
Se vorbește tot mai mult despre o iminentă catastrofă alimentară, hrana noastră cea de toate zilele fiind amenințată de o serie de factori politici și militari. Deși competiția pentru pământ, hrană și accesul la resurse naturale nu este o trăsătură exclusiv umană, multe alte animale de pradă se luptă pe viață și pe moarte pentru a-și asigura supraviețuirea, oamenii par să fie mai bestiali decât alți prădători.

Toți indicatorii alimentari de la nivel mondial arată o creștere accelerată a prețului la mâncare.
De aceea António Guterres, Secretarul general al ONU, a avertizat recent că milioane de oameni sunt împinși către „nesiguranța alimentară”, cel mai înalt reprezentant al Națiunilor Unite a sugerat chiar că această criză ar putea dura ani de zile, ceea ce va duce foamete globală și la malnutriție în masă.
Acest război al alimentelor a început înainte de conflictul din Ucraina, conform datelor ONU 60% din populațiile înfometate ale lumii trăiesc deja în zone de conflict militar. Impactul războaielor alimentare este cumplit, statisticile FAO cu privire la siguranța alimentară demonstrează că asistăm la o diviziune globală a hranei, nu numai în ceea ce privește cantitatea, ci calitatea acestora. Umanitatea este într-o stare de dezechilibru alimentar, deoarece o parte a populației irosește cantități uriașe de alimente, doar în Statele Unite aproximativ 43% din toate alimentele cumpărate sunt aruncate, iar în Marea Britanie nivelul ajunge la 70%. Zeci de milioane de tone de alimente ajung la gropile de gunoi în fiecare an în țările dezvoltate.
Aceasta în vreme ce o altă parte a lumii este subnutrită sau flămânzită. În timp ce occidentalii urmează diverse regimuri dietetice speciale, 3 miliarde de oameni de pe planeta noastră nu au o alimentație adecvată existenței normale. Dacă ne uităm la cifrele furnizate de agențiile internaționale, acestea sunt înfiorătoare. Între 720 și 811 milioane de oameni, din toată lumea, s-au confruntat cu foametea în 2020, cu 118 milioane mai mulți decât în 2019. 21% la sută din populația totală din Africa se confruntă cu foametea, 9,0% în Asia și 9,1% în America Latină și Caraibe.
Jumătate din oamenii subnutriți din lume se află în Asia (418 milioane) și mai mult de o treime se află în Africa (282 milioane). Aproape una din trei persoane din lume (2,37 miliarde) nu a avut acces la hrană adecvată în 2020, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 320 de milioane de oameni într-un singur an. În unele zone din Africa, cum sunt țările din Africa centrală, subnutriția ajunge la 31,8% din populație! Se estimează că în 2020 între 720 și 811 milioane de oameni din lume s-au confruntat cu foamea. În aceste condiții obiectivul „Foamete Zero”, adică eradicarea foametei în lume până în 2030, devine doar o fantezie a secolului trecut.
Cu toate acestea omenirea produce mai multe cereale decât oricând în istoria planetei, chiar cererea de cereale (estimată la 2.789 milioane de tone) e mai mică decât producția. FAO estimează producția mondială de cereale pentru 2021 la 2.799 de milioane de tone, creștere susținută parțial de o producție mai mare de porumb, din acestea producția globală de grâu este de 777 milioane de tone, iar orezul de 520,8 milioane de tone.
Dacă putem hrăni toți oamenii de pe Pământul acesta roditor, de ce nu o facem? Ce ne împiedică să fim o civilizație altruistă, care are grijă de toți copiii acestei lumi? Apocalipsa alimentară este indusă de către oameni asupra altor oameni, nu de către incapacitatea planetei pe care trăim să ne asigure existența fiecăruia dintre noi. Omul este singurul dușman natural al omului.
Notă. Articolele profesorului Doru Pop în Jurnalul Bucureştiului
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

