Acasă Opinii Urma scapă turma. Nu însă întotdeauna! (Corespondență de la prof. univ. asoc....

Urma scapă turma. Nu însă întotdeauna! (Corespondență de la prof. univ. asoc. Pompiliu Comșa, directorul ziarului Realitatea)

Viața fiecăruia este trăită aici și acum, alcătuită din mărunțișurile ei, mici bucurii. Nu am suferit nici de lipsa unor “intrări la rupere”, fără verzale, adică majuscule, jargon de care eram toți mândri până mai ieri. Trecerile prin diferite categorii de presă m-au afectat și ele. Adică, pe scurt spus, pierzi mai mult timp cu căutarea, luând de-a gata, în dauna aprofundării subiectului.

Tot timpul am avut în minte ceea ce marele scriitor și gazetar I. L Caragiale mi-a zidit în minte drept principalele calități ale ziaristului: “Cinste și Gramatică”. Cu greu am deprins să fac diferențe între dinozaurii grei și naționaliștii ușori, adică tineri studioși, patrioți în sinea lor, dar care s-au lăsat antrenați să joace cartea naționalistă. Naționalismul (ca și ortodoxismul feroce) îi face pe unii – inițial, poate, patrioți, dar insuficient de inteligenți – să-și piardă mințile; este o carte jucată pervers pentru a compromite elita țării. S-a mai întâmplat în istorie.

M-am intersectat mereu și cu cei pe care nu i-a văzut nimeni în vreo bibliotecă, care n-au cercetat la viața lor absolut nimic, care n-au profesat, au stat ca un duh, pe deasupra profesiei. Cum la noi, n-am să înțeleg niciodată cauza, toate marile personalități și marii patrioți sunt atacați de niște pseudo-intelectuali care în viața lor nu au făcut nimic bun pentru țara aceasta, dar care, au tupeul și nesimțirea de a ne ataca valorile umane sau de orice alta natură. Sper ca într-o zi să trăiesc de aceea momentul ca vestitul CNSAS să organizeze o manifestare științifica profesionistă dincolo de spectaculosul ieftin, căci numai adevărul ne poate face liberi. Nu m-ar surprinde să constat peste câțiva ani că numărul colaboratorilor astăzi este mai mare decât pe vremea comunistă, din moment ce mereu apar persoane în posturi cheie în statul român sau în diverse instituții sau companii chiar private care dețin putere și averi, dar a căror valoare intrinsecă este îndoielnică. Ar fi cazul ca adevărații “connaisseurs” să lamurească lucrurile.

Dacă în USA, CIA și FBI au competențe total diferite la noi securitatea bagă în aceeași oală toate informațiile. SIE este moștenitorul incontestabil al CIE fost DIE până la fuga lui Pacepa. În 1990 a început schimbarea rapidă a “gărzii” în informațiile externe aducându-se în prim-pan “rezerva de cadre“. Ce s-o mai lungim; oamenii legați de securitatea veche și nouă sunt pretutindeni “unde trebuie“. Trebuie începută desțelenirea sine ira et studio – altfel totul nu e decât o bălăcăreala între găști cu interese concurente. Criza morală a României continuă. Lucrurile sunt foarte murdare. Recent la Praga a avut loc o mare demonstrație împotriva foștilor securiști cehi și a informatorilor. Lumea s-a schimbat.

O Lege a Lustrației trebuie să apară și în România. Până când această lege NU apare, România, românii nu-și vor gasi liniștea nici în mormânt. Deocamdată, la ce avem descoperit, mult zgomot pentru nimic. Centrul de Informații Externe era o structură de spionaj. Rețeaua spionajului constă în cetățeni străini determinați să-și trădeze patria, guvernul sau entitatea față de care are obligația de loialitate. Colaboratorii structurilor de spionaj nu sunt sinonimi ai colaboratorilor structurilor securității interne.

Agenții U.M. 0225 acționau sub acoperirea activităților consulare, consulatele având în atribuții și funcția de protecție consulară a românilor din străinătate, facilitarea intereselor economice, comerciale, culturale ale acestora. Pe la consulate treceau românii care aveau nevoie de sprijin în relațiile cu autoritățile statelor străine. Nci un stat nu a fost, nu este și nu ar trebui, nici pe viitor, să fie indiferent față de etnicii săi dinafara granițelor.

Oamenii au făcut istoria ultimilor 50-70 de ani, dar nu doar oamenii cu nume conspirative. Cei cu epoleți sau cu funcții în PCR mai mult decât oricine. Păi și cu asta cum rămâne, ca-n tren? Cineva spunea că suntem o țară de rahați, țara fiind doar victima. Cu toate astea o iubim. Tu și vecinul sunteți două slugi: una a vechiului regim, alta a actualului. Punctum.

Cu plecăciune, Pompiliu Comsa

Articolul precedentCovid -19, un virus despre care încă nu ştim mare lucru (Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului-Naţiunile Unite)
Articolul următorÎn gura presei: Intelectuali și oameni de (mare) cultură, la raport. Cazul dramatic al Prof. dr. Constantin Frosin (reputat publicist, poet, eseist, scriitor și traducător român, „recognized by the whole world”).
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf