Bursa – transparența și mitul „vânzării țării”. Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch) 

Scholar Google

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro

Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”

Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”

În ultimele luni, tema listării la bursă a fost prezentată în spațiul public aproape ca un act de trădare națională, iar ideea că statul „vinde țara” a devenit unul dintre cele mai folosite slogane politice. Totuși, dincolo de discursurile emoționale, realitatea economică este mai nuanțată: listarea la bursă nu înseamnă automat pierderea controlului asupra companiilor strategice, ci poate însemna transparență, investiții și accesul cetățenilor români la acționariat. Interesant este și faptul că unii dintre cei mai vocali critici ai listărilor bursiere sunt, în același timp, investitori activi pe piața de capital, beneficiind chiar de creșterea valorii companiilor listate.

Petrișor Peiu, de exemplu, arhitectul principal al moțiunii de cenzură care a acuzat Guvernul Bolojan că „vinde țara” printr-o listare netransparentă la bursă, este el însuși un investitor important la bursă, având potrivit declarațiilor publice și presei economice un portofoliu estimat între 1,5 și 2 Mil€ cu dețineri semnificative la companii precum Banca Transilvania, Petrom, Romgaz sau Hidroelectrica.

Ipocrizia acestuia devine evidentă prin prisma unor aspecte concrete:

• Portofoliu impresionant la companii de stat. Peiu deține acțiuni în valoare de peste 1,5 Mil€ la companii precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica (unicul producător de energie de origine nucleară din Romania), Transgaz, Petrom și Banca Transilvania.
• Dublu standard clar. Practica pieței de capital pare acceptabilă și profitabilă atunci când îi generează dividende lui Peiu și oportunități de investiții. Însă aceeași practică a devenit „vânzarea țării” în discursul politic, atunci când PSD și AUR au avut nevoie de un pretext pentru moțiunea de cenzură 
• Poziția ambiguă față de listare. Peiu afirmă că nu se opune listării în sine, ci metodelor „obscure” și netransparente cum ar fi plasamentul accelerat privat. În realitate, această poziție sofisticată pare să ignore faptul că statul român a mai folosit cu succes plasamentele private, inclusiv prin Fondul Proprietatea.
• Ascensiunea averii din piața de capital. Chiar și fără a tranzacționa, portofoliul lui Peiu s-ar fi apreciat semnificativ datorită creșterii indicelui BET (Bucharest Exchange Trading-principalul indice al Bursei de Valori București) cu 60% în 2025 și 20% în 2026. Această realitate contrastează foarte tare cu retorica conform căreia listările ar fi dăunătoare interesului național.

Argumentația domnului Peiu pare a fi una strict utilitară: piața de capital este bună atunci când îi servește propriilor interese financiare, dar rea atunci când a putut fi folosită ca instrument politic împotriva unui guvern pe care a dorit să îl demită. Exact această contradicție dintre „domnul investitor Peiu” și „domnul politician Peiu” reprezintă culmea ipocriziei. Această „listare la bursă”, de care tot auzim, poate părea cea complicat pentru mulți oameni sau rezervat doar economiștilor. În realitate, lucrurile sunt destul de simple.

Listarea la bursă înseamnă că o companie devine deschisă investițiilor publice. Adică o parte din acțiunile companiei poate fi cumpărată de cetățeni, fonduri de investiții sau fonduri de pensii, prin intermediul bursei de valori. Asta nu înseamnă că statul pierde controlul companiei sau că aceasta este „vândută la străini”, cum se spune adesea pe ton cât mai alarmist. De cele mai multe ori, statul păstrează pachetul majoritar de acțiuni și controlul deciziilor importante.

• Listarea la bursă înseamnă transparență. O companie listată nu mai poate funcționa „în spatele ușilor închise”. Ea este obligată să prezinte periodic situația financiară, investițiile făcute, datoriile, profitul și planurile de viitor. Practic, o dată la câteva luni, compania trebuie să spună public câți bani a încasat, cum au fost ei cheltuiți, ce proiecte are și ce riscuri există. Această transparență reduce abuzurile și obligă conducerea să fie mai responsabilă.
• Înseamnă guvernanță și management profesionist. Investitorii nu își pun banii într-o companie condusă haotic sau politic. De aceea, firmele listate sunt presate să aducă profesioniști la conducere, oameni care știu să administreze eficient și să răspundă pentru rezultatele lor. Pe bursă contează performanța, nu relațiile de partid.
• Statul poate păstra controlul companiei. Una dintre cele mai răspândite manipulări este ideea că listarea înseamnă „vânzarea țării”. Nimic mai fals. De regulă, se listează un procent din acțiuni, de exemplu 10%, 15% sau 20%. Statul poate păstra peste 50% din companie și controlul deciziilor strategice. Diferența este că o mică parte din companie devine accesibilă investitorilor, iar compania obține capital pentru dezvoltare.
• Pot investi și fondurile de pensii românești. Când o companie importantă este listată la bursă, fondurile de pensii din România pot și ele investi în ea. Asta înseamnă că banii economisiți pentru pensiile românilor pot contribui la dezvoltarea economiei locale și pot produce profit pe termen lung. Cu alte cuvinte, românii pot beneficia indirect de succesul acestor companii.
• Orice cetățean poate deveni acționar. Bursa nu este doar pentru milionari. Orice cetățean român poate cumpăra acțiuni, chiar cu sume relativ mici. Astfel, oamenii obișnuiți pot deveni, într-o anumită măsură, coproprietari ai unor companii importante. În multe din țările dezvoltate, investițiile la bursă reprezintă o metodă normală de economisire și participare la economie.
• Companiile pot atrage bani pentru investiții fără a depinde de bugetul statului. Un mare avantaj al listării este că firma poate obține bani de la investitori pentru modernizare, tehnologizare, extindere sau investiții noi. Asta înseamnă mai puțină presiune pe bugetul public și mai puține situații în care contribuabilii trebuie să acopere pierderile unor companii prost administrate.

Listarea la bursă nu este un pericol, ci un instrument modern de dezvoltare economică. Ea poate aduce mai multă transparență, management mai bun, investiții și posibilitatea ca românii să participe direct la economia țării. Desigur, orice listare trebuie făcută corect, transparent și în interesul cetățenilor. Dar ideea în sine nu are nimic de a face cu „vânzarea țării”, este deschiderea unor companii către reguli mai clare și către investiții care pot ajuta dezvoltarea lor pe termen lung.

Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Articolele prof. univ. dr. Florentin Scaletchi, președinte-fondator OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-ECOSOC-Națiunile Unite)  în Jurnalul Bucureştiului 

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist, Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights – United Nations (Press attached of the OADO/Organization for Human Rights Defense–United Nations at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP/Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra) Paris

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)