Acasă Sondaje, Studii, Statistici Studiul Randstad România Employer Brand 2022

Studiul Randstad România Employer Brand 2022

Cca 46% din angajații care vor să își schimbe locul de muncă o fac de teamă să nu fie dați afară. Relațiile personale devin tot mai importante în căutarea unui loc de muncă

  • Munca la distanță a scăzut de la 47%, în 2021, la 30% în 2022
  • Pentru femei, cariera este mai importantă decât în cazul bărbaților, situație opusă față de restul țărilor europene
  • Cca 30% din români își caută un loc de muncă prin intermediul social media

În România, evoluția în carieră este mai importantă pentru femei decât în cazul bărbaților (82% vs 78%), în vreme ce în alte țări europene se poate observa situația opusă, relevă Studiul Randstad România Employer Brand, aflat în acest an la a patra ediție.

Randstad România Employer Brand 2022 ne oferă și în acest an perspective valoroase, date de o amplă cercetare independentă, privind direcțiile către care companiile se pot uita în inițiativele lor de construire a brandului de angajator, pentru a avea impact. Dacă ne uităm de exemplu la faptul că siguranța locului de muncă este apreciată în mod special de către români când vine vorba de angajatorul lor, este clar că este un aspect ce ar putea fi evidențiat cu succes în comunicarea internă. Pe lângă această radiografie detaliată a forței de muncă, topul 10 al angajatorilor ne oferă surprize, cu nume importante prezente sau, dimpotrivă, absente“, declară Mihaela Maranca, Country Manager, Randstad România.

Ce își doresc angajații, în 2022?

Principalele 5 criterii în alegerea angajatorilor sunt, în ordinea preferințelor: pachetul salarial (ca și anul trecut), atmosfera plăcută la locul de muncă, siguranța locului de muncă, evoluția în carieră și echilibrul viață profesională –viață personală. Acestea sunt similare în rândul angajaților români față de cei din restul Europei, însă au o pondere procentuală mai mare în cazul celor dintâi. Pachetul salarial atrăgător crește în importanță în rândul celor cu vârsta peste 35 de ani (76%) și educație peste medie (77%).

Este de remarcat că lucrurile stau diferit în cazul așteptărilor față de locul de muncă prezent, unde siguranța a fost cel mai des menționată de către angajați, mai ales de cei din categoria de vârstă 25-34 de ani. Urmează reputația și sănătatea financiară, în vreme ce pachetul salarial atrăgător este unul dintre aspectele cel mai puțin apreciate, alături de contribuția la comunitate și posibilitatea de a lucra la distanță. De asemenea, odată angajați într-o companie, românii își schimbă percepția și față de evoluția în carieră, care ajunge pe locul 7 în clasamentul lucrurilor pe care le apreciază la angajatorul lor.

Mai puțin de jumătate din angajați spun că se simt încurajați să evolueze la locul de muncă, un aspect care merită luat în considerare de către companii, având în vedere că reprezintă un element aflat pe lista scurtă de priorități profesionale ale românilor, mai ales ale celor care fac parte din categoria numită whitecollar/gulere albe (63%, comparativ cu 52%, în cazul lucrătorilor blue-collar/gulere albastre).

Topul celor mai apreciați angajatori din România

Topul celor mai apreciați angajatori din România, conform Studiului Randstad România Employer Brand, este condus în acest an de compania Microsoft, intrată în clasamentul primilor 10, după ce anul trecut nu a fost prezentă în acesta. HP își menține poziția pe locul al II-lea, pentru al treilea an consecutiv, urmată de o altă companie nou intrată în top (față de cel din 2021), Adobe.

Suntem încântați să fim recunoscuți ca angajatorul cel mai atractiv din România, dar și din industria IT. Acest lucru vine ca o confirmare a faptului că viziunea noastră și cultura de a pune oamenii pe primul loc au cu adevărat un impact pozitiv. În ultimul an și nu numai, am pus și mai mult accent pe angajații noștri, concentrându-ne asupra culturii organizaționale, oportunităților de dezvoltare personală și menținerii stării de bine a tuturor colegilor, adaptându-ne la mediul de lucru remote într-un ritm accelerat. Starea de bine a angajaților a fost și continuă să fie unul dintre cele mai importante aspecte pe care le urmărim. Vom continua să investim în angajații noștri, să promovăm sentimentul de apartenență și să acordăm spațiul necesar pentru a crește împreună. Eforturile noastre nu se opresc aici, dorindu-ne să le putem asigura în continuare cele mai bune experiențe angajaților, adaptate nevoilor în schimbare“.–Adina Vidroiu, HR Director România & Grecia, Cipru, Malta–Microsoft

Deși a fost un an cu provocări aduse de munca la distanță, în care birourile au fost închise și nu ne-am văzut în persoană, am dat dovadă de reziliență și am reușit să rămânem apropiați, într-o manieră digitală. În spiritul culturii HP, ne-am îngrijit de sănătatea fizică și mintală a angajaților noștri, oferindu-le acces la sesiuni de coaching, terapie și evenimente recreaționale, și am profitat de fiecare ocazie pentru a ne arăta unii altora recunoștință pentru eforturile depuse. Am continuat să facem pași și în direcția poziționării pe piață ca o «școală de talente», astfel că anul trecut am lansat programul de graduates, o experiență accelerată de învățare pentru tinerele talente, care vine în completarea programului de internship. De asemenea, am continuat să ne concentrăm și pe dezvoltarea talentelor existente, prin programe de leadership development, de dezvoltare a competențelor digitale, dar și prin încurajarea schimburilor interne de roluri“.-Raluca Gădiuță, Country HR Leader, HP Inc. România

În clasamentul pe industrii, pe primul loc se află Microsoft (IT/tehnologie), HP (servicii), Nokia Networks (telecom), Karl Heinz Dietrich (logistică), Zentiva (farma producție și distribuție), Philips (producție), Ford România (auto), British American Tobacco Trading (FMCG), Ing Bank N.V., Amsterdam (finanțe), Omv Petrom (petrol și gaze), eMAG (retail).

Studiul Randstad România Employer Brand este un studiu foarte important pentru companiile din România, deoarece ne oferă o analiză a percepției brandului de angajator bazată pe percepțiile publicului general. Ne bucurăm că Zentiva a fost nominalizată printre cele mai vizibile și atrăgătoare companii angajatoare din industria farma din România. Compania noastră este centrată pe oameni, aceștia fiind inima companiei. Avem o cultură organizațională ale cărei bune practici și politici urmăresc cu atenție, adaptează și îmbunătățesc mediul de lucru, achiziția de talente, programele de învățare și dezvoltare, echilibrul între timpul petrecut la muncă și starea de bine a angajaților. De asemenea, dezvoltăm permanent programe în care îi implicăm pe angajați; avem grijă de colegii  noștri, îi ajutăm să se dezvolte și, în același timp, suntem în permanentă căutare de talente, atât tineri pe care îi formăm, cât și specialiști cu experiență. Faptul că la acest moment în companie lucrează 4 generații de angajați este o dovadă a faptului că la Zentiva oferim un mediu profesional și personal echitabil. Această recunoaștere ne onorează și ne obligă în același timp să continuăm pe aceeași linie“.-Simona Cocoș, director General, Zentiva România și Moldova.

Suntem onorați să ne numărăm printre cei mai atractivi angajatori din România, mai ales în contextul provocărilor pandemice din ultimii doi ani pentru toți angajatorii din întreaga lume. Această perioadă ne-a determinat să ne concentrăm mai mult pe ambițiile și nevoile angajaților noștri în ceea ce privește dezvoltarea personală și profesională, facilitându-le accesul la training-uri, programul de mentorat, participarea la conferințe și multe alte opțiuni, astfel menținând și inovația în cadrul companiei. Ultimii doi ani au fost mai mult decât oricând despre dialog, despre ceea ce își doresc cu adevărat angajații noștri de la locul de muncă. La nivel de companie, ne-am adaptat voinței majorității, prin implementarea modului hibrid de lucru cu doar o zi pe săptămână la birou. Prin urmare, am demonstrat că putem opera eficient cu 95% dintre angajați lucrând de acasă. De asemenea, în urma feedback-ului angajaților noștri, am lansat un program pilot în care aceștia își pot distribui orele de lucru săptămânale astfel încât să aibă o jumătate de zi liberă o dată pe săptămânăsau o zi liberă la fiecare două săptămâni. Ne bucurăm că acțiunile noastre ne-au poziționat printre companiile cele mai dorite din România“.-ING Bank România

„Ne bucurăm mult de această recunoaștere și ne onorează. Credem în dezvoltarea accelerată și ne concentrăm atenția și resursele pentru a crea o cultură în care fiecare dintre noi simte că evoluează în fiecare zi, atât prin ceea ce face, cât și prin resursele de învățare la care are acces, indiferent de punctul în care se află în carieră”.Delia Rotaru, VP People&Organisation, eMAG.

Industriile cele mai atrăgătoare pentru forța de muncă din România sunt IT, servicii și telecom, iar cele care se bucură de cea mai mare vizibilitate sunt telecom, industria financiară și retail.

Cca 3 din 10 români intenționează să își schimbe locul de muncă

Cca 14% din români și-au schimbat locul de muncă în a doua jumătate a anului trecut, procent puțin mai ridicat față de 2020 (11%). 3 din 10 (29%) intenționează să facă acest lucru în primele luni ale lui 2022, în procent puțin mai mare față de anul anterior (24%). 46% din cei care se tem că își vor pierde locul de muncă și-au propus și ei să se angajeze în altă parte, în prima jumătate a acestui an (procent considerabil mai mare față de cel din 2021, de 30%).

Portalurile cu anunțuri de locuri de muncă (44%, în scădere cu 4% față de 2021) și relațiile personale (41%, în creștere cu 4% comparativ cu anul trecut) sunt canalele cel mai des folosite de cei dornici să se angajeze în altă parte. Femeile (49%) și cei cu educație peste medie (48%) apelează într-un procent puțin mai mare la portaluri. 79% din cei care își caută loc de muncă prin intermediul unui portal folosesc eJobs, iar 59% (și) BestJobs. Social media reprezintă un canal de a identifica oportunități profesionale pentru 30% din respondenți, care preferă în procent de 92% Facebook pentru a face acest lucru, urmat de Instagram (25%).

Munca la distanță a scăzut de la 47%, în 2021, la 30% în 2022. Pentru 33% din forța de muncă din țara noastră, lucrul de acasă fie nu este permis, fie nu este posibil, prin natura activității, ceea ce reprezintă un procent similar cu media europeană (32%). Acest lucru este valabil în mod special în cazul românilor cu studii medii. În general, în alte țări din Europa, un procent mai mare de angajați lucrează (parțial) la distanță față de cei din țara noastră (38% vs. 30%). Peste jumătate din românii care în prezent își desfășoară activitatea exclusiv la distanță se așteaptă ca această situație să se mențină și în viitor. Este un procent considerabil mai mare față de alte piețe, unde media este de 1 din 3 angajați.

În România, Studiul Randstad Employer Brand 2022 a fost realizat în luna ianuarie a acestui an, prin intermediul metodologiei internaționale dezvoltate la nivelul Grupului Randstad, lider mondial în servicii de recrutare, care constă în derularea de interviuri online. La acesta au participat 4.700 de respondenți cu vârstă cuprinsă între 18–64 ani, incluzând studenți, angajați, freelanceri și șomeri. Au fost evaluați cei mai mari angajatori din România, ca număr de angajați, cunoscuți de minim 10% din populație.

Despre Studiul Randstad Employer Brand

Studiul Randstad Employer Brand este cercetarea independentă care analizează cel mai în profunzime brandul de angajator, la nivel mondial. Ea identifică, printr-o metodologie completă, rafinată în 22 de ani, din mii de companii, care dintre acestea sunt cei mai dezirabili angajatori. Cercetarea centralizează opinia a 163.000 de respondenți din 31 de piețe, care reprezintă peste 70% din economia globală. Aceasta este realizată cu sprijinul companiei de cercetare de piață Kantar, partenerul internațional Randstad în acest proiect.

Despre Randstad

Liderul mondial în domeniul serviciilor de resurse umane, Grupul Randstad este specializat în soluții în domeniul serviciilor flexibile de muncă și resurse umane. În 2021, am ajutat peste două milioane de candidați să își găsească locul de muncă potrivit cu valorile lor, pentru cei 235,000 de clienți ai noștri. Mai mult, am instruit peste 450.000 de persoane. Compania Randstad este activă în 38 de piețe din întreaga lume și deține unul din primele trei locuri în aproape jumătate dintre acestea. În 2021, a avut, în medie, 39.530 de angajați corporativi și a generat venituri de 24.6 miliarde de euro. Fondată în 1960, compania are sediul central în Diemen, Olanda. Randstad  este prezentă în România sub forma a două sucursale, în București și în Slatina, județul Olt. Contribuim de peste 12 ani la evoluția pieței muncii din România. Din anul 2016, suntem parte a grupului Randstad, îmbinând expertiza demonstrată internațional cu o echipă de succes în plan local. Considerăm că adevăratele conexiuni nu sunt făcute doar prin date și algoritmi. Este nevoie, de asemenea, de empatie, comunicare și instinct. Instinct uman. Într-o lume tehnologizată, amprenta umană este cea care face diferența.

Notă. Alte articole ale Randstad  în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției

Articolul precedentNicolae Iorga: Cărturarul-Martir (Corespondență de la prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu, redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AȘOR – Academia Oamenilor de Știință din România)
Articolul următorEenergynomics: „Prioritățile geopolitice se schimbă în întreaga Europă, iar energia nu face excepție”
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.