Rețeta momentului pe care-l străbatem are trei ingrediente–primele două putând însemna, simplu spus, agonia sau extazul:
- Primul ingredient e doza mare de risc–atât a economiei cât și a României în ansamblu–produsă de conjunctura dintre două mari crize: cea a pandemiei, din care am ieșit, și cea provocată de dezechilibrele produse de război: gestiunea acestui ingredient va influența esențial rețeta.
- Al doilea ingredient e uriașul cumul de oportunități pe care resetarea economiei mondiale și europene o presupune, sub presiunea reașezării lanțurilor de producție globale și a noilor direcții de dezvoltare a Occidentului. Combinat cu uriașul flux de bani și investiții care pândesc economiile disponibile, acest ingredient poate relansa viitorul.
- Mai există, pentru România, și un al treilea ingredient: băltirea în mize mici și amânarea marilor decizii economice. E de dorit să-l eliminăm, abordând exclusiv primele două fenomene. Te invităm să dezbatem la Conferințele CDG împreună cu decidenți, analiști economici și jucători în economie despre cea mai bună abordare a acestui moment, pentru un T Zero al economiei românești
Speakeri
- Marcel Boloș, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
- Florin Spătaru, Ministrul Economiei
- Adrian Câciu, Ministrul Finanțelor (tbc)
- Ionuț Dumitru, economist-şef, Raiffeisen Bank
- Gabriel Biriș, Co Managing Partner, Biriș-Goran
- Iulian Stanciu, Președinte executiv, eMag
- Iancu Guda, Services Director, Coface Romania
- Radu Hanga, Președintele Consiliului de Administrație, Bursa de Valori București–BVB
- Reprezentant companie românească internaționalizată (tbd)
- Reprezentant companie de consultanță (tbd)
- Reprezentant investitori cu afaceri internaționalizate (tbd)
Notă. Creșterea economiei României se va reduce sever până la 2,6% în 2022, pentru că inflaţia erodează veniturile disponibile, iar războiul din Ucraina afectează încrederea în economie, lanţurile de aprovizionare şi investiţiile, potrivit prognozei de primăvară a Comisei Europene (CE), publicată luni. Înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia (24 februarie), Executivul european prognoza o creștere de 4,2% în acest an. Și prognoza privind creșterea economiei româneşti în 2023 a fost corectată în jos, până la numai 3,6%, de la estimarea de 4,5% din luna februarie. În schimb, s-a majorat prognoza inflaţiei de la 5,3% cât CE estima în februarie, până la 8,9% conform previziunilor de primăvară. În 2023 inflaţia ar urma să se reducă până la 5,3%, datorită efectului de bază (raportări la cifrele mai mari din 2022).
Investițiile cresc în ciuda condițiilor neprielnice, dacă se atrag banii prin PNRR. Cei mai mari doi contributori la formarea produsului intern brut (PIB), consumul privat și investițiile (formarea brută de capital fix) vor avea tendințe mai curând divergente: cel dintâi aproape că va stagna, în timp ce al doilea va crește în ciuda condițiilor neprielnice.
Exportul net–tot negativ. Record de deficit de cont curent. Comerțul cu bunuri și servicii urmează să se reducă în 2022 și 2023. Creșterea importurilor ar urma să încetinească, odată cu cererea internă, în timp ce creșterea exporturilor, în special în industria de automobile, poate fi afectată negativ de blocajele de aprovizionare. „Contribuția globală a exporturilor nete la PIB-ul real este estimată a fi aproape zero. Cu toate acestea, prețurile ridicate ale mărfurilor importate, cum ar fi energia și alimentele, vor înrăutăți deficitul de cont curent, care se preconizează că va atinge un vârf de 7,5% în 2022”, spune raportul CE. Deficitul bugetar general al României va crește până la 7,5% din PIB în 2022, de la 7,1% în 2021, urmând să scad „uşor”, până la 6,3% din PIB în 2023.
Datoria guvernamentală ar urma să ajungă la 50,9% din PIB în 2022 şi la 52,6% din PIB în 2023, în principal din cauza deficitelor mari. Noul nou set de măsuri economice şi sociale, care ar putea fi anunţat în 11 aprilie, „ar urma să aibă un efect bugetar negativ de 0,4% din PIB”. FMI și-a corectat prognoza de creștere economică până la 2,2% pentru 2022, de la 4,8% cât indica în toamnă, în timp ce Banca Mondială a indicat chiar și mai modestă pentru PIB-ul României, de 1,9%. Standard & Poor’s a redus prognoza de creștere economică a României la jumătate, până la 2,15%.
De unde atâta TVA? Execuție bugetară de surprinzătoare în aprilie: atenție la conjunctură
Românii au scos în martie 1,1 mild. euro din bănci și fonduri mutuale și i-au băgat în consum
Prognoza de primăvară a CE: Creșterea României se va reduce sever, la 2,6% – recoduri la deficite
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

