Radu Țuculescu – „Luna gheboasă”. Corespondență de la SGK (Dr. Sofia Gelman–Kiss, muzicolog, membru fondator al „Fundației SAGA pentru Cultură, însărcinată cu acțiuni în domeniul muzicii”, Israel–Netania, fostă colegă de facultate a autorului)

Luna gheboasă–romanul unui bloc în 11 secvențe* ocupă un loc insolit între multiplele romane ale autorului, fiind singura încadrată în „literatura de groază” (horror fiction). Cifra 11 reprezintă numărul scărilor blocului mamut unde se desfășoară acțiunea, locuitorii își trăiesc viața–înainte și după 1989–fără să se cunoască, doar unii dintre ei au uneori câte o interferență fortuită. Fantezia debordantă a autorului se dezlănțuie fără opreliști, de la metempsihoză la crime nerezolvate sau pedepsite la modul particular, de la boli ciudate la tente de-a dreptul sadice ea descrie momente crâncene ce trec pe neobservate de la real la imaginar. Narațiunea–chiar și în cele mai domestice situații–este plină de tensiune, mereu te aștepți să se petreacă ceva neplăcut, să se ivească ceva sinistru și nerezolvabil!

Cartea este împânzită cu orori–adesea chiar imprevizibile, ca și cum autorul ar vrea să-și înfricoșeze cititorul „l’art pour l’art”. Enigmele nu totdeauna sunt deslușite, apar mereu noi și noi secrete care mai de care  sofisticate și înspăimântătoare. Nu odată, Radu Țuculescu face apel la participarea activă a cititorului când lasă la latitudinea sa deconspirarea autorului crimei sau explicația unor fenomene supranaturale ce se perindă pe paginile cărții. Literatură interactivă ? Limbajul sarcastic uneori se referă la probleme reale ale vieții de zi cu zi ca de pildă în fragmentul următor : „… mă reîncarnez într-un animal sălbatic care va hălădui prin păduri (…) în cazul în care vor mai exista păduri.” Textul este totdeauna fascinant, metaforele cumplite vin să sublinieze adevăruri-uneori exagerate–dar reale precum în relatarea canarilor zdrobiți de ventilatorul din holul hotelului fiindcă cineva deschisese colivia: „libertatea și prețul ei”.   

Diversele teme descrise în cele 11 capitole își au fiecare personalitatea lor dar, sunt unite într-un fel prin tensiunea și frica pe care o trezesc în cititor. Cu alte cuvinte, ele dezvoltă câte un coșmar propriu chiar și în cazul în care la început relatarea pare a fi cât se poate de blândă. Limbajul narațiunii se metamorfozează în funcție de caracterul personajului: Bălosu se exprimă grosolan, Camelia este delicată, Tanti Lina este prietenoasă, iar „îngerul” Gabriel – precum porecla sa – este misterios. Pisica Rauna este aproape personificată, autorului îi plac pisicile…

Radu Țuculescu este absolvent al Conservatorului G. Dima din Cluj–secția vioară; faptul că este muzician, îl însoțește mereu și în structurarea literaturii de înalt nivel pe care o scrie. Luna gheboasă după opinia mea este construită ca o „Temă cu variațiuni”. Voi explica: există variațiuni ornamentale în care tema se recunoaște cu ușurință, ea fiind împodobită cu sunete adiacente care însă nu alterează sonoritatea inițială a subiectului. Un alt gen de variațiuni (gen mult mai sofisticat) este  cel de caracter.

În „variațiunile de caracter” se păstrează doar atmosfera temei, ca atare, fiecare variațiune se construiește sine qua non.  Cartea cu cele 11 secvențe semnată de Radu Țuculescu prezintă semnalmentele unei asemenea lucrări întâi și-ntâi  prin faptul că fiecare episod este de sine stătător iar „tema” care sudează opusul este tensiunea continuă prezentă pretutindeni. Similitudinea construcției apare și prin recapitularea în ultima variațiune a motivelor apărute în cele precedente. Este exact ceea ce se întâmplă în ultimul capitol al cărții „Pivnița” în care își fac apariția câteva  personaje  din  capitolele anterioare. Luna gheboasă este o carte excelentă – în adevăratul sens al cuvântului. O recomand spre lectură dar, dat fiind că  povestirile sunt, toate, terifiante,  vă atrag atenția să nu le citiți seara, înainte de culcare…

„Luna Gheboasă” a fost lansată la Sighet!

_________________  

*Editura pentru Artă și Literatură  București 2023 (ediția a doua revăzută și adăugită)

Notă. „Luna gheboasă” este, de fapt, o reeditare a volumului de proză scurtă „Cuptorul cu microunde”, apărut în 1995 la editura Dacia din Cluj-Napoca. Este singura carte scrisă cap-coadă în Elveția, în perioada în care am beneficiat de o bursă de creație. Cartea este foarte mult influențată de H. P. Lovecraft, Edgar Allan Poe, scriitori pe care i-am citit foarte mult în acea perioadă și care m-au influențat cumva în ce privește povestirile din volumul „Cuptorul cu microunde”. La momentul apariției în 1995, cartea s-a bucurat de succes la Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) de la Cluj. A fost primul festival internațional de carte după Revoluție organizat la Cluj care-l avea în frunte pe marele critic Mircea Zaciu. „Cuptorul cu microunde” a luat premiul „Cartea anului” pentru proză scurtă. Apoi, în 2008 cartea a apărut la Viena (Der Mikrowellenherd, Editura Milo) în traducerea lui Zorin Diaconescu și s-a bucurat de un real succes în spațiul german. De aici și recenziile favorabile apărute în presa importantă din Germania, mai puțin cea din România care nu a pomenit mai nimic despre această carte. În 2023 cartea a fost reeditată în România de Editura pentru Artă și Literatură (Colecția Violet) cu titlul „Luna gheboasă”, spune scriitorul Radu Țuculescu.

Sofia Gelman–Kiss (Dr. în Muzicologie, membru fondator al „Fundației SAGA pentru Cultură, însărcinată cu acțiuni în domeniul muzicii”, Israel–Netania)

Notă. Alte articole ale autoarei Sofia Gelman–Kiss în Jurnalul Bucureştiului

Nota redacției

„Urmuz şi Eminescu”. Editorial – Revista de Cultură „Curtea de la Argeș” (Corespondență de la Acad. Gheorghe Păun – Redactor șef)

Țebea – Comemorarea a 151 de ani de la moartea marelui revoluționar român pașoptist Avram Iancu în prezența G-ralului de Bg (r). Constantin – Bartolomeu F. Săvoiu (înalt demnitar al masoneriei naționale și internaționale, Suveran Mare Comandor, Mare Maestru al MLNR 1880, directorul jurnalului independent „Patria Română”) însoțit de prof. dr. Thomas Csinta (jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural – educaționale și științifice cu caracter socio – judiciar „Jurnalului Bucureștiului” – atașat de presă din partea OADO al Națiunilor Unite la Cuțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze)

Centrul Gifted Education. În căutare de noi colegi pentru anul academic 2023 – 2024

„Jaful secolului” de la banca Société Générale din Nisa. O conexiune dintre SAC (Serviciul de Acțiune Civică) gaulle-ist și celebra organizație criminală „French Connexion” într-un „triunghi (graf neorientat) al bermudelor” determinat de Albert Spaggiari–Jacques Cassandri–Jean Guy. În căutarea și restabilirea adevărului istoric (Partea 1)

Drama de pe Bulevardul La Défense de la Nanterre (Métropole du Grand Paris). Moartea adolescentului franco – algerian Nahel (Naël) Merzouk – o crimă (asasinat) cu caracter rasial (conform organizațiilor musulmane și ale drepturilor omului) sau legitimă apărare din parte polițistului – motociclist Florian Menesplier (conform sindicatelor de poliție și organizațiilor de extremă dreaptă)? Consecințele evenimentului dramatic. În căutarea adevărului istoric.

Accesul în sistemul (ultra)elitist francez, napoleonian, de Înalte Studii „Grandes Ecoles” (științifico – inginerești, economico – comerciale, medico – farmaceutice, social – politice, literar – artistice, judiciare, militare, etc.) – un sistem educativ ultraselectiv, ultraperformant și unic în lume, care domină învățământul superior francez de sute de ani! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Paris)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului