Acasă Sărbători religioase Prohodul Domnului, versiunea incorectă politic

Prohodul Domnului, versiunea incorectă politic

Motto: Păstraţi cărţile vechi, fiindcă va veni timpul şi veţi avea nevoie de ele, pentru că cele noi vor fi schimbate (Sfat dat de preoţi în secolul trecut)

Persecuţia creştinilor

Se apropie Paştele–acea sărbătoare pe care se fundamentează creştinismul, căci dacă Hristos nu ar fi înviat, zadarnică ar fi şi credinţa noastră. Multe secole la începutul creştinismului, această religie care era nouă în peisajul dominat de păgânism, a fost condamnată, interzisă, iar practicanţii lor persecutaţi (de exemplu în arene, unde erau daţi fiarelor spre divertismentul cetăţenilor romani). Tortura şi uciderea creştinilor continuă şi în zilele noastre în anumite ţări dominate de autorităţi cu alte credinţe. Un exemplu actual foarte bun ar fi Siria. Deci încă mai sunt locuri multe pe Pământ în care dacă spui „Hristos a înviat!” ţi se taie capul. De fapt, conform anumitor studii care consideră creştine inclusiv denominaţiunile catolice şi celelalte erezii şi secte care se declară creştine, creştinismul este cea mai persecutată religie din lume: „Potrivit Societății Internaționale pentru Drepturile Omului din Germania, patru din cinci acte de discriminare religioasă din lume sunt îndreptate astăzi împotriva creștinilor. Organizația laică din SUA The Pew Forum declară că adepții religiei creștine se confruntă cu opresiuni în 139 de țări”.

Cenzura, unealtă a persecuţiei asupra creştinilor

Ca rezultat al unei asemenea presiuni indubitabil, IPS Daniel, CEO la S.C. Biserica Ortodoxă SRL, a hotărât în 2007 cenzura Prohodului Domnului, cântecul care se citeşte în fiecare seară de Vinerea Patimilor, cu două zile înainte de Duminica Învierii. Cenzura din 2007 a constat în modificarea unor strofe în legătură cu care unii evrei s-au simţit deranjaţi. Despre importanţa acestei slujbe care se face o dată pe an, vă invit să citiţi aici. Apoi, s-a hotărât tăierea de tot a unor strofe, revenindu-se astfel la măsura luată în 1948. Astfel se face că toate cărţuliile cu Prohodul Domnului vândute de ani buni de către bisericile ortodoxe sunt cenzurate (într-un fel sau altul), ca nu cumva, vezi Doamne bine, să se ofenseze vreun evreu din cauza mărturisirii unui adevăr istoric–că Iisus Hristos a fost răstignit la insistenţele fariseilor şi a celor influenţaţi de ei, iar în acest sens evreii sunt autorii morali ai crimei comise împotriva lui Iisus Hristos.

Schimbările au fost făcute nu doar în Prohodul Învierii, ci şi troparul glasului I al învierii de la Ceaslov: „piatra fiind pecetluită de iudei (jidovi) şi ostaşii străjuind preacurat trupul Tău înviat-ai a treia zi, Mântuitorule” a devenit „Piatra fiind pecetluită”. Aşasar, există două variante de prohod cenzurate: cea din 1948, în care strofele sunt eliminate complet, care este actualmente în continuare tipărită şi distribuită în bisericile ortodoxe şi versiunea din 2007, în care strofele de mai jos au fost modificate. V-am împărtăşit aici versiunea completă a Prohodului Domnului, pe 3 pagini gata de listat! Să vedem cu atenţie mai exact care strofe au fost cenzurate! Am îngroşat precis cuvintele care fac referire la evrei.

Starea I. Această stare are 76 de strofe în versiunea originală şi 73 de strofe în versiunea cenzurată. Din această stare au fost eliminate total:

56. Urmaşii lui Iuda,
Din izvor adăpaţi
Şi cu mană săturaţi demult, în pustiu,
În mormânt îl pun pe Hrănitorul lor. (În cazul acestei strofe, în 2007 „urmaşii lui Iuda” a fost înlocuit cu „cei ce au fost de demult”, apoi a fost eliminată strofa definitiv)

58. Îngâmfat Israil, Ucigaşe popor!
Pentru ce pe Varava, pătimaş, slobozi,
Iar pe Domnul pentru ce Îl răstigneşti ? (În cazul acestei strofe, în 2007 „îngâmfat Israil, ucigaşe popor” a fost înlocuit cu „O, vicleni farisei! O, popor pătimaş!”, apoi a fost eliminată strofa definitiv)

62. Pizmăreţ popor, Ucigaş blestemat!
Ruşinează-te măcar, înviind Hristos,
De mahrama şi de giulgiurile Lui. (În cazul acestei strofe, în 2007 „Pizmăreţ popor, Ucigaş blestemat!” a fost înlocuit cu „Ceata celor pizmaşi care l-au răstignit”, apoi a fost eliminată strofa definitiv)

Starea a II-a. Această stare are 63 de strofe în versiunea originală şi 60 de strofe în versiunea cenzurată Din această stare au fost eliminate total:

33. Tu, ca Cel ce eşti
De viaţă dătător, Cuvinte,
Pe iudei nu i-ai ucis, fiind răstignit;
Ba chiar şi pe morţii lor îi înviezi. (În cazul acestei strofe, în 2007 „Pe iudei nu i-ai ucis, fiind răstignit” a fost înlocuit cu „N-ai ucis pe cei ce Te-au răstignit acum”, apoi a fost eliminată strofa definitiv–de fapt, această cenzură mută efectiv vina de la evrei la romani)

42. O, neam jidovesc
Îndărătnic, ce-ai primit arvuna
!

Cunoscut-ai ridicarea Bisericii;
Pentru ce dar pe Hristos L-ai osândit? (În cazul acestei strofe, într-o vreme „jidovesc” a fost înlocuit cu „păcătos”, apoi a fost eliminată strofa definitiv)

51. O, iudeilor !
Ruşinaţi-vă măcar de morţii
Înviaţi de Dătătorul vieţii lor,
Cel pe Care, plini de pizmă, L-aţi ucis. (Acesta din urmă este singurul caz în care nu a avut loc o eliminare totală, însă a fost schimbat în 2007 „O, iudeilor!” cu „Fariseilor!”).

61. Cel făr’ de-nceput,
Veşnice Părinte, Fiu şi Duh Sfânt,
Întăreşte stăpânirea ’mpăratilor
Împotriva duşmanilor, ca un bun. (În cazul acestei strofe, în 2007 „Întăreşte stăpânirea ’mpăratilor Împotriva duşmanilor, ca un bun.” a fost înlocuit cu „Întăreşte-i, ca un bun, pe cei drept-credincioşi Şi le dă izbând’-asupra celor răi”, apoi a fost eliminată strofa definitiv)

Starea a III-a. Această stare are 49 de strofe în versiunea originală şi 43 de strofe în versiunea cenzurată. Din această stare au fost eliminate total:

7. Cei hrăniţi cu mană
Lovesc cu piciorul

În Binefăcătorul. (În cazul acestei strofe, în 2007 „cei hrăniţi cu mană” a fost înlocuit cu „cei ce-au cerut milă”, apoi a fost eliminată strofa definitiv)

9. O, ce nebunie !
Pe Hristos omoară
Cei ce-au ucis pe profeţi. (În cazul acestei strofe, în 2007 „cei ce-au ucis pe profeţi” a fost înlocuit cu „cei pătimaşi cu cei răi”, apoi a fost eliminată strofa definitiv)

12. Zis-a înţeleptul:
Groap’-adâncă este
Gâtlejul jidovilor.
„ (În cazul acestei strofe, în 2007 „gâtlejul jidovilor” a fost înlocuit cu „Pornirea inimii lor”, apoi a fost eliminată strofa definitiv)

13. La viclenii jidovi,
Căile lor strâmbe
Curse şi ciulini sunt. (În cazul acestei strofe, în 2007 „viclenii jidovi” a fost înlocuit cu „cei făr’ de lege”, apoi a fost eliminată strofa definitiv)

24. Pier răstignitorii,
Împărate-a toate,
Dumnezeiescule Fiu. (În cazul acestei strofe, în 2007 „pier răstignitorii” a fost înlocuit cu „Iartă-i pe toţi, Doamne”, apoi a fost eliminată strofa definitiv)

Toţi pier, împreună,
În groapa pierzării,
Bărbaţii sângiuirilor. (În cazul acestei strofe, în 2007 „Bărbaţii sângiuirilor” a fost înlocuit cu „Cei vărsători de sânge”, apoi a fost eliminată strofa definitiv)

Disclaimer 

Nu am ceva împotriva evreilor în mod deosebit. A afirma că evreii din antichitate sunt responsabili de moarte lui Iisus Hristos nu este un act de antisemitism, ci este un fapt istoric. A afirma altceva este o minciună sau în cel mai bun caz, o omisiune. Însă a modifica cântările religioase ale unei confesiuni pe asemenea criterii reprezintă un afront la adresa credinţei acelei confesiuni, cu atât mai mult cu cât ea este majoritară. În orice democraţie, şi majorităţile au drepturi, nu doar minorităţile.

În psihologie, există termenul care se numeşte discriminare pozitivă/affirmative action. „Expresia aceasta desemnează ansamblul măsurilor ce vizează sporirea avantajelor pe care membrii unui grup minoritar, care a fost victima unei discriminări, le au de pe urma unei anumite politici sociale, instituind sau nu un tratament preferenţial” (Lionel Dagot, Experimente de psihologie organizaţională, p. 111). Astfel, minorităţile care ajung efectiv să aibă beneficii în exces de pe unei asemenea politici sociale riscă să ajungă detestate mai ales de cei care nu aveau nimic împotriva lor, ci îi acceptau bine-mersi. Ce se întâmplă atunci când o minoritate începe să încalce drepturile unei majorităţi?

Paşte fericit!

Articol republicat cu amabilitatea Saccsiv

Marcus Victor Grant, român creştin ortodox (consultant și trainer în învățare eficientă-citire rapidă, memorare, concentrare, productivitate, modelare NLP). Materialele  publicate pe acest site sunt supuse acestui Disclaimer 

Notă. Articole asociate

Bibliografie

Nota redacției

Articolul precedentAmbasadorul Confederației Elvețiene în România s-a întâlnit cu exportatorii români de produse ecologice (Corespondență de la Conf. dr. Costin Lianu, președinte Asociația Inter-Bio, director general USH Pro Business și președinte ACEX – Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export)
Articolul următorUnde sărbătoresc românii Paștele și 1 mai? Cu cât a crescut numărul celor care călătoresc în afara țării, după pandemie?
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf