Acasă Anchete Protejat: Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Justiției franceze. Incursiune în istoria marilor...
- Jurnalul Bucurestiului
- Anchete
- Colţul specialistului
- Avocat
- Supliment Cultural
- Carte
- Conferinte, Dezbateri
- Cultura
- Culturale si Altele
- Istorie
- Dezvaluiri
- Dezvoltare Personala
- Editorial Jurnalul Bucurestiului
- Evenimente
- Informatii
- Invatamant, Educatie
- Investigații jurnalistice
- Stiinta & Tehnica
- justitie
- Opinii
- Parteneri media J-B
- Personalitati
- Psiholog, Sociolog
- Reportaj
- social
- Sondaje, Studii
- Stiri
Protejat: Revizuirea condamnărilor penale în cadrul Justiției franceze. Incursiune în istoria marilor erori judiciare oficiale și oficioase ale procedurii penale criminale (Subiect de teză de doctorat în matematici aplicate în științe sociale, bazat pe teoria abstractă a categoriilor, a teoriei grafurilor și a topologiei rețelelor). Partea VI (Omar Raddad, Dany Leprince)
, bătălia noastră pentru revizuirea proceselor care le-au generat, a intrat, foarte probabil, în ultima fază cu un formalism matematic centrat pe parametrizarea matematică a unui DIC (Dosar de Infracțiune Criminală - conceput ca un sistem complex formal, în sensul Teoremei de Completitudine Godel) în funcție de un SPIJ (Sistem de Paramteri Independenți Juridici) ales (în mod necesar, din punct de vedere algebric, „liniar–independenți”), cu o structura de spațiul topologic (separabil și probabilizabil) atașat (asociat) acestuia. Având în vedere faptul că SPIJ nu este unic (deci, poate fi ales în mai multe moduri), conform unei teoreme, TAI (Teorema Adevărului Istoric), pentru ca acestea să fie echivalente între ele, iar șirul acestora să fie convergent (în „sens tare” sau „slab”) sub diferite condiții („constrageri”) din teoria optimizării și fiabilității, către adevărul istoric, este necesar și suficient ca sistemul complex formal generat de către acest șir să fie închis, adică să respecte teorema de completitudine a lui Kurt Gödel.Pentru disculparea (achitarea) învinuitului (inculpatului, condamnatului) este necesar ca ISTIC (Intervalul „Spațio–Temporal” al Infracțiunii Criminale), în DIC (determinat de SPIJ) care, la rândul său, nu este nici el unic (și este dependent de SPIJ ales), definit astfel încât, ca„eveniment” (probabilistic și realizabil) să fie imposibil [adică, p(STIC)=0] sau probabilitatea șirului de evenimente aleatoare pe care îl generează să fie convergent către zero, conform TEN (Teorema Nevinovăției Evidente). Omar Raddad (n.1962, gradinar, de nationalitate marocana – nascut în Maroc), condamnat pe 2 februarie 1994, la 18 ani de recluziune criminala de catre Juriul Popular al departamentului Alpes Maritimes, pentru asasinarea lui Ghislaine Marchal (Ghislaine de Renty/1926–1991, fiica unui industrias francez, fost luptator în Rezistenta Franceza/1940–1945, în timpul celui de-al 2-lea Razboi Mondial, care moare în deportare, rezidenta în Elvetia), al carei gradinar era, pe 23 iunie 1991, în vila sa La Chamade de la Mougins (departamentul Alpes-Maritimes, Rregiunea administrativa PACA).Gratiat (partial) pe 10 mai 1996 de catre presedintele Frantei în exercitiu, atunci, Jacques Chirac (1932–2019, în functie între 1995 – 2007), Omar Raddad va fi pus în liberate pe 4 septembrie 1998, dupa 7 ani de detentie criminala. O cerere de revizuire a procesului trimisa pe 25 iunie 2001 Camerei Criminale a Curtii de Casatie (care statua ca o Curte de Revizuire) este respinsa (ca nefondata) pe 20 noiembrie 2002. De atunci, alte cereri de revizuire vor avea loc, însa fara ca acestea sa conduca la anularea condamnarii sale si la rejudecarea dosarului sau. Dany Leprince (n.1957, exploatant agricol si muncitor responsabil cu ambalarea carnii la întreprinderea de prelucrare industriala a acesteia – SOCOPA), interpelat pe 7 septembrie 1994, pentru cvadruplul asasinat în noaptea de 4–5 septembrie 1994 (al fratelui sau Christian Leprince–în vârsta de 34 de ani, Brigitte Leprince, sotia sa–în vârsta de 36 de ani, respectiv, a doua dintre cele 3 fete ale lor, Audrey Leprince–în vârsta de 10 ani si Sandra Leprince–în vârsta de 6 ani), condamnat de catre Juriul Popular al departamentului Sarthe de la Mans (prefectura departamentului), datorita unei instrumentari defaiante a dosarului (cu foarte multe carente, în care practic, probele incriminatorii directe contra inculpatului erau absente) de catre judecatorul de instructie Céline Brunetière (de la TGI–Tribunalul de Înalta Instanta Le Mans, devenita, ulterior, JAP – Judecator responsabil cu gerstionarea si amenajarea pedepselor celor condamnati definitiv), pe 16 decembrie 1997 la închisoare pe viata cu o perioada de siguranta de 22 de ani de recluziune criminala (înainte de care nu poate solicita eliberarea conditionata sub contol judiciar), pedeapsa maxima prevazuta de lege (conform art.132-23 al CPF–Codul Penal Francez), precum si la interzicerea pentru o perioada de 10 ani, a tuturor drepturilor sale civice, civile si familiale, pedepse care ramân definitive pe 17 martie 1999, ca urmare a respingerii cererii de casare (anulare) a sentintei de catre Curtea de Casatie, având în vedere faptul ca atunci, înca nu exista posiblitatea de-a face Apel (recurs) la o sentinta pronuntata de catre un Juriu Popular (procedura judiciara introdusa, ulterior, prin Legea Guigou din 15 iunie 2000 – privind prezumtia de nevinovatie)){kind=link}