Acasă Eveniment cultural-lansare de carte Editura Publisol lansează cartea „Patru decenii în serviciul Casei Regale a României...

Editura Publisol lansează cartea „Patru decenii în serviciul Casei Regale a României Memorii 1898-1940”, de Eugeniu Arthur Buhman. „Amănunte noi” despre Prințul Mihai – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

Editura Publisol continuă seria lansărilor istorice cu o epopee regală, „Patru decenii în serviciul Casei Regale a României Memorii 1898-1940”, de Eugeniu Arthur Buhman (1869-1957, fost om politic român care a îndeplinit, printre altele, funcția de secretar particular al Majestății Sale Regelui Carol al II-lea al României dar și un observator apropiat al vieții de la Curtea Regală a României pe o durată lungă, între anii 1898 și 1940). Memoriile sale au fost publicate sub titlul „Patru decenii în serviciul Casei Regale a României: memorii 1898-1940”.

Deși, la prima vedere, cititorul ar putea crede că are de-a face cu o carte de memorii, cartea nu este doar atât, ea se constituie într-o adevărată epopee a monarhiei din România, văzută prin ochii unui om care și-a servit, cu devotament, țara și regii.

Eugeniu Arthur Buhman a fost un fin observator al Curții Regale a României, sub trei suverani: Carol I al României, Ferdinand al României și Carol al II-lea al României, în perioada 1898-1940. Autorul își povestește în carte amintirile.  Este omul care și-a petrecut întreaga viață activă în preajma celor trei regi pe care i-a avut România și a familiilor acestora. Dezvăluie amănunte, unele puțin sau deloc cunoscute, dar încearcă să rămână obiectiv.

Pe lângă evenimente și amănunte din viața personală a Familiei Regale, în relatările sale își află loc, în mod firesc, și o serie de evenimente de mai mare sau mai mică importanță din viața politică, mondenă, economică și culturală a României acelor vremuri. Din România si nu doar din România, ci și din Europa și din alte părți ale lumii, pentru că Eugeniu Buhman a trăit și a slujit în perioada când omenirea s-a confruntat cu două conflagrații mondiale, când răscoalele și revoluțiile izbucneau frecvent, peste tot în lume, când dispăreau țări de pe harta lumii, datorită invaziilor, si când asasinatele nu mai erau o știre, ci realitatea cotidiană.

Cartea „Patru decenii în serviciul Casei Regale a României. Memorii 1898-1940” reprezintă o lectură obligatorie pentru pasionații de istorie și nu numai, pentru că aduce în atenția publicului amănunte neștiute, poate, din viața Familiei Regale a României și a conjuncturilor politice și economice ale vremii. Ea este disponibilă pe site-ul editurii Publisol în librării și magazine on-line (emag.ro, libris.ro, librex.ro, elefant.ro, librărie.net, cartepedia.ro, carturesti.ro, bookzone.ro etc) și la chioșcurile de presă.

Nota redacției. Amănunte noi despre prinţul Mihai din memoriile lui Eugeniu Buhman.

„Regele vorbind de Marele Voevod, spune: Am ţinut să’l cresc lângă mine şi de aceea nu l’am trimis în străinătate. Aici i-am făcut un liceu în miniatură în care să înveţe cu elevi din clasa şi etatea sa. Am ales 12 elevi din cele mai deosebite clase sociale şi familii cu origine etnică deosebită. Mihai va putea face dar în contact cu camarazii săi un fel de experienţă socială în mai mic.” (p.386)

  •  „8 iunie 1934. La finele anului şcolar al Marelui Voevod, s’a făcut o mică serbare cu care prilej s’a reprezentat o piesă teatrală scrisă de Marele Voevod în conlucrare cu un coleg al său de clasă. Piesa este intitulată „Princesa Christina” şi a fost jucată în faţa Regelui, a Primului Ministru, a D-lui. Angelescu şi a lui D. Gusti. Cum eu n’am aistat la această producţie teatrală îmi este imposibil a mă pronunţa asupra valorii literare a acestei opere.”
  • 3 iunie 1935. Regele cu Marele Voevod pleacă pentru câteva zile în Basarabia. Întovărăşiţi de Primul Ministru se duc la Bălţi, unde se inaugurează Catedrala. I se face Regelui o primire entuziastă.” (p.396)
  • 31 decembrie 1936. La Curtea Regală a fost introdusă pe vremuri de către Regele Carol I dispoziţia generoasă că personalul Casei (plătit totdeauna cu lefuri modeste, poate chiar prea modeste) să aibă dreptul de a face reţetele prescrise de medicul Curţii, fără plată, la farmacia Curţii Regale. Pentru motive aşa-zise de economie, Vicemareşalul Urdăreanu a suprimat această tradiţională şi binefăcătoare măsură. Tot pentru acelaş motiv s’a tăiat cu începere din anul acesta şi gratificaţia pe care personalul o primea la fiecare An Nou. Este ridicol de admis că totalul acestor economii ar putea aduce o simţitoare urcare a venitului Regelui.” (p.415)
  • 25 ianuarie 1937. La Florenţa, M.V. Mihai a fost operat de apendicită. Regele, consultat telefonic, a aprobat operaţia, care s’a făcut la o clinică în noaptea de 22 la 23 ianuarie de către medicii Sorri Theodora, profesor Szuper, Dr. Ferusio, Dr. Ancona Giacomo, Dr. Conti. Doctorul Mamulea a fost trimis de Regele la Florenţa.
    M.V. Mihai este înapoiat în Capitală la 22 februarie.”
  • 4 septembrie 1940. […] s’a întâmplat ca fiica mea Elisabeta să ia masa împreună cu soţul ei la restaurantul Continental situat în Piaţa Teatrului şi se pomenesc că vine să ia loc la masa lor căpitanul Mircea Tomescu, care asistase la cele petrecute în piaţă şi care, comentând evenimentele, declară solemn celor doi care’l ascultatu înmărmuriţi, că s’a isprăvit domnia Regelui Carol II şi că cel mai cuminte lucru e să plece cât mai repede! Fiica mea a rămas atât de impresionată de cele auzite din gura căpitanului Tomescu, încât a plecat plângând acasă. Tomescu este ataşat la Curtea Regală şi, împreună cu colonelul Dămăceanu, conduce de ani de zile studiile şi instrucţia Marelui Voevod Mihai, era deci de presupus că este om devotat Dinastiei şi declaraţiile sale erau menite să surprindăşi să impresioneze. Am avut deci prilejul dea putea verifica, în durata unei singure seri, devotamentul către Regele Carol II […]. N’a trecut decât puţine ore după asta, ca să aflu că Mircea Tomescu, căpitan de oştire, era legionar înfocat. Habar n’a avut domnul Ministru al Curţii Regale cine sunt persoanele care fac slujbă în imediata apropiere a Regelui, cu toată poliţia şi spionajul de care s’a folosit tot timpul.”

Articole asociate

Cum sărbătoreau Revelionul regii României? De la Marele Bal al lui Carol I, la mesele restrânse de la Sinaia din timpul regelui Mihai

Regina Maria a Romaniei in memoria tarii ei: 75 de ani de la despartire

Lansarea volumului II din seria „Carol al II-lea – Între datorie și pasiune. Însemnări zilnice (1904-1951)” la Editura Publisol – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

Vizita fratelui Regelui Ferdinand în Transilvania în 1916.

„Un rege care şi-a trădat ţara!” (Corespondență de la Vladimir Roșculescu)

Nota redacției

Direcția & Redacția Jurnalului Bucureştiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare), partener al CRIFST (Comitatul Român de Istoria & Filosofia Științei & Tehnicii al Academiei Române) – DIS (Divizia de Istoria Științei) și al Intelligence Info (Thomas CSINTA – french scientist & research professor, criminal investigative journalist & private investigator, press attached of Organization for Human Rights Defence – United Nations in France, Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights in the Rank of Knight)

Lansarea cărții „Istoria literaturii neînregimentate” – cel de-al 120-lea volum al scriitorului și cineastului Grid Modorcea (Dr. în Arte – SUA, New York, corespondent permanent al Jurnalului Bucureștiului) de către Fundația Culturală „Șansă & Egalitate”

Lansarea cărților cineastului Ionel (Nelu) Udrescu (președintele asociației „Bucureștiul creativ”, corespondentul Jurnalului Bucureștiului) și al fiului său Emanuel – Mihai Udrescu, în prezența ziaristului și editorului Emil Stanciu (Director coordonator al Jurnalului Bucureștiului și Manager PR al Fundaţiei Culturale Art Promo)

Ziua Mondială a Sănătății. „Eradicarea osteomielitei cronice – Procedeul Burnei” (Corespondență de la prof. dr. med. Gheorghe Burnei, lucrare prezentată la cel de-al 33 Congres internațional al Universității Apollonia din Iasi „Pregătim viitorul. Promovăm excelența” 2-5 martie 2023)

Articolul precedentZiaristul și scriitorul Viorel Patrichi: „Crăciunul pe stil nou, iar Paștele pe stil vechi” în „conexiune” (directă) cu „Marea Revoluție Socialistă din Octombrie” care a avut loc în Noiembrie (Thomas Csinta, director & redactor șef al Jurnalului Bucureștiului)
Articolul următorPaște cu nostalgie…în versuri candide – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf

5 COMENTARII