Unde vrem să ajungem prin Planul Național de Redresare și Reziliență? Obiectiv vag definit, puțin cunoscut și dezbătut. Provocări, perspective și mize ale aplicării PNRR în România! Masa Rotundă „Reziliența și Societatea  Civilă”

În data de 20 mai 2021, USH Pro Business a organizat dezbaterea „Reziliența și Societatea  Civilă”, eveniment la care au fost prezenți peste 100 de participanți: reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe; Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării; Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură; ADR Nord Vest; Consiliilor Județene; ai Academiei Române și  Academiei Oamenilor de Știință, precum și reprezentanți de asociații și clustere, participanții acoperind toate sectoarele din domeniu public și privat, inclusiv mediul de consultanță și academic, precum și marea majoritate a regiunilor țării. 

Evenimentul a fost organizat împreună cu partenerii USH Pro Business din ecosistemul regional Wallachia Hub, precum „Danube Forum”, rețea preocupată de  implicarea României în SUERD (Strategia UE pentru Regiunea Dunării). Co-partener al evenimentului a fost Eurolinlink-Casa Europei. În cadrul dezbaterii s-a precizat că reziliența urmează obligatoriu procesului de redresare printr-o schimbare a modului de dezvoltare economică și societală, în strânsă legătură și cu aplicarea Pactului Ecologic European, aspect puțin comunicat, puțin dezbătut și cunoscut. În aceste condiții, oportunitățile PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) legate de reziliență, printr-o implicare pro-activă și substanțială a societății civile, sunt neglijate.

S-a solicitat către autorități să prezinte și explice cu argumente, calendar și responsabilități concrete referitoare la îndeplinirea exigențelor și obligațiilor asumate de Statul Român, conforme așteptărilor societății civile din România, întrucât finanțarea acestui plan presupune creșterea datoriei externe. În ceea ce privește SUERD, „Danube Forum” a  evidențiat faptul că se cunoaște puțin din activitatea grupelor de lucru pe ariile prioritare, ministerele responsabile fiind opace în ceea ce privește discuțiile de acolo și formularea unui punct de vedere.

În esență, s-au putut detașa câteva puncte de vedere majore în mod consensual din intervențiile incluse în cadrul de dezbaterii:

• este profund necesară și utilă o consultare mult mai intensă și transparentă a decidenților principali cu deținătorii de expertiză și interese în privința implementării proiectelor de reziliență
• este extrem de importantă înțelegerea și formarea prealabilă, inclusiv a aleșilor publici, în vederea înțelegerii și aplicării în practică a exigențelor UE care vizează în mod specific domeniul rezilienței;
• constituie o prioritate corelarea cât mai strictă între proiectele PNRR avute în vedere cu obiectivele Pactului Ecologic European;
• ar fi de dorit, inclusiv în contextul transpunerii strategiei revizuite și a Planului de Acțiune SUERD, reluarea și concentrarea pe proiectele de tip flagship, deja propuse anterior în cadrul reuniunilor Consiliului Consultativ;
• este semnificativă importanța atragerii și selecției, în administrația centrală responsabilă, a unui grup consistent de noi experți care să poată fi la înălțimea sarcinilor și obiectivelor care trebuie contractate în doar două luni și finalizate ulterior, până cel târziu în 2026;
• reprezintă, de asemenea, o prioritate acordarea unei sporite atenții inițiativelor și propunerilor societății civile, în special din perspectiva faptului că actualul proces transformativ este o șansă de reformare profundă, nu numai a economiei, ci și a întregii societăți și că principalii beneficiari direcți sunt cetățenii obișnuiți; este considerată extrem de importantă prezentarea publică și conștientizare ulterioară a implicațiilor formulării unei Foi de Parcurs cu privire la PNRR, care să includă argumentația, calendarul, responsabilitățile concrete, dar, de dorit, și penalitățile privitoare la neîndeplinirea exigențelor și obligațiilor asumate de statul român și conforme așteptărilor societății civile.

„În lipsa unor răspunsuri la adresele  oficiale legate de propunerile noastre privind PNRR, a rămas să vorbim tot mai mult între noi, mediul de afaceri, mediul academic și structurile asociative. Am discutat mai mult ipotetic, pentru că nu știm detaliile de intervenție în  PNRR. Există multe voci care atrag atenția că prin PNRR este posibil să ne abatem de la marile teme europene și, din păcate, există o lipsă de comunicare cronică în societate. Nu știm din ce motiv trebuie să plătim bani prin PNRR pentru reforma pensiilor în mod prioritar, față de marile teme de susținere a competitivității naționale, de reclădire a unei identități competitive aliniate la obiectivele europene. Nu înțelegem cum vom investi în branding de țară dacă nu avem mecanisme de promovare a exportului și investițiilor, dacă nu investim în infrastructură și coridoare verzii, în certificări ecologice, în managementul deșeurilor și al ariilor protejate,  în reducerea decalajului de inovare, în evitarea procedurilor de infringement în tot ceea ce înseamnă clădirea prin fapte și realizări a unei noi imagini” a declarat conf. dr. Costin Lianu, director general USH Pro Business și Prorector Relații Internaționale al Universității Spiru Haret.

Provocări, perspective și mize ale aplicării PNRR în România. Masa Rotundă „Reziliența și Societatea  Civilă”

Dezbaterea „Reziliența și Societatea  Civilă” a continuat cu Masa Rotundă „Reziliența și Societatea  Civilă”. Organizatorii evenimentului au fost Fundația Eurolinlink-Casa Europei, prin  Catedra Internațională Onorifică „Jean Bart” (CIO-SUERD), proiect fondat în parteneriat cu Academia Română (2012) și Secretariatul Executiv al Consiliului Consultativ SUERD, coordonat de USH Pro Business. Evenimentul s-a desfășurat în sistema hibrid.

La dezbatere au luat parte peste 100 de participanți atât din sectorul public cât și din sectorul privat, inclusiv din mediul de consultanță și cel academic, precum și marea majoritate a regiunilor țării. O primă intervenție a avut Dr. Valentin Panait, reprezentant al Biroului SUERD din cadrul Ministerului Afacerilor Externe care a prezentat prioritățile actuale în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării și a insistat pe importanța aniversării în acest an a 10 ani de la lansarea inițiativei româno-austriece a SUERD. A arătat că, pe viitor, un rol important va reveni inițiativelor societății civile, în mod deosebit din partea tinerei generații, în implementarea SUERD. Conf. dr. Costin Lianu, Director General USH Pro Business, a prezentat setul de propuneri, sugestii și recomandări făcute la documentul PNRR, propus de România, transmis  Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, la începutul lunii mai. Sever Avram, Coordonator General al Catedrei Internaționale Onorifice „Jean Bart” (CIO-SUERD), a oferit o prezentare a conceptului de reziliență, din punct de vedere organizațional, în special cu accent pe implicațiile social-economice vizate de Comisia Europeană prin actualul plan de redresare, valabil pentru toate cele 27 State Membre. Ulterior, având în vedere noutatea acestei abordări, cunoscută ca demers generic sub numele „Next Generation EU”, vorbitorul a subliniat importanța formării celor care vor lucra în diversele tipuri de proiecte ale Planului Național și, în acest context, a lansat noul curs online de tip-postuniversitar de scurtă durată „Expert UE în implementarea proiectelor specifice Planului de Redresare și Reziliență. Focus: România”.

Întrucât țara noastră este printre cele din urmă state care nu au primit încă avizul de specialitate al Comisiei Europene pentru acest plan, se consideră că este cu atât mai importantă pregătirea în timp util a viitorilor experți dintr-o perspectivă mulți și interdisciplinară pentru a realiza re-echilibrarea și pregătirea rezistenței în raport cu noi eventual provocări sau crize și în scopul aplicării rapide și eficiente a transformărilor de tip „green” (ecologic) și digital. Cursul include o componentă importantă asupra atingerii rezilienței personale și în cadrul echipei pentru prevenirea și combaterea efectelor stresului.

Concluziile dezbaterii subliniază următoarele direcții în ceea ce privește perspectivele și mizele aplicării PNRR:

• consultarea transparentă a decidenților principali cu deținătorii de expertiză și interese în privința implementării proiectelor de reziliență;corelarea proiectelor PNRR propuse cu obiectivele Pactului Ecologic European;
• formarea prealabilă, în domeniul rezilienței, inclusiv a reprezentanților sectorului public, în vederea înțelegerii și aplicării în practică a exigențelor UE;
• reluarea și susținerea proiectelor de tip flagship, propuse anterior în cadrul reuniunilor Consiliului Consultativ, în PNRR;
• atragerea și selectarea, în administrația centrală, a unui grup de experți care să poată fi la înălțimea sarcinilor și obiectivelor care trebuie contractate în doar două luni și finalizate ulterior, până cel târziu în 2026;
• acordarea unei sporite atenții inițiativelor și propunerilor societății civile, în special din perspectiva faptului că actualul proces transformativ este o șansă de reformare profundă, nu numai a economiei, ci și a întregii societăți și că principalii beneficiari direcți sunt cetățenii obișnuiți;
• prezentarea publică și conștientizare ulterioară a implicațiilor formulării unei Foi de Parcurs cu privire la PNRR, care să includă argumentația, calendarul, responsabilitățile concrete precum și penalitățile privitoare la neîndeplinirea exigențelor și obligațiilor asumate de statul român și conforme așteptărilor societății civile.

Prof. dr. Dumitru Borțun, din partea Juriului de Onoare al Asociației Române de Relații Publice și a Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), a realizat o prefațare cu exemplificări concrete a modalităților în care trebuie și merită abordată implementarea viitorului plan. În acest sens, vorbitorul a pus accentul pe importanța conștientizării, atât de către decidenți, cât și de publicul larg, a implicațiilor pe care le conține acest plan, îndeosebi din unghiului de vedere al modului în care va fi comunicat, în special prin mass-media, pentru evitarea unor erori sau neclarități cu care România s-a confruntat în perioada pandemiei.  De asemenea, participanții au decis să inițieze și să adreseze un Apel special privind aspectele legate de ecologie, reziliență, combaterea schimbărilor climatice, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului (5 iunie), la propunerea reprezentantului Fundației Acțiunea Ecologică Română.

La dezbatere au avut intervenții importante reprezentanți ai: Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate din cadrul Ministerului MediuluiDl Gheorghe Herișanu; Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Consilier Ramona Bălășcuță; Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură – Dl Paul Kmen; ADR Nord Vest – Dna Bianca Bosoancă; Consiliul Județean Mehedinți – Dna Amalia Vișan; AMCOR – Dl Luigi Luican; Dl Petru Luhan, fost Membru al Parlamentului European; Academia Română, Prof. dr. Petre Prisecaru și Prof. dr. Ionuț Purica; Academia Oamenilor de Știință – Arh. Gheorghe Ionașcu; Universitatea de Vest din Timișoara – Prof. dr. Flavia Barna; Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”–Lect. dr. Gabriela David (Oradea); Universitatea de Petrol și Gaze–Prof. dr. Daniela Buzoinanu (Ploiești), Fundația România de Mâine–Prof. dr. Gheorghe Duda; Fundația Acțiunea Ecologică Română (Craiova); Asociația România Modernă–Dl Mircea Barna (Cluj Napoca/Munchen); GAL Oltenia – Dl Valentin Mitrică și Dr. Viorel Stănescu; Psiholog Drd. Gabriel Bulboacă (Galați); Compania Queenable–Dl Victor Tudoran; Compania Maia Outdoor– Dna Dumitrița Luncanu (Piatra Neamț); ROVEST Cluster–Dl Ovidiu Slimac și Dna Gabriela Ilin (Timișoara) etc.

Universitatea Spiru Haret este o universitate cu puternic profil antreprenorial, atât prin centrul său antreprenorial USH Pro Business cât și prin programe de start up și de pregătire antreprenorială desfășurate de centrele din București și din țară ale universității.

Danube Forum, este o  structură informală de think tank a societății civile care cuprinde mai multe asociații preocupate să asigure participarea societății civile la dezbateri și fundamentarea unor decizii care vizează programele naționale și europene de dezvoltare economică-socială. Parteneri Media Asociați: Agenția Națională de Presă Agerpress, Agenția Națională de Presă Rador, Radio7, Juridice.ro.

USH Pro Business (Evenimente, Comunicare și Internaționalizare). E-mail: office@ushprobusiness.ro

Articole asociate

Accelerarea afacerii prin „USH Accel”. De la idee la afirmarea pe piață!

„USH Accel”, primul accelerator de business universitar: Din păcate, 12 afaceri noi au trecut de prima faza

 Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiui

Thomas Csinta, Chief Editor

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului