Etichetă: Thomass Csinta

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed....

https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/iasul-prin-intermediul-universitatii-apollonia-din-nou-capitala-culturala-a-cercetarii-mondiale/ https://youtu.be/fNElj0s64OI AVBS Credit, brokerul de credite a terminat anul trecut cu o cifră de afaceri de 1,4Mil€ şi cu un volum de credite intermediate de...

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Complexul Național Muzeal „Astra” din Sibiu, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Consiliul Județean...

O frumoasă filă din istoria muzicii revine în atenţia publicului prin intermediul concertelor Salon Sessions, programate pe 24 şi 25  septembrie 2022, în Parcul...

Se vorbește tot mai mult despre o iminentă catastrofă alimentară, hrana noastră cea de toate zilele fiind amenințată de o serie de factori politici și...

Dedic aceste articol regretatului private – investigator Roland Agret (1942 – 2016), victimă a unei grave erori judiciare oficiale, cel care a utilizat pentru prima oară această exprimare în 2012 cu ocazia liberării condiționate sub control judiciar a lui Dany Leprince (n.1957), după 18 ani de detenție criminală –victimă și el, la rândul său, a unei grave erori judiciare oficioase, pentru a cărui reabilitarea socială, bătălia noastră este în curs. Conform CPF (Codul Penal Francez), crimele sunt clasificate în 3  mari grupe:a) contra persoanelor fizice (rapire, sechestrare si rapire– kidnapping, viol, tortura, omucidere, etc.);b) contra bunurilor (furt cu violenta si degradare, jaf armat, escrocherie de mare anvergura, etc.);c) contra Statului (complot, atentat, terorism, crime contra securitatii nationale, spionaj, tradare, dezertare, falsificare de bancnote, etc.). In materie penala, crimele sunt judecate si sanctionate de catre o Curte cu Jurati (Juriu Popular, cu sediul în capitala fiecarui Departament francez), compusa din 9 jurati (3 magistrati – prezenti si în completul de judecata al unei Curti Corectionale care sanctioneaza delicte – infractiuni mai putin grave si 6 persoane alese la întamplare, prin tragere la sorti, de pe listele electorale) în Prima instanta si 12 jurati (3 magistrati si 9 persoane alese la intamplare de pe listele electorale) în Apel.  Pedeapsa la care este condamnat inculpatul se numeste recluziune criminala, daca aceasta este cuprinsa între 10 si 30 de ani de închisoare (pedeapsa maxima în executare, în Franta) sau pe viata (recluziune criminala pe viata) si detentie criminala, daca pedeapsa este mai mica de 10 ani cu executare în penitenciar (si in general, superioara a 5 ani de inchisoare). Instaurata în 1960, pentru înlocuirea muncii fortate (silnice), ca regula generala, o pedeapsa de detentie criminala se executa intr-un Centru de Detentie (Centre de Detention), iar cea de recluziune criminala (inclusiv, pe viata), într-o Inchisoare de Maxima Siguranta (Maison Centrale) iar acestora poate fi asociata prin sentinta si o „perioada de siguranta” (înainte de care detinutul nu poate beneficia de liberara sa conditionata sub control judiciar sau de o amenajare a pedepsei: semi-libertate, libertate sub supraveghere electronica, etc.) care, în principiu, daca nu este mentionata în sentina, este ½ din sanctiunea penala (indiferent de vârsta condamnatului) dar care poate ajunge la 2/3, în cazul sanctiunii penale în executare (maximum 30 de ani) si pâna la 22 de ani, în cazul inchisorii pe viata (cu totul exceptional, chiar si pâna la 30 de ani, pedeapsa maxima de executare în penitenciar în Franta).Cu alte cuvinte, în cazul pronuntarii unei sentinte de maximum 30 de ani de recluziune criminala, condamnatul poate fi pus în libertate conditionata sub control juidiciar numai dupa efectuarea a cel putin 15 ani de încarcerare, care în cazul recidivei poate ajunge la 20 de ani, în contextul în care, în cadrul sentintei, nu exista nicio perioada de siguranta.Din contra, în cazul sentintei de condamnare la închisoare pe viata, condamnatul nu poate fi pus în libertate conditionata sub control judiciar înainte de efectuarea unei perioade de încarcerare de cel putin 18 ani, în cazul în care în sanctiunea penala pronuntata nu este mentionata (explicit) si o perioada de siguranta (maxima, în principiu, de 22 de ani recluziune criminala).        A se vedea pentru detalii si cilclul de articole ale autorului consacrat acestei tematici: "In umbra vietii" (Mediul Carceral Francez, Necenzurat).