihai Șora s-a înscris în Partidul Comunist Francez. În cartea-interviu redactată de Leonid Dragomir, Mihai Șora își explică opțiunea politică de atunci.
După evenimentele din decembrie 1989, a fost ministru al învățământului în primul guvern democratic provizoriu, condus de Petre Roman (30 decembrie 1989–28 iunie 1990).
În anul 2000, Mihai Șora și alți intelectuali (Sorin Vieru, Horia Roman Patapievici) s-au alăturat unei manifestații împotriva lui Corneliu Vadim Tudor și a extremismului politic. Mihai Șora a fost unul dintre oponenții vocali ai modificărilor la legile justiției, care au declanșat protestele din 2017–2018, alăturându-se deseori demonstranților, în ciuda vârstei înaintate și sănătății precare.
De ziua Statelor Unite ale Americii, filosoful Mihai Șora (n.1916, membru de onoare al Academiei Române), activ pe Facebook şi la aproape 100 de ani, a povestit experienţa pe care a avut-o în 2013, când şi-a dorit să ajungă pentru scurt timp pe tărâm american.
Şora a povestit că i s-a cerut nu doar dovada că are un depozit în dolari consistent – bani pe care nu îi avea -, ci şi să demonstreze că are un loc de veci în România – cumva o dovadă dată autorităţilor americane că nu doreşte să emigreze.
„Acum trei ani (n.r. 2013) adică, ultima dată când am încercat să fac o călătorie în îndepărtatele Americi –, doamna de la agenţia de turism ne-a dat o listă lungă (cât o zi de luni) cu actele necesare pentru viză, înainte de interviul care urma să aibă loc, conform procedurii, cu un funcţionar al Ambasadei. Luiza (n.r. Luiza Palanciuc-Șora) cetăţean francez, era scutită de toate aceste formalităţi (inclusiv de interviu). Mie, însă, mi-au cerut – pe lângă dovada unui „depozit“ de două mii de dolari în cont (n-aş avea de unde să-i adun nici într-un an, darămite într-o lună) – un act care să ateste, „dată fiind vârsta dumneavoastră“, a precizat amabila doamnă de la ghişeu, că posed un loc de veci în România (ceea ce ar fi înlăturat, pesemne, suspiciunea „organelor“ americane că aş dori să emigrez). Loc de veci nu aveam (cum nu am nici astăzi), aşa că am renunţat la excursie”, a scris Şora pe Facebook. Nu putem decât sa ne bucurăm că avem așa stăpâni, … pardon aliați! Rușine!
Notă
Îmbunătățirea textului (lui Bao Gong) aparține redacției.
Eu cred că funcționarul de la Ambasada SUA, habar nu avea cine este Mihai Șora. Foarte probabil, acesta și-a „desăvârșit studiile superioare“ într-o universitate privată!
