Acasă Ecologie Parcul Natural Văcărești din București

Parcul Natural Văcărești din București

369
1

Foto: Nicoleta Marin (PNV)

Administrația Parcului Natural Văcărești a fost înființată de către CGMB (Consiliul General al Municipiului București), în urma votului pozitiv primit în ședința de astăzi. Noul serviciu public a fost înființat cu scopul de a se ocupa de administrarea Deltei Văcărești și reprezintă chiar primul pas pe care PMB (Primăria Municipiului București) îl face pentru preluarea oficială a administrării parcului. Administrația va avea 20 de angajați și fonduri și va fi finanțată din subvenţii de la bugetul local al Municipiului Bucureşti, dar și din venituri proprii.

Înființarea Administrației PNV (Parcul Național Văcărești) este un prim pas important în procedura de preluare a administrării Deltei Văcărești de către Primăria condusă de Nicușor Dan, însă mai trebuie parcurși următorii pași:

  1. PMB depune la ANANP (Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate) un dosar cu actele de înființare a structurii de administrare special constituite, inclusiv sediul și structura de personal care va administra parcul.
  2. ANANP are la dispoziție 15 zile lucrătoare pentru analizarea dosarului și încă o zi pentru publicarea raportului de evaluare.
  3. În următoarele 15 zile lucrătoare, ANANP și PMB, prin structura special constituită pentru administrarea PNV  vor semna contractul de administrare pentru următorii 10 ani.

În acest moment, APNV (Asociația PNV) se ocupă de o administrare minimală din fonduri proprii a parcului ,pentru ca acesta să nu rămână în paragină. Reprezentanții asociației au declarat, pentru Buletin de București, că înființarea acestui serviciu public este un pas necesar pentru preluarea administrării parcului natural de către PMB și că vor susține noua structură cu experiența și cunoașterea câștigate în peste 10 ani de observare și îngrijire a parcului, dar și cu resursele pe care le au.
E un pas necesar pentru ca PMB să preia oficial administrarea parcului. Parcul are nevoie de o structură de administrare dedicată, care să pună în practică soluții imediate pentru pază și supraveghere. Apoi, administrația urmează să reia și să finalizeze regulamentul, zonarea și planul de management, un fel de legi fundamentale pentru funcționarea parcului. Să constituie consiliul științific și consiliul consultativ și să demareze proiecte strategice pentru conservarea speciilor și a habitatelor și pt amenajarea parcului, pentru a oferi cît mai multor copii și adulți experiența interacțiunii cu natura, a recreerii în aer liber, a învățării în natură. Noi, APNV, susținem noua structură cu toate competențele echipei noastre, cu experiența și cunoașterea câștigate în peste 10 ani de observare și îngrijire a parcului și cu resursele pe care le punem la comun cu PMB pentru o administrare exemplară a primului parc natural urban al țării, în interesul naturii și al comunității” (Nicoleta Marin din partea APNV) 

Foto: Nicoleta Marin (PNV )

Istoric

Înainte de anul 1988, zona în care se află acum PNV marca periferia de sud-est a Bucureștiului, neasfaltată, cu locuințe rare și grădini întinse, conectate printr-o rețea modestă de străzi, dintre care unele există și astăzi: Glădiței, Povestei, Lunca Bîrzești, Săvinești.

În anul 1988 proprietarii de terenuri și locuințe au fost expropriați, regimul comunist demarând aici o amplă lucrare hidrotehnică: Amenajare Lac Văcăreşti. Lucrările la digul din pământ betonat înspre lac și la cuveta lacului au fost finalizate în 1989. Lacul urma să fie alimentat gravitaţional din Argeş, via Lacul Mihăileşti, pe o distanță de 27 km, din aducțiune realizându-se doar 14 km.

Foto: Andrei Bîrsan, Bucureștiul meu drag

În anul 1989 această soluție a fost abandonată, iar bazinul creat a fost umplut, până la urmă, prin pomparea apei din Dâmbovița. Din cauza defectelor de execuție, s-au produs infiltrații ce au inundat zonele învecinate, în mod special pe cea a serelor Popești-Leordeni, ceea ce a dus la suspendarea temporară și, după 1989, la abandonarea definitivă a proiectului. În anul 2000 in lipsa intervenției umane zona s-a renaturat, fiind ușor, ușor populată de numeroase specii de animale și plante.

În anul 2012, ca urmare a semnalării existenței unui număr impresionant de specii de păsări, dintre care unele rare, și a unei îndelungate documentări fotografice, în 2012 o echipă de specialiști în arii protejate–viitoarea APNV (Asociația PNV)–și-a asumat misiunea înființării parcului natural.

Foto: Andrei Bîrsan, Bucureștiul meu drag

A urmat un proces minuțios de cercetare, documentare, lobby și mobilizare civică, care a condus la declararea PNV prin hotărâre de guvern în 2016.

Alexandru Naghi, Director adjunct Săptămânalul Patria Română

Muzeul Anastase Simu din București

Notă. A se vedea și articolele asociate ale autorului

the big logo

Nota redacției. Lacul Văcărești este un lac antropic aflat în cartierul Văcărești din București, sectorul 4, cu o suprafață de 189 ha, cuprins între Calea Văcărești, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Vitan-Bârzești și Splaiul Dâmboviței (între târgul auto de la Vitan și podul de la fostul Abator), conceput ca parte a amenajării complexe a râului Dâmbovița. Ca și Lacul Morii, care însă a fost finalizat, Lacul Văcărești trebuia să facă parte din sistemul hidrologic de apărare a Bucureștiului împotriva inundațiilor. Lucrările au început în anul 1986, ocazie cu care a fost demolată și Mănăstirea Văcărești, dar au fost sistate după 1989, astfel că, în prezent, a rămas unul din marile proiecte neterminate ale perioadei comuniste. Acesta a fost umplut o singură dată cu apă din Dâmbovița. Costurile pentru pomparea apei sunt foarte mari și, prin urmare, această soluție de aducere a apei din Dâmbovița este neviabilă. Soluția tehnică ar fi ca apa să fie adusă gravitațional din râul Argeș, de la 27 de km de București, via Lacul Mihăilești. Acest lac de acumulare se află la 14 km în sud-vestul Bucureștiului pe șoseaua București–Alexandria, la intrare în localitatea Mihăilești. Are o lungime de 8 km, o lățime maximă de 3 km și adâncimea maximă de 22 metri. În acest scop, au fost realizați 14 km de canal însă, după abandonarea lucrărilor, nu se preconizează investiții pentru restul de 13 km.

În cei peste 20 de ani cât a fost neglijată, zona Lacului Văcărești a fost recucerită de natură. Locul, cunoscut în prezent și ca „Groapa Văcărești”, este alimentat de izvoare subterane, care au permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (inițial, 94 de specii), între care stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe, rațe sălbatice, muscarul negru, animale acvatice ca șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem stabil. În anul 2014, au fost fotografiate mai multe exemplare de vidră (Lutra lutra) specie protejată. Prezența acestui mamifer la Văcărești este un indicator al sănătății ecosistemului.

  • În iulie 2016, în mai puțin de două săptămâni mai multe incendii au mistuit în total cam 25.000 de metri pătrați de vegetație.
  • În august 2017 Delta Văcărești a ars din nou, aproximativ 3.000 de metri pătrați au fost inițial afectați de flăcări.
  • La 24 februarie 2020 a avut loc un incendiu de vegetație care s-a întins pe o suprafață de peste 50 de ha. Au ars întinderi mari de stuf, arbuști și vegetație uscată. Au fost afectați peste o sută de arbori. Din fericire, incendiul s-a produs în afara perioadei de migrație și cuibărire a păsărilor și pe timpul hibernării animalelor sedentare, astfel că impactul asupra faunei parcului este minim. Infrastructura de vizitare a parcului a fost afectată parțial însă elementele principale: foișoarele de observare, nu au fost afectate semnificativ de incendiu. Nu au fost victime umane.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.