Acasă Literatură (proză, eseu, poezie, critică literară) Primii ghiocei (Corespondenţă de la JHK – Julia-Henriette Kakucs, poet, scriitor, eseist,...

Primii ghiocei (Corespondenţă de la JHK – Julia-Henriette Kakucs, poet, scriitor, eseist, Germania – Frankfurt am Main)

Mi-e dor de primii ghiocei din grădina amintirilor mele … Prima zi de martie îmi aducea–o dată cu şoapta plină de afecţiune a acestor clopoţei–şi primele semne ale unui anotimp plin de speranţă. Eram încă la vârsta basmelor, când ghioceii, însoţiţi de mărţişoare–fiecare avându-şi povestea şi semnificaţia sa–, mă aşteptau în mâinile tatălui meu, ale prietenilor şi colegilor mei. Le simt încă răcoarea petalelor în palmele mele fierbinţi. Îmi transmiteau umezeala rece a zăpezii. Citisem, cândva, că Domnul crease zăpada lăsând-o incoloră, dăruindu-i însă libertatea de a-şi alege culoarea. O şansă unică. Zăpada ar fi putut avea veşmântul oricărei flori. Îmi imaginez spectacolul grandios al dansului floral. Închid ochii şi savurez priveliştea. Petale ce strălucesc în toate nuanţele … În adierea zefirului plutesc mii de flori, fără a da atenţie dorinţei zăpezii. Doar ghiocelul, firav, modest şi timid, trece cu paşi înceţi şi nesiguri. Doar el ascultă rugămintea zăpezii şi i-o împlineşte, dăruindu-i propria sa culoare. De atunci este zăpada albă, iar ghiocelul singura floare  ocrotită de ea.

Te-ai întrebat vreodată cum ar arăta munţii şi văile acoperite de o zăpadă albastră? Primii fulgi ar părea fluturi născuţi din însăşi bolta cerului. Prima pătură aşternută ne-ar aminti talazurile oceanelor… În orice caz, relatările privitoare la zăpada roz până la maroniu, din 11 martie 2010 din Stawropol, ne-au neliniştit. Albul imaculat este frumos. De multe ori întâmplarea face cea mai bună alegere. Înfiorată, ating frăgezimea petalelor. Mi le-ai dăruit tu acum, de 1 Martie. Ce tradiţie frumoasă … Ele trezesc în mine bucuria primăverii. Îmi place să le simt apropierea pe masa mea de lucru, răspândind o aromă dulceagă în vecinătatea lalelelor. Mă întreb dacă ghioceii şi lalelele sunt  înrudite… Noi avem rădăcini comune, dar cum ar fi să avem bulbi comuni? Să păstrăm în noi acea sevă vitală, care ne-ar permite să depăşim perioadele glaciare ale vieţii noastre? Poate că, dacă am avea curajul să ne recunoaştem întotdeauna culoarea părerilor şi a sufletului, am fi mai echilibraţi pe sârma îngustă a vieţii. Limba germană exprimă plastic această necesitate: “Man muss Farbe bekennen”. Tradus mot-à-mot, înseamnă: „trebuie să-ţi recunoşti deschis culoarea, apartenenţa”. Dar unii nu posedă nici o culoare, nu le-a fost dăruită sau nu s-au putut decide pentru una dintre ele. Sunt simple cioburi de sticlă, prin care descoperi părerea altora. Te gândeşti acum şi tu la cristalele transparente ce răspândesc curcubeul? Ele sunt persoanele care ne împodobesc cotidianul, văd alternativele, aspectele multicolore ale vieţii. Refractând, cristalele reuşesc să dezvăluie nuanţele ascunse în spectrul culorii albe

Privesc petalele ghiocelului, această rochiţă de balet pe scena anotimpului ce se apropie, şi înţeleg că, datorită purităţii ce o emană, a devenit simbolul renaşterii. Renaşterea copiilor alungaţi de acasă, afară, în viscolul unei ierni cumplite, şi care, din bunăvoinţa Cerului, s-au reîntors ca nişte  ghiocei, după cum ne povesteşte o legendă balcanică. Doar în Marea Britanie a ajuns această floare, din pricina culorii sale albe, “floarea morţii” şi nu este adusă niciodată în casă. Curioase sunt asociaţiile născute la privirea gingăşiei…Vino acum lângă mine. Dăruieşte-ţi pauza căutătorilor pasionaţi de soiuri noi. Catalogul editat de Günter Waldorf prezintă 300 de varietăţi ale ghiocelului.  Am putea să ne uităm împreună la aceste mici bijuterii. Alegeţi un măr. Este delicios. Nu te-ai întrebat niciodată cum de n-au încercat Adam şi Eva să se reîntoarcă în Rai? Cum de n-au încercat să scape de frigul iernii? Tremurau de frig, mergeau desculţi prin zăpada pe care nu o cunoşteau, dar drumul desemnat avea un sens unic. Îngerului ce-i conducea i s-a făcut milă de ei. A luat în mână un bulgăre de zăpadă şi l-a transformat în ghiocei. Odată cu apariţia ghioceilor, a început şi zăpada să se topească, apărând, pentru prima dată pe pământul nostru, primăvara.

Într-adevăr, această plantă gingaşă este capabilă să răspândească o căldură biotermică. Dacă te uiţi atent în jurul ei, vezi cercul zăpezii topite. Poate de aceea–dar poate şi datorită efectelor tămăduitoare împotriva unor boli neurologice, împotriva demenţei– împodobesc italienii, deja în mijlocul iernii, la 2 ianuarie, statuia Sfintei Fecioare cu ghiocei. La 2 februarie–40 de zile după Crăciun–se acoperă cu ghiocei şi altarele bisericilor, cu ocazia Întâmpinării Domnului. Sărbătoarea îşi are originea în religia iudaică, în care femeia este considerată, abia după 40 de zile de la naşterea unui băiat, purificată. Atunci este prezentat şi noul născut la sinagogă. Vezi cât de multe ne povesteşte acest mic bucheţel? Ghiocelul este o floare ieşită din comun

Dacă, la începutul anului 1637, s-au dat, în Amsterdam, pentru un bulb de lalea Semper Augustus, 10 000 de guldeni, de curând s-au oferit, pentru un bulb de ghiocel de soiul E.A.Bowles, 422 de Euro, la o aucţiune făcută prin intermediul internetului. Nu trebuie să ne mire, căci există astăzi mari iubitori ai acestei flori, iar Edward Augustus Bowles  a fost acela care a introdus, la începutul secolului al 20-lea, termenul de Galantophilie, ce descrie pasiunea de a colecţiona ghiocei.  Ar trebui acum să-mi trec o floare peste ochi pentru a scăpa de boli tot anul. În Slovacia se dau bulbi de ghiocei, primăvara, vacilor, pentru ca vrăjitoarele să nu le poată bea laptele. Homer aminteşte şi el, în Odiseea, floarea Moly, un ghiocel pe care-l poartă Mercur (Hermes), zeul viselor, cu el. Se spune că un extract de ghiocei ajută împotriva insomniilor. În orice caz, există specii otrăvitoare şi somnul ar putea fi de veci…

Mă cuprinde acum o dulce oboseală…  Mă voi întinde să visez… Despre un ghiocel? Da! Mi-ar plăcea, căci s-a înrădăcinat credinţa că cine visează un ghiocel va trăi o renaştere, va avea multe schimbări bune în viaţa lui…Du-te acum şi tu să dormi… Îţi doresc să visezi un ghiocel

Corespondenţă de la JHK  (Julia-Henriette Kakucs, poet, scriitor, eseist, membru al Uniunii Compozitorilor din România,  Germania – Frankfurt am Main)

Julia-Henriette Kakucs, membră a UCMR-ADA – Uniunea Compozitorilor, profesor de psihopedagogie, scriitoare, libretistă și textieră de succes. Muzicalurile „Pip, copilul stelelor” și „Noua poveste a Scufiței Roșii” figurează în repertoriul permanent al Operei din Brașov și al Teatrului Merlin din Timișoara. Cântecele compuse pe textele sale au primit distincții și premii naționale și internaționale. A debutat literar în revista Orizont din Timișoara (1982). Concomitent cu recitalurile de lirică și muzică susținute în Germania și Polonia, scriitoarea a colaborat, cu eseuri și poezie, la numeroase reviste literare, între care Jurnalul Bucureştiului, Observatorul (Toronto), Haifa literară, Isro-Press, Taifas literar, Nautilus, Alchemia și Temeschburger Heimatblatt. Din opera literară a scriitoarei amintim, selectiv, volumele: „Träumerei” (carte bibliofilă de lirică, în limba germană, 2009), „Jurnalul unei emigrații” (2010), „Ploaia din mine” (poezii și eseuri, 2013) și „Cu tine. Solitudini” (însemnări, eseuri, amintiri, 2016). (George ROCA, Rexlibris Media Group. Sydney, Australia, 4 iulie 2019)  
Articolul precedentProtejat: Răscumpărarea ostatcilor francezi şi români din Irak! Presupusul beci al ostaticilor. Teoria generală a crizelor de ostatici în zonele de conflict bazată pe grafuri „operaționale”(corespondență de la prof. dr. Thomas CSINTA – jurnalist de investigații criminale, Paris, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)
Articolul următorProtejat: Pe urmele jurnaliştilor francezi şi români în Irak! Răscumpărarea din irakianul „Uncle Tom’s Cabin” (corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – jurnalist de investigații criminale, Paris, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf