Acasă Concerte „Master Chorale” (Corespondență din Raleigh – Carolina de Nord – SUA) ...

„Master Chorale” (Corespondență din Raleigh – Carolina de Nord – SUA) de la Vavila Popovici (poet, prozator, eseist, SUA – Stamford, Connecticut)

Suntem în preama Sărbătorilor de iarnă. Printre alte bucurii, Muzica, cu limbajul ei universal reușește să ne smulgă din realitate.  Nevoia de muzică, în special în aceste zile premergătoare Sărbătorii Nașterii Domnului, o simțim ca o certitudine a vieții noastre spirituale.  Posibilitatea de a asimila o fărâmă din marile valori sonore ale culturii universale, dezlănțuite cu farmecul trăirii în sălile de spectacole, ne-a determinat să căutăm în aceste zile programul Master Chorale și să ne procurăm bilete pentru concertul din acest an–Joy of the Season (Bucuria sezonului), unul din seria concertelor acestei formații, concert cu care ne-am obișnuit de câțiva ani, el fiind programat în preajma Sărbătorilor Crăciunului, dar care ne-a lipsit acești doi ani din cauza Pandemiei.

Am plecat de acasă când se înoptase. Fusese o zi în care toamna tocmai plecase, lăsând iarna să-și readucă regatul, cu frigul și cu surprizele ei. Încă nu mirosea a iarnă. Pesemne că era mai departe și mai avea drum de străbătut până la noi, dar era frig. Redescoperisem totuși în aceste zile farmecul lunii decembrie, lună care își croiește drum spre puritate, în așteptarea fulgilor de zăpadă și a celor mai frumoase sărbători ale anului. Mașina gonea, prin mintea mea treceau versurile poetului român George Bacovia, cel care a redat sentimentul iubirii refugiat în odaie, apărat de frigul iernii, poetul burgului Bacău din țara mea România, unde zăpada se așternea curând în straturi mari: „Te uită cum ninge decembre…/Spre geamuri, iubito, privește –/Mai spune s-aducă jeratic/și focul s-aud cum trosnește./Și mână fotoliul spre sobă,/La horn să ascult vijelia,/Sau zilele mele–totuna –/Aș vrea să le-nvăț simfonia./Mai spune s-aducă și ceaiul,/Și vino și tu mai aproape,–/Citește-mi ceva de la poluri,/Și ningă…zăpada ne-ngroape./Ce cald e aicea la tine,/Și toate din casa mi-s sfinte,–/Te uită cum ninge decembre…/Nu râde…citește-nainte

Versurile le pusese cineva pe muzică și cândva le cântam acompaniată de clapele pianului…Întunericul nopții se instalase destul de brusc, orice melancolie a naturii parcă fugise, dar sufletele noastre căutau atmosfera caldă, frisonantă a sălii de concerte a orașului Raleigh din Carolina de Nord. Am străbătut cu mașina drumul până la clădirea unde urma să ascultăm acest concert. Străzile erau ornate cu diverse șiruri de beculețe colorate, în diverse forme, după imaginația fiecărui instalator, făcându-ne să ne simțim că parcurgem un drum de poveste. Luna, ca o felie de portocală, lumina palid cerul.

În ziua de 13 decembrie a acestui an 2022, „Master Chorale” din statul Carolina de Nord își susținea concertul anului, în clădirea „Maymandi” din orașul Raleigh.   Master Chorale din Carolina de Nord este una dintre organizațiile corale majore din sud-estul Statelor Unite, interpretează capodopere coral-orchestrale de foarte mulți ani; sub conducerea lui Alfred E. Sturgis din 1993, cu un repertoriu divers din perioada Renașterii, până la cea din perioada Contemporană. Soliștii sunt selectați prin audiție, formează o bogăție colectivă de oameni cu pregătire înaltă și experiență. Master Chorale colaborează în mod regulat cu alte orchestre simfonice, companii de operă și balet.

Fondată ca societatea oratoriului Raleigh în 1942, Corala s-a transformat într-un grup major regional de arte care lucrează cu peste 250 de artiști-muzicieni în fiecare sezon, ajungând la un public anual de peste 10.000 de pasionați de arte corale. Acest Concert este o comemorare a celor 80 de ani de prezentare a muzicii corale în orașul Raleigh. Participă peste 200 de muzicieni la această corală din acest an,  voci: soprane, tenori, alto și bași-baritoni, plus o gamă mare de instrumentiști.

Alfred E. Sturgis este este dirijorul acestei Colale, pe care l-am mai văzut în urmă cu trei ani, adică înainte de Pandemie, un dirijor foarte solicitat, a cărui versatilitate și experiență extinsă îi permit să călătorească confortabil într-o mare varietate de experiențe muzicale. În prezent este director muzical al Master Chorale din Carolina de Nord, al baletului Carolinei și al orchestrei Tar River. Este cunoscut ca un artist energic, puternic colaborativ, pozitiv, cu o mare experiență în operă și teatrul muzical. Ajunși în  clădirea de Concerte, ni s-a făcut un control serios corporal și de bagaje, după care am urcat treptele care ne-au condus în sala de cencerte Meymandi, sală cu 1.700 de locuri, toate ocupate în următoarea jumătate de oră. Acum este sala concertelor simfonice din Carolina de Nord, anterior, concertele fiind ținute în Memorial Auditorium. Denumirea sălii este după numele mamei medicului și filantropului din Raleigh, Dr. Assad Meymandi, sală cu o acustică excelentă.

Dirijorul a început prin a face o scurtă prezentare, în care a rostit cugetarea de Desmond Mpilo Tutu (1931-2021), un arhiepiscop anglican emerit de Cape Town, activist împotriva apartheid-ului din Africa de Sud, primul african de culoare care a ocupat funcțiile de episcop și arhiepiscop: „Descoperirea unei mai mari bucurii nu ne salvează de inevitabilitatea greutății și a necazului. De fapt, s-ar putea ca plânsul să ne fie mai suportabil, și vom râde cu o mai mare ușurință. Poate de asta suntem mai vii. Cu toate acestea, pe măsură ce descoperim mai multă bucurie, ne putem confrunta cu suferința într-un mod care înnobilează mai degrabă decât amărăște. Avem greutăți fără a deveni duri. Avem inima frântă, fără să fim înfrânți.” Concertul a fost grandios. S-a auzit glasul instrumentelor cu coarde și arcuș, a celor de suflat, cu coarde ciupite, coarde lovite (pian), instrumente de percuție, aerofone (orga).

În prima parte a concertului am ascultat Corul simfonic cu piesele: „A Carol Fantasy” (John Alexander), „Surge, Illuminare, Jerusalem” (Giovani Pierluigi da Palestrina), „I will Light Candles This Christmas” (Kim Arnesen), Hodie (Matthew J. Armstrong). A urmat Corul de Cameră, cu piesele: „Riu,Riu, Chiu” (Anon. Edited by Noah Greenberg), „The Chanukah Song” (Stephen Schwartz and Steve Young)–Splendidă cântare!, „The Blasts of Chill December” (James Bassi). Și din nou Corul simfonic cu piesele: „All My Heart This Night Rejoices” (Trevor Manor), „Noel!” (Gordon Thornett), „Once In Royal David’s City” (Duane Funderburk) având ca solistă pe Olivia Schwager–mezzo soprană.

În a doua parte am ascultat Corul Tinerilor, cu piesele: „Red and Green” (Maddy Prior, Joan Szymko), „Patapan” (French traditional–Jon Washburn), „Repeat the Joy” (Kyle Pederson). A urmat Ansamblul Brass cu piesa „Deck the Hall Medley” (David T. Clydesdale), apoi Corul de Cameră cu „O Come, All Ye Faithful” (Jacob Narverud), „This Time of Year (Brook Benton and Clyde Otis), „Frosty the Snowman” (Steve Nelson and Jack Rollins). A urmat Corul Simfonic cu piesele: „It’s Beginning to Look a Lot Like Christmas” (Meredith Willson), „Silver Bells” (Jay Livingston and Ray Evans), „We Need A Little Christmas” (Jerry Herman). Și, în cele din urmă–Combined Choirs (coruri combinate) care a răsunat magistral, cu piesa „Joy to the World”-Fericire lumii (Anthony di Lorenzo).

S-a remarcat și Corul Tinerilor împreună cu dirijorul corului, Daniel Monek, care ne-a oferit spre vedere mediul său profesionist pentru tinerii muzicieni, în scopul studierii, pregătirii și interpretării muzicii corale din zilele noastre, ansamblul fiind constituit din elevii claselor a IX-a-XII. Plecând, am confirmat adevărul că muzica simfonică poate fi considerată un magician care ne transformă viața, măcar cea a orelor în care emoționați am uitat de vreme și vremurile zilelor noastre, ea reușind să stârnească imaginația oamenilor sensibili. Și imaginația ne îndepărtează de realitate. Avem nevoie de imaginație pe care unii o consideră, pe drept, ca fiind puterea sufletului. Genul clasic al muzicii emoționează profund, descoperă respectul și bunul gust al omului.  La mulți ani Master Chorale!

Corespondență de la publicistul Vavila Popovici (poet, prozator și eseist, SUA-Stamford, Connecticut), corespondentul permanent al Jurnalului Bucureștiului

„De ce scriu?/Scriu pentru că sunt încă vie,/pentru că scrisul este al celor vii,/pentru că miracolul creației/sălășluiește încă în sufletul meu./Scriu pentru că iubesc viața/și-ți mărturisesc că uneori mi-e teamă/de bătaia de aripă a păsării în agonie…/În acele clipe m-arunc asupra unei coli de hârtie,/ca-ntr-o mare cu valuri iubitoare/m-arunc …”

Nota redacției

Articolul precedentACEX (Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export) – România exemplu pozitiv în managementul SNE (Seconded National Expert) în trei cicluri strategice (Corespondență de la Conf. dr. Costin Lianu – președinte al ACEX și al Asociației Inter-Bio, coordonator al proiectului IH Bio Danubius din cadrul Agroecology-Transect și director general al USH Pro Business)
Articolul următorProcedura de contestare a executării silite unui bilet la ordin în România (The procedure of cancelling a promissory note and appealing against enforcement in Romania) de la corespondentul nostru Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit & Asociații
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.