Acasă Apararea drepturilor cetatenilor Filosoful Mihai Şora, umilit la Ambasada SUA: „Aveţi loc de veci?”

Filosoful Mihai Şora, umilit la Ambasada SUA: „Aveţi loc de veci?”

Al doilea fiu al preotului Meletie Șora și al Anei (născută Bogdan), Mihai Șora studiază la Timișoara (1923–1927), încheind studiile liceale la celebrul colegiu național  Constantin Diaconovici-Loga din același oraș (1927–1934), unde a studiat temeinic filosofia și limbile clasice, latina și elena. Apoi, a studiat filosofia la Universitatea din București (1934–1938). I-a avut ca profesori, printre alții, pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, iar la seminar l-a avut ca asistent, timp de trei ani, pe Mircea Eliade. Mihai Șora a obținut o bursă din partea Institutului Francez din București în 1938 (concomitent cu Eugène Ionesco). A părăsit Parisul aflat sub ocupație germană în 1940 și a ajuns în Grenoble, unde, sub îndrumarea lui Jacques Chevalier, a realizat o teză de doctorat despre opera lui Blaise Pascal.

Când intrarea germanilor în Paris a fost iminentă, soții Șora au plecat în sudul Franței și, după lungi peregrinări, s-au stabilit la Grenoble. Aici rămân până după eliberarea Franței, în 1944, fiind martori la ororile dictaturii hitleriste. Mânat de un antifascism militant, Mihai Șora s-a înscris în Partidul Comunist Francez. În cartea-interviu redactată de Leonid Dragomir, Mihai Șora își explică opțiunea politică de atunci.

După evenimentele din decembrie 1989, a fost ministru al învățământului în primul guvern democratic provizoriu, condus de Petre Roman  (30 decembrie 1989–28 iunie 1990).

În anul 2000, Mihai Șora și alți intelectuali (Sorin Vieru, Horia Roman Patapievici) s-au alăturat unei manifestații împotriva lui Corneliu Vadim Tudor și a extremismului politic. Mihai Șora a fost unul dintre oponenții vocali ai modificărilor la legile justiției, care au declanșat protestele din 2017–2018, alăturându-se deseori demonstranților, în ciuda vârstei înaintate și sănătății precare.

De ziua Statelor Unite ale Americii, filosoful Mihai Șora (n.1916, membru de onoare al Academiei Române), activ pe Facebook şi la aproape 100 de ani, a povestit experienţa pe care a avut-o în 2013, când şi-a dorit să ajungă pentru scurt timp pe tărâm american.

Şora a povestit că i s-a cerut nu doar dovada că are un depozit în dolari consistent – bani pe care nu îi avea -, ci şi să demonstreze că are un loc de veci în România – cumva o dovadă dată autorităţilor americane că nu doreşte să emigreze.

Leonid DRAGOMIR | Mihai Şora, O filosofie a bucuriei şi a speranţei ...

 

„Acum trei ani (n.r. 2013) adică, ultima dată când am încercat să fac o călătorie în îndepărtatele Americi –, doamna de la agenţia de turism ne-a dat o listă lungă (cât o zi de luni) cu actele necesare pentru viză, înainte de interviul care urma să aibă loc, conform procedurii, cu un funcţionar al Ambasadei. Luiza (n.r. Luiza Palanciuc-Șora) cetăţean francez, era scutită de toate aceste formalităţi (inclusiv de interviu). Mie, însă, mi-au cerut – pe lângă dovada unui „depozit“ de două mii de dolari în cont (n-aş avea de unde să-i adun nici într-un an, darămite într-o lună) – un act care să ateste, „dată fiind vârsta dumneavoastră“, a precizat amabila doamnă de la ghişeu, că posed un loc de veci în România (ceea ce ar fi înlăturat, pesemne, suspiciunea „organelor“ americane că aş dori să emigrez). Loc de veci nu aveam (cum nu am nici astăzi), aşa că am renunţat la excursie”, a scris Şora pe Facebook. Nu putem decât sa ne bucurăm că avem așa stăpâni, … pardon aliați! Rușine!

Notă

Îmbunătățirea textului (lui Bao Gong) aparține redacției.

Eu cred că funcționarul de la Ambasada SUA, habar nu avea cine este Mihai Șora. Foarte probabil, acesta și-a desăvârșit studiile superioare  într-o universitate privată!

Articolul precedentDicţionar de termeni specifici persoanelor „anomale sexual” (Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița)
Articolul următorZiua Carenței de Fier – 26 noiembrie (2020)
Fizician teoretician și matematiciancian de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv ai studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.