Declarația Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina din 1991 (Corespondență de la prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu, redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AȘOR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Este un document, la care am fost un martor tăcut, fiind ziarist acreditat la Parlament pe atunci.
Interesant este cum un găgăuz Alexandru Bîrlădeanu (1911-1997, economist și om politic, membru titular și vicepreședinte al Academiei Române  fără a fi scris vreo lucrare științifică, fără să fi publicat, dealtfel, nimic, fost membru al Partidului Comunist Român (PCR) din anul 1943) adică un turc creștin, comunist pur sânge, „reeducat” ani de zile la Moscova, deci kaghebizat, va fi Președintele Consiliului de Miniștri, în Epoca de aur și Vicepreședintele Academiei Române, fără nicio contribuție științifică, președintele Senatului postrevoluționar etc.

Interesant este și faptul că un găgăuz și un evreu, Dan Marțian (1935-2002, fost membru al PCR din 1959, profesor la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității din București între 1960-1989, președintele Camerei Deputaților în legislatura 1990-1992, unul dintre fondatorii Consiliului Provizoriu al Frontului Salvării Naționale, constituit la 22 decembrie 1989 și Ambasador al României în Portugalia în perioada 2001-2002) ambii foști membri ai Partidului Comunist Român, iau o atitudine dură, de anvergură europeană și, implicit, transatlantică:

• Resping referendumul ukrainian.
• Cer anularea oficială și comunitară, înainte de UE, a pactului Ribbentrop – Molotov(23 august 1939)
  
• Afirmă clar existența ținuturilor românești din Ucraina și recunoașterea unui statut diferit de restul Ucrainei.
  

Pe scurt, cer tuturor statelor ca recunoașterea independenței Ucrainei să fie disjunsă de grupul teritorial românesc, „încorporat cu forța”. Este primul pas al revendicărilor teritoriale românești, care a rămas singular.
Mai interesant ar fi fost să știm ce urmări politice a declanșat acest document, în plan bilateral și internațional. Și să analizăm reacțiile, ca și lipsa lor, ca argumente pentru inițierea și consolidarea etapei a II-a din scenariul revendicării

Prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu, redactorul șef al Revistei „Academica” (Academia Române), secretar știinfic al Academiei Oamenilor de Știință din România (secția  Secția X – Filosofie, Teologie și Psihologie)

Alte articole ale autorului

Nicolae Iorga: Cărturarul-Martir (Corespondență de la prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu, redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AȘOR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Profesorul Narcis-Stelian Zărnescu, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques” al Republicii Franceze

În noaptea de Sânziene…(Corespondență de la prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu, redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AȘOR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Articol asociat

Remember (1921–2021). Centenarul Partidului Comunist Român (PdCR/PCR). Raportul prezentat în 1961 la Adunarea festivă cu prilejul aniversării a 40 de ani de la crearea PCR („40 de ani de luptă sub steagul atotbiruitor al Marxism–Leninismului”)

Nota redacției

Celebrul penitenciar parizian „de la Santé” inaugurat cu 155 de ani în urmă (document istoric inedit, cu imagini inedite, în exclusivitate, pentru Jurnalul Bucureștiului). Ultimele două execuții în această închisoare cu o jumătate de secol în urmă în dosarul tentativei de evadare din centrul de detenție de maximă siguranță de la Clairvaux (cu uciderea ostaticilor Guy Girardot – gardian al închisorii și Nicole Comte – infirmieră în aceași închisoare). Claude Buffet și Roger Bontems, „precursori” ai abolirii pedepsei capitale în Franța

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida

CUFR București–Jurnalul Bucureştiului