A mai trecut un sezon de muncă pe teren și se încheie o altă etapă a studiului de monitorizare prin metode ADN a populației de lupi (Canis lupus), în Munții Făgăraș. Specialiștii Fundației Conservation Carpathia au început activitatea în iarna 2017-2018 și au completat cu date în fiecare iarnă, până în prezent. Studiul demonstrează că un program de monitorizare pe termen lung poate fi dezvoltat în Carpații românești și că poate schimba managementul faunei sălbatice, astfel încât luarea deciziilor să fie făcută pe date științifice.
Fundația Conservation Carpathia gestionează 78.000 ha (5 fonduri cinegetice) în sud-estul Munților Făgăraș, unde crează un model de conviețuire a oamenilor cu animalele sălbatice bazat pe prevenție – intervenție – compensare.
Prevenția presupune donarea de Ciobănești carpatini și instalarea de garduri electrice pentru a întări paza de noapte în gospodăriile sau fermele localnicilor de sub munte. Până în prezent fundația a donat 46 de Ciobănești carpatini și programul continuă sub finanțarea Life/Endangered Landscape Programme. Crescătorii de animale care pășunează în Munții Făgăraș se pot înscrie pentru a primi câini la adresa a.aldea@carpathia.org. Cele 40 de garduri electrice puse la dispoziție gratuit localnicilor unde exista probleme cauzate de faună sunt eficiente.
Intervenția presupune crearea unor echipe de intervenție rapidă, care să acționeze pentru rezolvarea conflictelor directe dintre animale sălbatice și localnici. Din mai 2019 până în prezent cele două echipe au răspuns la 508 sesizări.
Măsurile compensatorii inovatoare presupun înlocuirea în timp real a animalelor domestice omorâte de carnivore mari. Organizația a donat voluntar 38 oi și 9 vaci în schimbul celor pierdute de 22 de locanici, în urma atacurilor.
Toate acestea contribuie la o mai bună conviețuire între săteni și faună, însă la baza acestui model de management trebuie să stea datele științifice despre mărimea populațiilor de carnivore mari, dimensiunea conflictului, cauzele declanșatoare, ș.a.m.d.
Despre proiect
„Un aspect important al activității noastre este cel legat de determinarea cât mai corectă a densității populațiilor de carnivore mari, precum și a celor mai importante specii sursă de hrană pentru carnivore. Am dezvoltat un program de monitorizare bazat pe cercetare științifică la speciile râs, urs și lup, iar de curând am testat metoda și pentru cerb, pe un areal suficient de mare pentru ecologia acestor specii – 120.000 de hectare. Pe mare parte din acest areal luăm decizii de gestionare a faunei sălbatice, pe baza datelor pe care le obținem. Cu finanțare din fonduri publice și private echipa noastră lucrează din 2017 în estul Munților Făgăraș la un program de monitorizare a speciei lup, cu scopul de a estima mărimea și densitatea populației, de a urmări dinamica în timp a haitelor și de a evalua tendințele populației, în contextul schimbărilor ce au loc, mai ales cu habitatul speciei. Nu dorim să capturăm lupii pentru a-i studia cu colare, de exemplu. De aceea lucrăm non-invaziv, prelevând probe ADN din excremente de lup, urină pe zăpadă și fire de păr pe care le analizăm în Slovenia la unul dintre cele mai bune laboratoare de profil din Europa.”, declară Barbara Promberger, biolog, director executiv Fundația Conservation Carpathia.
Probe ADN și rezultate preliminarii
„Din numărul total de probe analizate până în prezent, adică 505, 53% au confirmat amprenta genetică a speciei lup, 34% au fost probe cu ADN insuficient, restul fiind probe mixte cu alte specii. Acest lucru arată că lupul nu este o specie ușor de studiat. Prin comparație, avem un succes mai mare la urs (65%) si la cerb (75%). Este greu de studiat mai ales dacă zăpada lipsește, fiindcă nu putem găsi probe proaspete care au încă ADN. Analizând relațiile parentale genetice dintre lupii din zona de proiect, i-am grupat în șase haite cu o mărime variind între 3 și 7 lupi per haită, dar cu o dinamică destul de mare în interiorul familiilor de la o iarnă la cealaltă. Densitatea estimată de noi este undeva la 2.35 lupi/ 10.000 de hectare, semnificativ mai mare decât în țările din Europa de Nord, dar de două ori mai mică decât densitatea din Parcul Yellowstone din SUA.”, declară Ruben Iosif, biolog coordonator echipă monitorizare faună Fundația Conservation Carpathia.
Și în sezonul decembrie 2021 – mai 2022 specialiștii fundației continuă cu strângerea de probe, iar rezultatele finale ale studiului vor fi publicate în primul trimestru al anului 2023.
Suntem Gala Societății Civile.
De 20 de ani dăm curaj spiritului civic. Și celor care îl întruchipează.
De 20 de ani recunoaștem puterea societății civile. Și îi premiem meritele.
De 20 de ani ne implicăm pentru cei care se implică. Și îi aducem în lumina reflectoarelor.
20 de ani dedicați societății civile.
De câștigători dedicați societății civile.
De jurați dedicați societății civile.
De tineri dedicați societății civile.
Pentru următorii 20 de ani.
Competiția Gala Societății Civile-2022, Ediția XX
O nouă secțiune: „Tineri de Bine”
Anul acesta Gala Societății Civile, alături de ASAP România, lansează în competiţie o nouă secțiune dedicată proiectelor gândite şi implementate de tineri cu vârste între 15 şi 25 de ani. Proiectele pot fi înscrise pe site-ul competiţiei în perioada: 7 aprilie-19 mai Înscrierea se realizează exclusiv online, pe site-ul Galei. Calendarul complet al competiţiei poate fi consultat aici.
Anul acesta, în an aniversar în care sărbătorește 20 de ani dedicați societății civile, GSC lansează în competiție secțiunea „Tineri de Bine”, pentru proiecte gândite și implementate de tineri cu vârste între 15 și 25 de ani.
Proiectele trebuie să se fi desfășurat în perioada 2020-2021 și să demonstreze implicarea civică prin acțiuni din orice sferă de interes (protecția mediului, educație, soluții tehnologice, artă, cultură, comportament civic, voluntariat, ajutorare a unor grupuri vulnerabile, lobby & advocacy ș.a.).
Participanții în această secțiune pot fi organizații neguvernamentale (ex: asociații studențești sau liceale), grupuri de inițiativă (ex: un grup de tineri care se organizează pentru a face o acțiune) sau persoane fizice (un singur tânăr / tânără care face o acțiune civică).
Înscrierile se fac online pe site-ul Gala Societății Civile, prin crearea unui cont pe site și completarea formularului dedicat secțiunii „Tineri de Bine”. Un preview al formularului poate fi downloadat de aici, pentru a vedea ce informații sunt necesare pentru înscriere. Deadline: 19 mai.
Înainte de a începe completarea formularului de înscriere este obligatoriu să citești Regulamentul competiției. Informații utile despre procesul de înscriere și evaluare vei regăsi în prezentul ghid, în secțiunea CompetițieE și în secțiunea Jurizare. Pentru fiecare tip de formular de înscriere în competiția GSC 2022 vei regăsi mai jos câte un template pe care să îl poți folosi drept schiță de completare.
Descarcă formularul pentru secțiunile Categoriilor A, B și D
Descarcă formularul pentru secțiunea Programe din Categoria C
Descarcă formularul pentru secțiunea Campanii de comunicare pe teme sociale din Categoria C
Descarcă formularul pentru Tineri de Bine din Categoria C
Atenție. După ce lucrarea a fost finalizată nu vei mai putea efectua modificări în formularul de înscriere.
Dacă dorești să retragi din competiție un proiect finalizat sau nefinalizat, pentru a șterge formularul de înscriere trebuie să apeși butonul „șterge” din dreptul proiectului respectiv.
Atenție. Acesta nu va mai putea fi recuperat apoi.
Pentru Premiile pentru Impact Social proiectele vor fi evaluate de către juriul dedicat de Impact Social după 4 criterii:
1) Relevanță
2) Rezultate
3) Durabilitate
4) Nivelul de Impact și potențialul de impact
Ponderea criteriilor va fi următoarea: media ponderată a primelor trei criterii va reprezenta 50% din media finală, iar criteriile vor avea următoarele ponderi: Relevanță-30%, Rezultate-50% și Durabilitate (20%), iar criteriul Nivelul de Impact și potențialul de impact va reprezenta restul de 50%.
Astfel, proiectele înscrise în categoria A vor avea șansa să obțină, pe lângă Premiile I, II, III și Premiul pentru Impact Social în interiorul fiecărei secțiuni: Educație, Învățământ, Cercetare; Artă și Cultură; Apărarea drepturilor individuale/colective; Comportament civic și Participare publică; Sănătate; Incluziune socială; Servicii de Asistență socială; Protecția mediului; Dezvoltare economică și socială.
În 2021, Gala Societății Civile a acordat Premiul pentru Impact Social alături de Ashoka România unei organizații al cărui proiect a fost evaluat ca având cel mai accelerat mod de a produce schimbări sistemice sustenabile, alături de criterii legate de relevanță, obiective atinse, durabilitate și nivelul de schimbare socială atins. Premiul a fost castigat de Fundația Progress, pentru proiectul CODE Kids-Copiii fac coding în bibliotecile publice, înscris în secțiunea Programe.
Setul de criterii generale de jurizare va fi completat cu criteriul „Nivelul de Impact și potentialul de impact” definit astfel: Nivelul de impact se stabilește prin analiza gradului în care proiectul a avut un impact la nivelul beneficiarilor, al domeniului de intervenție și la nivelul societății. Proiectele pot adresa nevoile speciale ale unui singur individ, grup sau o comunitate restrânsă, pot adresa nevoile unui grup țintă la nivel regional sau chiar național sau pot aduce schimbări mari la nivel de politici publice și legislație sau schimbă status quo-ul unui domeniu de intervenție. Nivelul de impact va fi cu atât mai mare cu cât proiectul evaluat a reușit să producă schimbarea unei paradigme societale. (Servicii directe-1; Servicii directe extinse–2; Schimbare sistemică sau de mentalitate -3) – Care a fost nivelul de impact realizat de proiect?
Servicii directe = proiectul a adresat nevoile speciale a unui grup/un individ dintr-o comunitate restransa;
Servicii directe extinse = proiectul a adresat nevoile unui grup tinta la nivel regional sau chiar national;
Schimbare sistemică sau de mentalitate = proiectul a adus schimbari mari la nivel de politici publice/legislatie sau a schimbat status quo-ul unui domeniu de interventie; a dus la schimbarea unei paradigme societale).
Un Juriu de Impact Social va fi format pentru a stabili câștigătorii Premiilor pentru Impact Social. Acesta va evalua top 5 proiecte cel mai bine notate în urma primei etape de jurizare GSC. Proiectele care vor fi intra în a doua etapă pentru Premiile pentru Impact Social vor fi evaluate după 4 criterii:
1) Relevanță
2) Rezultate
3) Durabilitate
4) Nivelul de Impact și potențialul de impact
Ponderea criteriilor va fi următoarea: media ponderată a primelor trei criterii va reprezenta 50% din media finală, iar criteriile vor avea următoarele ponderi: Relevanță -30%, Rezultate – 50% și Durabilitate (20%), iar criteriul Nivelul de Impact și potențialul de impact va reprezenta restul de 50%.
La finalul competiției, câștigătorii GSC vor beneficia de acces gratuit la Impact Academy, un masterclass ce urmărește obținerea impactului colectiv cu ajutorul reprezentanților societății civile și evidențiază importanța trecerii de la heropreneurship (antreprenoriatul eroic) către acțiunea colectivă prin dezvoltarea de relații și încercarea de a găsi soluții pentru cauzele problemelor sociale și nu pentru manifestările lor, pornind de la modul în care privim și măsurăm impactul. Un prim modul Impact Academy a fost oferit și în 2021 câștigătorilor competiției.
Întregul set de acțiuni are ca obiectiv introducerea pe agenda organizațiilor din sectorul asociativ a necesității măsurării impactului social și a instrumentelor prin care se pot produce schimbări sistemice. Și este dezvoltat alături și prin expertiza pusă la dispoziție de Ashoka România, într-un parteneriat strategic care continuă eforturile începute în 2021.
Ashoka este cea mai mare organizație globală de promovare și sustinere a antreprenoriatului social și a inovației sociale, prezentă începând din 2017 și în România unde își propune să contribuie la crearea unei societății în care fiecare persoană este un creator de schimbare, capabil să ia acțiune în mod creativ pentru a rezolva probleme sociale și a genera schimbări sistemice.
Notă. A se vedea și Proiectul WolfLife care are ca scop implementarea celor mai bune practici pentru conservarea in mediul natural a speciei lup (Canis lupus), mentinerea unei populatii sanatoase si viabile de lupi in Carpatii Orientali, dar si promovarea unei mai bune coexistente om-lup
- Guide on the implementation of methods for surveying and monitoring the wolf population in Romania (in Romanian)
- Silviu Chiriac Carnivore mari
- Carnivore mari, de la conflict la coexistență
- Carnivore-biodiversitate
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida 
