Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Repentance. Lettre ouverte à monsieur Macron, par le général de corps d’armée (2s) Michel Franceschi (A se vedea traducerea în limba română în Anexă)
Ancien inspecteur des Troupes de Marine, héritières des Troupes Coloniales, j’ai l’impérieux devoir de prendre es qualité leur défense morale, en réaction à votre diabolisation de la colonisation. Ma carrière d’officier colonial épanoui, à la charnière de la colonisation et de la décolonisation de l’Afrique, me confère le double caractère d’acteur de terrain et de témoin privilégié. Je me sens donc parfaitement qualifié pour vous administrer une salutaire leçon d’histoire que vous n’aurez pas volée.
Tout d’abord, je dois vous rappeler que la conception de l’épopée coloniale de la France fut l’œuvre de grands Républicains appartenant au Panthéon de votre obédience politique. N’est-ce pas Jules Ferry (n.r. Jules François Camille Ferry, homme d’État français, président du Senat, président du Conseil des Ministres, ministre des Affaires étrangères et ministre de l’Éducation nationale) qui a voulu „porter la civilisation aux races inférieures“? Albert Sarrat (n.r Albert-Pierre Sarraut, président du Conseil des ministres et ministre de l’Intérieur en 1936) a défini notre „politique indigène comme étant la Déclaration des Droits de l’Homme interprétée par Saint Vincent de Paul“ (sic).(n.r. Saint Vincent de Paul, figure du renouveau spirituel et apostolique du catholicisme français du XVIIe siècle, prêtre et fondateur de congrégations). De son côté, Léon Blum (n.r. Léon Blum, vice-président du Conseil des ministres en 1948) a déclaré en 1925 à la tribune du Palais Bourbon „Il est du devoir des races supérieures de venir en aide aux races inférieures“. Et honni soit qui mal y pense de ce vocabulaire!
Les prestigieux artisans de cette grande œuvre humaniste s’appelèrent Gallieni, Lyautey, Savorgnan de Brazza, Auguste Pavie, Charles de Foucauld et autre docteur Schweitzer (Joseph Simon Gallieni, militaire et administrateur colonial français; Louis Hubert Gonzalve Lyautey, militaire et premier commissaire résident général du protectorat français au Maroc en 1912, maréchal de France en 1921; Pierre Savorgnan de Brazza, explorateur, naturalisé français, officier de marine, connu pour ses expéditions en Afrique centrale et sa philosophie de la non-violence; Auguste Jean-Marie Pavie, explorateur, diplomat et haute fonctionnaire français; Charles Eugène de Foucauld de Pontbriand, officier de cavalerie des Forces armées française, explorateur et géographe; Albert Schweitzer,médecin,pasteur et théologien protestant, philosophe et musicien alsacien) figures de proue d’une nombreuse cohorte de valeureux exécutants plus humbles. Résumons leur œuvre à l’essentiel. Ils ont d’abord libéré les populations autochtones du joug sanguinaire de ce que l’on a appelé les „rois nègres“, à la source de l’immonde chaîne de l’esclavage qu’ils ont aboli. Ils ont mis un terme aux perpétuelles guerres tribales qui saignaient à blanc le continent africain, apportant un siècle de „paix française“. A défaut d’une totale liberté qui n’était pas l’aspiration prioritaire, ils ont apporté l’Ordre et la Justice de nos admirables administrateurs coloniaux. Ils ont éradiqué les épidémies qui anéantissaient des tribus entières. Ils ont fait disparaître les endémiques famines qui aggravaient la dépopulation.
Libre à vous, monsieur Macron, de penser que les conquêtes de la Liberté, de la Paix et de la Santé sont des crimes contre l’humanité! Il est de notre devoir de Français d’honorer la mémoire de tous ceux qui ont laissé leur vie dans cette grandiose aventure humaine dont nous devons être fiers. J’ai pu me recueillir sur bon nombre de leurs sépultures, qui jalonnent notre épopée coloniale. J’ai fait tout ce qui était en mon pouvoir pour remédier à leur état lamentable, jusqu’à m’attirer les foudres d’une administration lointaine. En ces lieux émouvants, cadres et simples soldats côtoient leurs frères d’armes du service de santé, particulièrement éprouvés par leur place en première ligne des épidémies. Ces Français de condition modeste avaient votre âge, monsieur Macron. Ils avaient quitté courageusement le cocon métropolitain pour servir la France au loin sans esprit de lucre et au mépris des dangers encourus. Alors, de grâce, daignez leur accorder un minimum de respect.
Voilà, monsieur Macron, ce que j’ai eu à cœur de vous dire. Au Tribunal de l’Histoiredevant lequel je vous ai fait comparaître, je laisse à votre conscience et au suffrage universel le soin de prononcer le verdict.
Général de corps d’armée (2S) Michel Franceschi
Sunt fost inspector al Trupelor de Infanterie Marină, moștenitoare ale Trupelor Coloniale.
Am datoria urgentă de a le lua apărarea morală, ca reacție la demonizarea Colonizării pe care o întreprindeți.
Cariera mea de ofițer colonial care m-am realizat în cariera mea, la răscrucea colonizării și decolonizării Africii, îmi conferă caracterul dual al unui actor în domeniu și al unui martor privilegiat. Așa că mă simt perfect calificat să vă dau o lecție de istorie sănătoasă pe care o meritați! În primul rând, trebuie să vă reamintesc că, concepția despre Epopeea Colonială a Franței a fost opera marilor Republicani aparținând Panteonului convingerilor Dvs. politice. Nu Jules Ferry (n.r. Jules François Camille Ferry, fost președinte de Senat, președinte al Consiliului de Miniștri ministru al Afacerilor Externe și ministru al Educașiei) este cel care a dorit să „aducă civilizația raselor inferioare”?
Albert Sarraut (n.r. Albert-Pierre Sarraut, președinte al Consiliului de Miniștri și ministru de Interne ăn 1936) a definit politica noastră indigenă drept „Declarația Drepturilor Omului interpretată de Sfântul Vincent de Paul“ (sic) (nr.r./Sf. Vincențiu de Paul, fost preot francez din cadrul Bisericii Romano-Catolice care și-a dedicat viața îngrijirii săracilor și combaterii mizeriei, respectiv, o figură marcantă a reînnoirii spirituale franceze din secolul al XVII-lea, venerat ca sfânt în Biserica Catolică și în Biserica Anglicană). La rândul său, Léon Blum (n.r. Léon Blum, viceprețedinte al Consiliului de Miniștri în 1948) a declarat în 1925 la tribuna Palatului Bourbon (Senatul Franței) „Este datoria raselor superioare să vină în ajutorul raselor inferioare”. De condamnat oricine gândește rău de acest vocabular!
Prestigioșii„creatori” ai acestei mari opere umaniste erau numiții: Gallieni, Lyautey, Savorgnan de Brazza, Auguste Pavie, Charles de Foucauld și alți doctor Schweitzer” , lideri prestigioși ai unei cohorte mari de curajoși executanți mai umili. (n.r. Joseph Simon Gallieni-militar și administrator colonial francez, Louis Hubert Gonzalve Lyautey-militar și primul comisar rezident general al protecoratului francez din Maroc în 1912, Mareșal al Franței în 1921, Pierre Savorgnan de Brazza/Pierre Paul François Camille Savorgnan de Brazza-explorator italian naturalizat francez, ofițer de marină, cunoscut pentru expedițiile sale în Africa Centrală și pentru filozofia sa non-violentă, Auguste Jean-Marie Pavie – explorator, diplomat și înalt funcționar francez, Charles Eugène de Foucauld de Pontbriand-ofițer de cavalerie al Forțelor Armate franceze, explorator și geograf, Albert Schweitzer – medic misionar, teolog protestant, muzician și filozof alsacian, una dintre cele mai complexe și impresionante personalități ale secolului XX)
Să rezumăm munca lor în principal.
Aceștia au eliberat mai întâi populațiile indigene de jugul însetat de sânge a celor care au fost numiți „Regii Negri” și erau la sursa „lanțului murdar“ al sclaviei pe care au abolit-o. Au pus capăt războaielor tribale perpetue care au sângerat continentul african, aducând un secol de „pace franceză”. În absența libertății depline, care nu era aspirația prioritară, au adus Ordinea și Justiția de la admirabilii noștri administratori coloniali. Au eradicat epidemiile care distrugeau triburi întregi. Au șters foametea endemică care a înrăutățit depopularea.
Sunteți liber, domnule Macron, să credeți că, cuceririle Libertății, Păcii și Sănătății sunt crime împotriva umanității! Este datoria noastră ca francezi să onorăm amintirea tuturor celor care și-au pierdut viața în această aventură umană grandioasă de care trebuie să fim mândri. M-am recules pe multe dintre mormintele lor, care marchează epopeea noastră colonială.
Am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru a remedia starea lor cumplită, până când am stârnit mânia unei administrații rupte de realitate. În aceste locuri impregnate de emoție ,cadrele și soldații obișnuiți care erau alături de frații lor din Serviciul de Sănătate al Armatei, și erau în special, în prima linie în timpul epidemiilor .
Acești francezi modești erau de vârsta Dvs., Domnule Macron!
Plecaseră, părăsind curajoși „coconul metropolitan” ca să servească Franța, departe, fără spirit de profit și fără a ține seama de pericolele suportate. Deci, vă rog, binevoiți să le acordați un minim de respect!
Asta, Domnule Macron, este ceea ce am vrut să vă spun. În fața Tribunalului Istoriei în fața căreia v-am chemat să vă prezentați, las conștiinței Dvs. și Votului Universal să pronunțe Verdictul
General de Corp de Armată (rez) Michel Franceschi
Bibliografie generală
[…] In memoriam Napoleon Bonaparte. Comemorarea morții lui Napoleon I cu două secole în urmă. Scriso… […]