Acasă Sanatate Pește și fructe de mare cu mercur și nu numai…

Pește și fructe de mare cu mercur și nu numai…

Carnea de peste și fructele de mare sunt o parte importantă a unei diete sănătoase deoarece conțîn proteine, acizi grași omega-3 și sunt sărace în grăsimi săturate. Un regim alimentar bine echilibrat, care include o varietate de peste și crustacee, poate contribui la sănătatea inimii dar și pentru creșterea copiilor și dezvoltarea armonioasă. Femeile și copii, în special, ar trebui să includă peste sau fructe de mare în dietă lor, datorită beneficiilor nutriționale.

Mercurul (argintul viu, element chimic reprezentat prin simbolul Hg cu numărul atomic 80), reprezintă unul din cele 6 elemente care sunt lichide la o presiune și temperatură apropiată de cea a camerei,  iar în tabelul periodic al lui Mendeleev, acesta aparține blocului d.

Câteva date despre Mercur (Hg)

Kipling scria eu aș preferă cea mai rea moarte decât să lucrez la extragerea mercurului unde se fărâmă dintîi în gură…”. În pofida faptului că astăzi e greu să găsești un om care șă nu știe că mercurul este toxic, acest metal se găsește în fiecare casă, instituție medicală (termometrul medical, manometrul, s.a.).

  • Mercurul este unul din metalele fără de care este de neconceput civilizația actuală, medicină, industria electronică sl altele. Vaporii de mercur și compușii lui într-adevăr sunt foarte periculoși pentru viață. Concentratiile limită admisibile (CLA) pentru aer în încăperile industriale constituie 0,01 mg/m3. CLA pentru produsele alimentare variază de la 0,005 mg/kg – în sucuri până la 0,5 mg/1 m peste.
  • În anul 1966 a fost descrisă o neobișnuită afecțiune a Sistemului Nervos Central (SNC), asemănătoare cu encefalită, care a fost rezultatul intoxicării cu mercur. Mercurul se afla în insecticidul, cu care se prelucrau semănăturile de graminee. Există o legătură între intoxicarea cu carnea animalelor, care se hrăneau cu aceste cereale. Mercurul și compușii lui provoacă atrofia celulelor nervoase ale cerebelului și diferitor porțiuni ale scoarței encefalului. Peste 1-2 luni de intoxicare cronică cu mercur la bolnavi se ivesc simptome de amorțire a terminațiilor, buzelor și limbii, porozitatea gingiilor, surzenie, înrăutățirea vederii, micșorarea câmpului de vedere, slăbirea memoriei. Compușii mercurului posedă proprietatea de a pătrunde prin barieră placentară. Mai des, surse de intoxicare cu preparatele de mercur sunt insecticidele, folosite pentru păstrarea cerealelor.
  • Dacă în casă, întâmplător, a fost stricat termometrul, este necesar de a aduna toate picăturile de mercur și, în măsură posibilităților, să se prelucreze porțiunea unde s-a împrăștiat mercurul cu o soluție de FeCl3, pentru a neutraliza chimic rămășițele.

Mercurul în România

Multe ape din România au concentrații destul de mari ale mercurului și asta nu determina vreun tratament  aparte din partea autorităților sau regiilor de apă locale. Activități umane precum agricultură, mineritul și arderea cărbunilor sau folosirea industrială a mercurului în diverse domenii, cresc cantitatea de mercur aflată în circuit prin aer, apă și sol. În apă, mercurul își schimbă structura și se transformă în metil-mercur. Peștii absorb această formă de mercur și o acumulează în organism. Atunci când oamenii consumă pești care au absorbit mercur, acesta se absoarbe în organismul uman și, la concentrații mari, devine toxic. Arderea combustibilului fosil continuă în România așa că și poluarea cu mercur se menține aproape constanța.

Consumul de peşte este principala cale prin care oamenii se otrăvesc cu mercur. Prezența unor cantități mari de mercur în organism poate afecta pentru totdeauna creierul şi rinichii. De regulă, metil-mercurul se găseşte la răpitori şi se depozitează în părţile grase ale peştilor. Deci cu cât sunt mai graşi, cu atât riscul este mai mare. Paradoxul este că tocmai peştii graşi (cum este macroul) ne furnizează acizii graşi Omega 3. Dacă se consumă cantități importante de peste bogat în mercur, acesta se va elimina din organism în decurs de aproximativ un an, dacă se încetează consumul de carne de peste.

Otrăvirea cu mercur

Otrăvirea cu mercur poate cauza tulburări ale simțurilor, lipsa coordonării mișcărilor, afectarea vederii, vorbirii, auzului și mersului, slăbiciune musculară și afectarea dezvoltării neurologice la copii. Environmental Protection Agency recomandă: „Gradul de expunere la mercur este generat atât de tipul, cât și de cantitatea de pește consumat. Factorul cheie ce influențează starea de sănătate a unei persoane este determinat de cantitatea și de tipul peștelui pe care acea persoană îl consumă.” În timp, mercurul este eliminat prin urină, fecale sau lapte matern. Așa apar copiii cu retard avansat! Femeile care rămân însărcinate și au consumat carne de peste pot avea nivele crescute de mercur în organism. În mod normal aceste cantități de mercur nu duc la probleme de sănătate dar ele pot fi nocive în cazul unui făt în dezvoltare.

Cantitatea de mercur în carnea de peşte se află deja la nivele de concentrații îngrijorătoare și de aceea este bine să ştiti ce să alegeți dacă obişnuiti să consumăți frecvent acest produs cândva delicios și sănătos. În general, pentru majoritatea oamenilor care consumă peste și scoici, mercurul ingerat nu este o problema de sănătate. În general produsele din peste și scoici sunt alimente sănătoase, pentru că ele conțîn proteine de înalta calitate și alți nutrienți esențiali, au conținut scăzut în grăsimi săturate și conțîn acizi grași omega-3, care sunt acizi grași esențiali. O dietă echilibrată care include și peste și scoici, poate contribui la sănătatea inimii și creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului. Aproape toți peștii și scoicile conțin urme de mercur, însă unele tipuri au un conținut mai ridicat decât altele. Consumul de cantități crescute ale acestor pești sau scoici poate avea că efect acumularea de mercur la nivele toxice în organism. La făt, nou-născut sau copii mici, aceste nivele crescute de mercur pot duce la leziuni nervoase și cerebrale.

19ehsbqbOrganizațiile internaționale atenționează următoarele categorii de persoane să evite consumul de peste bogat în mercur:

  • femeile care vor să rămână însărcinate
  • femeile gravide
  • femeile care alăptează
  • copiii mici.

Carnea de peşte este recomandată în defavoarea altor tipuri de carne, deoarece conţine grăsimi sănătoase care hrănesc creierul şi feresc inima de boli cardiovasculare. Consumul regulat de peşte ridică o problemă legată de acumularea în organismul uman a unor cantități de mercur la nivele periculoase. Mercurul se regăsestec în cantităţi mai mari în unele sortimente de peste și fructe de mare. Mercurul este toxic pentru creier, inima şi sistemul nervos. În special femeile însărcinate sau cele care alăptează trebuie să fie foarte atente la consumul de peşte, deoarece mercurul împiedică dezvoltarea neurologică a fătului.

Principalul element toxic din carnea de peste era până de curând mercurul  Acum este Cesiul de la Fukushima!

Scurgerile radioactive de la Fukushima reprezintă în continuare o problemă gravă pentru mediul înconjurător, iar azi în Oceanul Pacific se scurt în fiecare zi în jur de 300 de tone de deşeuri radioactive direct în apă. Doar măreții specialiști români pot neglija efectele și repercursiunile asupra mediului și viețuitoarelor, aceștia exprimându-se cu dezinvoltură în mai toată mass-media și negând feroce evidență! Dar oare cât de specialiști sunt aceștia? Sau sunt din cei 15.000 de specialiști din regimul visurilor spulberate…

Fukushima – pericolul radioactiv de pe rafturi

Revenind, aproape toate speciile de peste și crustacee conțîn urme de mercur. Deși acest tip de carne conține grăsimi sănătoase care hrănesc creierul și feresc inima de boli cardiovasculare, trebuie să fim atenți la ce tip de peste consumăm și să îl evităm pe cel cu mult mercur. Mai multe specii de peste–în special peștele gras precum somonul și heringul–sunt bogate în acizi grași polinesaturati și omega-3, dar grăsimile sănătoase nu sunt singurul motiv pentru care specialiștii ne recomandă consumul de peste. Medicii încurajează adulții să consume până la 300 de grame de peste și fructe de mare pe săptămâna–aproximativ două mese–datorită nutrienților din peste, ce includ proteinele slabe, vitaminele A, D, B, dar și o serie de minerale esențiale, precum fier, iod, seleniu și zinc. Pentru femeile gravide sau cele care alăptează specialiștii recomandă consumul de peste de până la 350 de grame pe săptămâna, dar este indicat că acestea să evite peștele ce conține un nivel ridicat de mercur, precum macroul, peștele-spadă, tonul.

„Peștele are un nivel scăzut de grăsimi săturate și colesterol, iar persoanele care urmează un regim alimentar mediteraneean au un risc scăzut de declanșare a obezității, însă majoritatea oamenilor care consumă peste nu se gândesc la aceste aspecte, ci se concentrează pe consumul de alimente bogate în omega-3,” declara Jennifer McDaniel, purtătoarea de cuvand a organizației americane Academy of Nutrition and Dietetics. Peștele este mult mai ușor de digerat și are un conținut mai scăzut de calorii decât carnea roșie. O porție de 120 de grame de cod preparat prin fierbere conține 26 de grame de proteine și un singur gram de grăsime la 120 de calorii, prin comparație cu o porție de 120 grame de friptură T-bone, care conține 28 de grame de proteine și 18 grame de grăsime la aproape 300 de calorii.

Conținutul nutritiv variază în funcție de specia de peste: fructele de mare sunt bogate în seleniu, peștii de apă sărată au un conținut ridicat de iod; trebuie menționat, de asemenea, și faptul că fiertul din fructele de mare este mai ușor de absorbit de către organism, prin comparație cu fierul obținut sursele vegetale. În plus, sardinele sunt o bună sursă de calciu. Mercurul este neurotoxic, afectează grav inima și sistemul nervos. Printre simptomele care pot să anunțe un nivel ridicat al mercurului în corp se numără oboseală persistența, starea de irascibilitate și senzația de tremur greu de controlat.

Detoxifiere

Neurotoxinele sunt permanent eliminate prin ficat, bilă şi intesine, iar pe drumul „spre jos“ sunt din nou resorbite în organism şi ciclul o ia de la capăt, aducând cândva organismul la faza de boală cronică. Dacă însă vom reuşi să întrerupem acest ciclu, cu ajutorul substanţelor pe care le vom introduce în intestine şi care vor „lega“ neurotoxinele, atunci această cantitate de neurotixine va fi masiv redusă (cantitativ) şi se poate asfel repede obţine vindecarea afecţiunilor cronice serioase. Cel mai bun remediu natural contra metalelor grele este algă Chlorella. Astăzi ştim că trebuie să administrăm de mai multe ori pe zi Chlorella, pentru a putea elimina metalele grele, care în cazul afecţiunilor cronice grave sunt prezente în organism în cantităţi mult mai mari decât se credea în trecut.

Persoanele din aceste categorii sunt sfătuite:

  • să nu consume carnea unor pești că rechinul, peștele-spadă sau scrumbie, pentru că ea conține concentrații crescute de mercur; peștii oceanici prădători, care au trăit mult, conțîn cele mai mari nivele de mercur
  • să consume un maxim de 170 g pe săptămâna de carne a anumitor specii de ton sau homar, deoarece conțîn mai mult mercur decât alți pești
  • să consume maxim 340 g pe săptămâna de peste sau scoici cu conținut scăzut mercur; alți pești cu conținut scăzut în mercur sunt homarii, specii de ton, somonul sau dracul-de-mare.

Carnea de peste folosită în baghetele de peste sau în produsele de fast-food, are în general un conținut scăzut în mercur. Ca să eviți aceste probleme este recomandat să optezi pentru o carne de peste cu conținut sărac de mercur. Iată o lista care poate va ajută să faceți cea mai bună alegere:

Peștii cu un conținut redus de mercur

  • anșoa (în general sălbatic)
  • crevețîi
  • Pangasius. Este unul dintre peștii cei mai prezenți în vitrinele frigorifice ale magazinelor din România. Cea mai mare parte provine din Vietnam, din apele fluviului Mekong, considerat unul dintre cele mai poluate cursuri de apă din lume. În plus, fileul de pangasius conține un nivel ridicat de nitrofurazon, dar și diverși polifosfati cancerigeni. Nu este recomandat consumului.
  • somonul proaspăt (dacă este de crescătorie uitați de el!) Somonul mutant (OMG) are şi carnea friabilă. „Acest lucru nu ar trebui să existe, carnea somunului are consistenţă elastică. După cum știți, somonul sălbatic are 5-7% grăsime, iar cel crescut artificial tocmai 15-34% grăsime. Şi toate toxinele se acumulează în țesutul adipos. În consecință, acest pește devine cel mai toxic din lume”, subliniază ecologistul.

La rândul său, toxicologul francez Jerome Ryuzzen confirmă declaraţiile ecologistului. „Într-adevăr, gradul de contaminare a somonului a crescut foarte mult. Este de 5 ori mai nociv și toxic decât orice alte produse. Aceste toxine ar trebui să fie evitate în consum, pentru a reduce riscul de expunere a organismului” a subliniat toxicologul. În zonele rurale din vestul Norvegiei, acolo unde există mai multe ferme piscicole angajate în creşterea artificială a somonului, jurnaliștii l-au întâlnit pe norvegianul Kurt Oddekalvom, activist, ecologist și fondator al Societăţîi Norvegiene pentru Ocrotirea Naturii. Ecologistul duce o luptă înverşunată împotriva fermelor ce se ocupă de creşterea artificială a somonului, dezvăluind detalii șocante despre activitatea acestora.

„În Norvegia, situația privind creşterea peştelui este catastrofală. La o fermă atât de mică creşte un număr atât de mare de peşte, 2 milioane de unităţi de somon. Peștele se îmbolnăveşte, e vorba de aproape o pandemie: necroză pancreatică și anemia infecțioasă a somonului a capturat toată Norvegia. Însă, acest lucru este tăinuit de consumatori”, spune Kurt. Activistul are colectate probe, înregistrări video, care arată cum muncitorii de la crescătorii toarnă în apă un pesticid puternic cu efecte neurotoxice. „Ei înșiși trebuie să poarte măști și costume de protecție, că să nu fie afectaţi de substanțele chimice destinate curăţării rezervoarelor de apă de paraziți. Astfel, somonul se îmbibă cu aceste produse chimice, ceea ce ar putea ameninţa sănătatea consumatorului. Somonul norvegian este cel mai toxic aliment din lume, şi asta în condiţiile în care industria pescuitului ocupă al doilea loc după venituri în Norvegia”.

Pe fundul lacurilor pline cu apă de ploaie se găseşte un reziduu de 15 m încărcat cu bacterii, resturi de furaje putrede şi substanțe chimice care să distrugă paraziţîi. Nivelul de contaminare este foarte înalt. „Substanțe toxice, excremente de pește… Fundul mării este complet distrus, e că o fabrică de gaz. Bule de metan și pesticide identice unor atacuri cu gaze”, relatează Kurth după ce a folosit camere subacvatice spion pentru a filma.
O altă problemă a pescarilor norvegieni este aşa numitul păduche de pește, ce parazitează pe corpul peștelui şi îl ucide. Păduchele între timp devine rezistent la chimicale aşa încât pescarii sunt nevoiţi să follosească pesticide tot mai puternice, iar acest lucru se reflectă negativ asupra peștilor. 50% din puietul de cod de la ferme se naşte cu mutaţîi genetice. Peştii nu pot să închidă gură. Această mutaţie genetică nu dispare timp de opt generaţii. Consumatorul când vede un peşte că acesta, nu doreşte să-l manânce, dacă însă i se taie capul, nimeni nu observă”, mai spune el.

  • Somn din import. Somnul este o specie de peste care poate ajunge la dimensiuni considerabile. Majoritatea somnului din import de pe piață provine din Vietnam, țară care este recunoscută pentru utilizarea antibioticelor în crescătorii.  Pentru a le accelera creșterea, mulți piscicultori îi hrănesc și cu hormoni, mai ales speciile importate din țările asiatice. Carnea somnilor care cresc în libertate este mult mai puțîn periculoasă și are un aport nutrițional mult mai mare. Se recomandă în schimb, peștele de producție internă sau crapul asiatic.
  • tilapia (dacă este de crescătorie uitați de el) Tilapia este un peste de apă dulce, înrudit cu bibanul. Carnea acestui peste este foarte grasă, este săracă în acizi grași sănătoși și aproape la fel de bogată că slănină în grăsimi nesănătoase. Consumul mare de carne de tilapia conduce la creșterea valorilor colesterolului și sensibilizează corpul la acțiunea alergenilor. Nu este recomandat persoanelor cu afecțiuni cardiace, cu artrită sau astm. Consumă-i cu regularitate!

Peștii cu un conținut mediu de mercur

  • anghila. Carnea acestei specii de peste este foarte grasă și predispusă la înmagazinarea toxinelor din apele industriale sau menajere. Cel mai mare nivel de toxine se întâlnește la speciile americane ale acestui peste. Speciile europene de anghilă sunt recunoscute pentru faptul că prezintă un nivel ridicat de mercur. Consumul lunar recomandat este de 300 de grame pentru adulți și 200 de grame pentru copii.
  • bibanul cu picățele (preferabil varietatea de apă dulce tuturor varietăților oceanice existente). Consumăți pești de apă dulce din lacuri și râuri puțîn contaminate că să nu aveți surprize
  • halibutul (un peste greu!)
  • homarul
  • ton (asta dacă nu are mercur e radioactiv!). Carnea de ton conține foarte mult mercur, în special cea din speciile cu înotătoare albastră și neagră. În magazine se găsește o cantitate foarte mică de carne de ton pescuit din mari și oceane, pentru că populația de ton a scăzut dramatic.

Peștele din magazine provine din crescătorii și este hrănit cu antibiotice și hormoni. Nu se recomandă consumul de către copii, iar pentru adulți cantitatea lunară recomandată este de 100 de grame. Așa se explică și reclamele cu copii pentru conservele de ton! Tonul alb („albacore”) are un nivel mai mare de mercur decât tonul obișnuit, totuși nu se află pe lista interzisă, putând fi mâncat de copii sau femei însărcinate cel mult o dată pe săptămâna. Peștele care conține cantitățile cele mai mari de mercur este Ton-ul. Autoritățile Canadiene au atras atenția femeilor gravide să evite complet Tonul. Consumă-i cu moderație!

Peștii cu un conținut ridicat de mercur 

  • codul (e bine să uitați de el. Pescuit în zona țărilor baltice unde apă e radioactivă sau în Pacific unde e la fel de radioactivă dacă nu chiar mai mult)
  • macroul regal (cel mai ieftin de obicei) Macroul este unul dintre peștii a căror carne este bogată în mercur. Un consum regulat de carne de macrou conduce la acumulări de mercur în organismul nostru, acumulare care duce la declanșarea unor afecțiuni grave. Macroul de Atlantic este cel mai puțîn periculos în această privința și poate fi consumat în mod regulat. Cantitatea lunară recomandată: adulți – 200 de grame, copii – 100 de grame.
  • peștele-spadă (la cât costă sunteți protejați!)
  • rechinul (specie protejată în unele țări! mai mănâncă uneori și confrați bipezi așa că alegerea va aparține). Rechinul se află în vârful lanțului trofic, deci există un pericol destul de mare că peștele să fie contaminat cu mercur. Mai mult decât atât, numărul rechinilor este în continuă scădere, ceea ce pune în pericol ecosistemul. Evită consumul lor!

De ce ar trebui să consumi mai mult peşte?

Două porţii de peşte pe săptămână sunt esenţiale pentru sănătatea inimii. Este de preferat să înlocuieşti carnea roşie sau puiul cu cea de peşte, deoarece conţine grăsimi bune şi te ajută la slăbit.
Iată câteva dintre motivele pentru care peştele trebuie inclus în alimentaţie:

  • Are un conţinut bogat în grăsimi bune (acizii graşi omega 3)
  • Te ajută să slăbeşti
  • Dezvoltă capacitatea intelectuală a copiilor
  • Protejează împotriva maladiei Alzheimer
  • Previne îmbătrânirea prematură a pielii, datorită conţinutului bogat în acizi graşi omega-3
  • Persoanele care obişnuiesc să mănânce peşte cu regularitate sunt mai puţîn predispuse să sufere de depresie, boli neuropsihiatrice, astm şi boli inflamatorii
  • Uleiul de peşte scade concentraţia de trigliceride din sânge, explică dr. Anca Dan, medic primar cardiolog care avertizează că aceste efect este puţîn mai lent, fiind necesare câteva luni de administrare a uleiului de peşte
  • Scade tensiunea arterială, datorită faptului că uleiul de peşte îmbunătăţeşte elasticitatea arterelor
  • Peștele se digeră extrem de ușor și este bine tolerat chiar și de acei care au diferite afecțiuni ale tractului gastro-intestinal.

Întrucât poluarea cu mercur este globală, nicio ţară nu poate rezolva de una singură problema această, dar poate să-și protejeze în mod corespunzător cetățenii.  Asta dacă vrea! Și totuși …

Numeroase studii de specialitate au arătat că persoanele care consumă peste în mod regulat–de două ori pe săptămâna–sunt mai puțîn predispuse să facă un atac de cord, prin comparație cu persoanele care mănâncă peste o dată pe luna. O analiză a studiilor de specialitate realizate pe această tema arată că persoanele care consumă peste bogat în omega-3 în limitele recomandate de specialiști își reduc considerabil riscul de deces prematur cauzat de atacul de cord.

Acum, că aveți toate datele despre peștii din conservă de la noi de pe raft închei cu o poveste incredibilă: Într-un vaccin antigripal s-a descoperit un nivel de mercur toxic mai mare de 25.000 de ori decât cel din apă. Testele efectuate de laboratorul site-ului Natural News au relevat faptul că un nivel extrem de ridicat de mercur  toxic se găsește în vaccinul antigripal (Fluval) realizat de compania GlaxoSmithKline (lot 9H2GX). Testele au arătat că în Fluval se găsește 51 părți de mercur per milion, sau mai bine zis nivelul sau este de peste 25.000 de ori mai mare decât nivelul maxim de contaminare cu mercur anorganic în apă de băut.

Testele au fost efectuate folosind o curbă de calibrare de mercur de 4 puncte pentru precizie. Nivelul extrem de ridicat de mercur găsit în acest vaccin antigripal a fost mai mare decât orice produs testat vreodată de specialiștii din laboratorul respectiv, inclusiv pentru ton și peste oceanic, alimente care sunt cunoscute pentru contaminarea înalta cu mercur. De fapt, concentrația de mercur găsită în acest vaccin anti-gripal a fost de 100 de ori mai mare decât cel mai înalt nivel de mercur găsit în peștele contaminat. Și totuși, vaccinurile sunt injectate direct în corp, făcându-le mult mai toxice decât orice substanță ingerată oral. Aici rezultatele reale în ceea ce s-a găsit în vaccinul gripal GSK (lot 9H2GX):

  • Aluminiu: 0,4 ppm
  • Arsenic: zero
  • Cadmiu: zero
  • Plumb: zero
  • Mercur: 51 ppm

Deși acest test de laborator a fost validat în mod științific în laboratoarele Natural News, arătând foarte clar că mercurul se găsește în concentrații foarte mari în vaccinurile împotriva gripei, cele mai multe dintre companiile farmaceutice și mass-media cumpărată de aceste companii continuă să mintă și să spună că mercurul a fost deja eliminat din vaccinuri. Dar, rezultatul de laborator este de necontestat! Oare această poluare cu mercur medicală cum poate fi explicată? Asta dacă poate fi explicată! Științific!