Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, subliniază că aspectele ce țin de monopol, poziție dominantă și intervenția Consiliului Concurenței trebuie analizate cu o atenție deosebită, întrucât consecințele juridice diferă în funcție de structura pieței relevante, comportamentul operatorului economic, cota de piață deținută și efectele produse asupra concurenței. Potrivit acestuia, complexitatea acestor situații nu se limitează la simpla constatare a unei poziții dominante, ci presupune o evaluare juridică și economică detaliată a relațiilor comerciale, a politicilor de preț, a contractelor în derulare, a eventualelor practici discriminatorii sau restrictive și a impactului acestora asupra mediului concurențial. În acest context, analiza documentației comerciale, a corespondenței între parteneri, a structurii pieței, a comportamentului concurențial și a riscurilor de sancționare devine esențială pentru determinarea existenței unui abuz și pentru stabilirea unei strategii juridice adecvate. Totodată, corelarea etapelor de investigare, formulare a apărărilor, dialog cu autoritatea de concurență și, după caz, contestarea deciziilor sau inițierea acțiunilor în despăgubiri este decisivă pentru protejarea intereselor societății, astfel încât o situație de risc concurențial să nu se transforme într-o sursă suplimentară de expunere juridică, financiară și reputațională.
Funcționarea economiei de piață se bazează pe existența unui mediu concurențial sănătos, în care operatorii economici își desfășoară activitatea în condiții de egalitate și transparență. În România, cadrul juridic este reglementat în principal prin Legea nr. 21/1996 a concurenței, completată de normele europene relevante. Potrivit acestor reglementări, sunt interzise înțelegerile anticoncurențiale, precum și utilizarea abuzivă a unei poziții dominante pe piață, iar atribuțiile principale privind aplicarea acestor dispoziții revin autorității naționale, respectiv Consiliul Concurenței. În practică, analiza activității unei societăți comerciale implică evaluarea structurii pieței, a cotei de piață și a impactului asupra concurenței, pentru a determina dacă există o restrângere sau denaturare a acesteia. Astfel, este deosebit de important a înețelege cu ce se ocupă Consiliul Concurenței, respectiv investigarea, sancționarea și monitorizarea respectării legislația concurenței. Prezentul articol analizează monopolul și poziția dominantă, procedura de sesizare a Consiliului Concurenței, rolul avocatului în investigații și consecințele juridice ale încălcării normelor de concurență.
Ce înseamnă monopol și poziție dominantă în dreptul concurenței: Definiții și criterii legale
În dreptul concurenței, noțiunea de monopol nu este, în sine, interzisă, însă cadrul juridic sancționează în mod expres utilizarea abuzivă a unei poziții dominante. Potrivit art. 6 din Legea concurenței nr. 21/1996, este interzisă folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia. Această reglementare este în deplină concordanță cu art. 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care stabilește că sunt incompatibile cu piața internă comportamentele care afectează comerțul și concurența, precum impunerea unor prețuri excesive sau inechitabile, limitarea producției, aplicarea unor condiții discriminatorii ori refuzul nejustificat de a contracta. Din această perspectivă, accentul nu cade pe existența poziției dominante, ci pe modul în care aceasta este exercitată în raport cu ceilalți participanți la piață.
Determinarea existenței unei poziții dominante presupune o analiză complexă a pieței relevante, care include atât dimensiunea produsului sau serviciului, cât și aria geografică. În practică, autoritatea evaluează criterii precum cota de piață a întreprinderii, puterea economică, capacitatea de a influența condițiile de piață, accesul la resurse esențiale, existența unor bariere la intrare pentru alți operatori și gradul de dependență al clienților sau furnizorilor. O societate comercială poate dobândi o astfel de poziție în mod legitim, inclusiv ca rezultat al eficienței economice sau al unei strategii de dezvoltare corecte, însă riscul juridic intervine atunci când această poziție este utilizată pentru eliminarea concurenței sau pentru distorsionarea pieței, contrar legislației concurenței.
În completare, art. 4 din Legea nr. 21/1996 reglementează situațiile în care concurența este restrânsă sau chiar exclusă, inclusiv în ipoteza existenței unui monopol, oferind posibilitatea intervenției statului prin măsuri de control al prețurilor sau alte instrumente de reglementare. Aceste dispoziții subliniază faptul că anumite piețe pot funcționa în condiții speciale, însă acestea sunt atent supravegheate, iar intervenția autorităților are rolul de a preveni dezechilibrele majore și de a proteja interesul public. Din perspectivă practică, orice societate comercială trebuie să își desfășoare activitatea în conformite cu legislația concurenței, inclusiv în ceea ce privește politicile de preț, relațiile contractuale și strategiile comerciale. Chiar și în etapa de început, respectiv la momentul înregistrării firmei la Registrul Comerțului, este de preferat ca operatorii economici să fie conștienți de obligațiile legale în materie de concurență, întrucât dezvoltarea ulterioară a afacerii poate conduce la dobândirea unei poziții relevante pe piață, cu implicații juridice semnificative.
Sesizarea Consiliului Concurenței–Procedura, probele necesare și strategia juridică
Procedura de sesizare a Consiliului Concurenței reprezintă un instrument juridic important prin care orice operator economic poate semnala existența unor practici anticoncurențiale. Această procedură este reglementată de Legea nr. 21/1996, care conferă autorității competența de a analiza plângerile, de a efectua o examinare preliminară și de a decide, în funcție de temeinicia acestora, fie declanșarea unei investigații, fie clasarea cauzei. Potrivit atribuțiilor prevăzute de lege, Consiliul Concurenței are dreptul de a solicita informații în scris, de a efectua inspecții, inclusiv inspecții inopinate la sediile întreprinderilor, și de a comunica raportul de investigație, etape care sunt decisive în stabilirea existenței unei încălcări ale legislației concurenței. În mod concret, procedura presupune o analiză detaliată a pieței relevante și a comportamentului operatorilor economici, fiind important de înțeles concret cu ce se ocupă Consiliul Concurenței, respectiv evaluarea impactului asupra mediului concurențial și restabilirea acestuia în cazul constatării unor abateri.
Pentru ca o sesizare să fie eficientă, aceasta trebuie să fie fundamentată pe o prezentare clară a situației de fapt și pe probe concludente. O societate comercială care formulează o plângere trebuie să identifice corect piața relevantă, să descrie comportamentul considerat anticoncurențial și să demonstreze efectele negative asupra concurenței. În practică, probele pot include contracte comerciale, corespondență între parteneri, politici de preț, analize economice sau studii de piață. De asemenea, este important de subliniat că orice operator economic, are dreptul de a sesiza autoritatea atunci când este afectat de comportamente anticoncurențiale. Strategia juridică joacă un rol determinant în succesul unei sesizări, întrucât o plângere incompletă sau insuficient argumentată poate conduce la clasarea acesteia. În acest sens, este necesară o abordare structurată, care să îmbine argumentele juridice cu cele economice, având în vedere că analiza realizată de Consiliul Concurenței este una complexă și multidisciplinară. În plus, pe parcursul procedurii, autoritatea poate solicita informații suplimentare sau poate extinde investigația, ceea ce impune o gestionare atentă și continuă a dosarului.
Rolul avocatului în investigațiile de concurență–Apărare, conformare și reprezentare în fața autorităților
Investigațiile desfășurate de Consiliul Concurenței constituie unele dintre cele mai complexe proceduri administrative din dreptul economic, având un impact direct asupra activității și stabilității unei societăți comerciale. În temeiul Legii nr. 21/1996, autoritatea are competența de a declanșa investigații atunci când există indicii privind încălcarea dispozițiilor referitoare la practicile anticoncurențiale sau la abuzul de poziție dominantă, în special cele prevăzute la art. 5 și art. 6 din lege. În cadrul acestor proceduri, Consiliul Concurenței poate dispune solicitarea de informații, efectuarea de inspecții inopinate (dawn raids), analizarea documentelor interne ale companiilor, precum și întocmirea și comunicarea raportului de investigație. Ulterior, autoritatea poate adopta decizii prin care constată încălcarea legislației concurenței, poate impune măsuri corective sau poate accepta angajamente din partea întreprinderilor pentru restabilirea mediului concurențial.
Impactul noilor taxe și impozite asupra societăților comerciale în 2026
Din perspectivă juridică, procedura implică respectarea dreptului la apărare al întreprinderilor investigate, inclusiv accesul la dosarul cauzei și posibilitatea de a formula observații asupra raportului de investigație. De asemenea, conform dispozițiilor legale, Consiliul Concurenței poate aplica măsuri proporționale cu gravitatea încălcării, inclusiv obligații comportamentale sau structurale menite să elimine efectele anticoncurențiale. În acest context, o societate comercială trebuie să gestioneze cu maximă atenție relația cu autoritatea, întrucât orice acțiune sau omisiune poate influența rezultatul investigației. Companiile, trebuie să fie pregătite să răspundă prompt solicitărilor autorității și să demonstreze conformarea cu legislația concurenței.
Riscurile asociate unei investigații sunt semnificative, întrucât constatarea unei încălcări poate conduce la aplicarea unei amenzi de la Consiliul Concurenței, calculată în funcție de cifra de afaceri a întreprinderii, dar și la consecințe reputaționale și comerciale importante. În plus, deciziile autorității pot fi ulterior utilizate în litigii civile pentru recuperarea prejudiciilor, ceea ce amplifică impactul juridic asupra unei societăți comerciale. În acest sens, implementarea unor programe interne de conformare și instruirea personalului devin decisive pentru prevenirea riscurilor, în special pentru companiile aflate în creștere sau care au dobândit o poziție semnificativă pe piață.
Sancțiuni, despăgubiri și acțiuni în instanță–Cum își pot proteja firmele drepturile împotriva abuzului de poziție dominantă
Încălcarea normelor de concurență atrage consecințe juridice semnificative, reglementate în principal de Legea nr. 21/1996, care conferă Consiliului Concurenței competența de a constata și sancționa faptele anticoncurențiale. Potrivit dispozițiilor legale, autoritatea poate adopta decizii prin care stabilește existența unei încălcări a art. 5 (înțelegeri anticoncurențiale) sau art. 6 (abuz de poziție dominantă) și poate aplica sancțiuni contravenționale constând în amenzi calculate ca procent din cifra de afaceri a întreprinderii. Astfel, o amendă de la Consiliul Concurenței poate avea un impact major asupra activității unei societate comercială, atât din punct de vedere financiar, cât și din perspectiva reputației pe piață. În același timp, autoritatea are posibilitatea de a impune măsuri corective, inclusiv obligații comportamentale sau structurale, menite să înceteze încălcarea și să restabilească mediul concurențial.
Pe lângă sancțiunile administrative, cadrul legal permite și valorificarea drepturilor în fața instanțelor de judecată. Deciziile Consiliului Concurenței pot fi atacate la instanța de contencios administrativ competentă, în termenul prevăzut de lege, ceea ce oferă întreprinderilor posibilitatea de a contesta legalitatea și temeinicia măsurilor dispuse. În paralel, persoanele sau operatorii economici prejudiciați de practici anticoncurențiale au dreptul de a introduce acțiuni în despăgubiri pentru recuperarea prejudiciilor suferite, în baza dreptului comun. Astfel, o societate comercială afectată poate solicita repararea integrală a prejudiciului, inclusiv beneficiul nerealizat, ceea ce conferă un rol important instanțelor în completarea mecanismelor administrative prevăzute de legislația concurenței.
În practică, este deosebit de important ca orice societate comercială, să înțeleagă implicațiile respectării normelor de concurență și să implementeze măsuri preventive. Cunoașterea clară a atribuțiilor autorității și a mecanismelor legale disponibile este necesară pentru a evita sancțiunile și pentru a reacționa eficient în cazul unor practici anticoncurențiale. În plus, gestionarea corectă a relațiilor comerciale și a politicilor interne poate reduce semnificativ riscul de litigii și de sancțiuni. „În materia concurenței, delimitarea dintre exercitarea legitimă a unei poziții puternice pe piață și abuzul de poziție dominantă trebuie făcută cu rigoare juridică, întrucât o conduită comercială aparent justificată poate atrage sancțiuni, măsuri corective și litigii cu impact semnificativ asupra activității unei companii.”, a declarat Dr. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații. În concluzie, monopolul și poziția dominantă trebuie analizate prin prisma obligațiilor impuse de legislația concurenței, care urmărește menținerea unui echilibru între libertatea economică și protecția mediului concurențial. Intervenția autorității are rol în identificarea și sancționarea practicilor anticoncurențiale, însă protecția drepturilor unei societate comercială nu se limitează la această etapă, ci continuă și în fața instanțelor de judecată. În acest context, prevenția, conformarea și reacția juridică promptă sunt elemente esențiale pentru orice operator economic.
Notă. Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații este una dintre societățile de avocatură de top din România, care furnizează servicii juridice de cea mai înaltă calitate. Printre clienții societății de avocatură se află companii multinaționale și autohtone de anvergură. În 2026, poveștile de succes ale societății de avocatură i-au adus recunoașterea internațională din partea celor mai prestigioase ghiduri și publicații internaționale de profil. Astfel, societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații s-a situat în acest an pe locul 3 în România în clasamentul firmelor de avocatură de business cu cea mai relevantă expertiză, realizat de publicația Legal 500. Societatea de avocatură este recunoscută la nivel internațional și de ghidul IFLR 1000 Financial and Corporate 2026. De asemenea, Pavel, Mărgărit și Asociații este singură societatea de avocatură din România recomandată de directorul internațional Global Law Experts din Londra în aria de practică Dispute Resolution.
English version
Dr. Radu Pavel, Managing Partner of Pavel, Margarit and Associates Romanian Law Firm, emphasizes that matters related to monopoly, dominant position and the intervention of the Competition Council must be carefully analyzed, as the legal consequences vary depending on the structure of the relevant market, the conduct of the economic operator, the market share held and the effects generated on competition. According to him, the complexity of these situations goes beyond the mere identification of a dominant position and requires a detailed legal and economic assessment of commercial relationships, pricing policies, ongoing contracts, potential discriminatory or restrictive practices and their impact on the competitive environment. In this context, the analysis of commercial documentation, correspondence between business partners, market structure, competitive behavior and sanction risks becomes essential in determining the existence of an abuse and in establishing an appropriate legal strategy. At the same time, correlating the stages of investigation, formulation of defenses, interaction with the competition authority and, where applicable, challenging decisions or initiating damages actions is crucial for protecting the company’s interests, so that a competition-related risk situation does not evolve into additional legal, financial and reputational exposure.
The functioning of a market economy is based on the existence of a sound competitive environment in which economic operators carry out their activity under conditions of equality and transparency. In Romania, the legal framework is governed primarily by Competition Law no. 21/1996, supplemented by the relevant European rules. Under these regulations, anti-competitive agreements, as well as the abusive use of a dominant position on the market, are prohibited, while the main powers for enforcing these provisions belong to the national authority, namely the Competition Council in Romania. In practice, the analysis of the activity of a commercial company involves assessing the market structure, market share and the impact on competition in order to determine whether competition has been restricted or distorted. Thus, it is particularly important to understand what the Competition Council in Romania does, namely the investigation, sanctioning and monitoring of compliance with competition law. This article examines monopoly and dominant position, the procedure for notifying the Competition Council in Romania, the lawyer’s role in investigations and the legal consequences of breaching competition rules.
What monopoly and dominant position mean in competition law– Definitions and legal criteria
In competition law, the notion of monopoly is not, in itself, prohibited, but the legal framework expressly sanctions the abusive use of a dominant position. Under Article 6 of Competition Law no. 21/1996, it is prohibited for one or more undertakings to abuse a dominant position held on the Romanian market or on a substantial part thereof. This provision is fully consistent with Article 102 of the Treaty on the Functioning of the European Union, which provides that conduct affecting trade and competition is incompatible with the internal market, such as the imposition of excessive or unfair prices, limiting production, applying discriminatory conditions or unjustifiably refusing to contract. From this perspective, the focus is not on the existence of the dominant position itself, but on the manner in which it is exercised in relation to the other market participants.
Determining the existence of a dominant position requires a complex analysis of the relevant market, which includes both the product or service dimension and the geographic area. In practice, the authority assesses criteria such as the undertaking’s market share, its economic power, its ability to influence market conditions, access to essential resources, the existence of barriers to entry for other operators and the degree of dependence of customers or suppliers. A commercial company may legitimately acquire such a position, including as a result of economic efficiency or a sound development strategy, but the legal risk arises when that position is used to eliminate competition or distort the market, contrary to competition law. In addition, Article 4 of Law no. 21/1996 regulates situations in which competition is restricted or even excluded, including where a monopoly exists, allowing state intervention through price-control measures or other regulatory instruments.
These provisions underline that certain markets may operate under special conditions, but they remain under close supervision, and the intervention of the authorities is meant to prevent major imbalances and protect the public interest. In this context, it is important to understand what the Competition Council in Romania does, namely monitoring markets, analysing the conduct of undertakings and applying the measures necessary to restore a normal competitive environment. From a practical perspective, every commercial company must carry out its activity in compliance with competition law, including with regard to pricing policies, contractual relations and business strategies. Even at the initial stage, namely when seeking to register your company in Romania with the Trade Registry, it is advisable for economic operators to be aware of their legal obligations in competition matters, since the subsequent development of the business may lead to the acquisition of a relevant position on the market, with significant legal implications.
Competition Council in Romania lawyer in Romania. Notifying the Competition Council in Romania–the procedure, required evidence and legal strategy
The procedure for notifying the Competition Council in Romania is an important legal instrument through which any economic operator may report the existence of anti-competitive practices. This procedure is governed by Law no. 21/1996, which grants the authority the power to analyse complaints, carry out a preliminary examination and decide, depending on the merits of the matter, either to open an investigation or to close the case. Under the powers conferred by law, the Competition Council in Romania is entitled to request information in writing, conduct inspections, including unannounced inspections at the premises of undertakings, and communicate the investigation report, all of which are decisive stages in establishing the existence of a breach of competition law. In concrete terms, the procedure involves a detailed analysis of the relevant market and the conduct of economic operators, and it is important to understand specifically what the Competition Council in Romania does, namely assessing the impact on the competitive environment and restoring it where infringements are found.
For a notification to be effective, it must be based on a clear presentation of the facts and on compelling evidence. A commercial company filing a complaint must correctly identify the relevant market, describe the conduct considered anti-competitive and demonstrate its negative effects on competition. In practice, evidence may include commercial agreements, correspondence between business partners, pricing policies, economic analyses or market studies. It is also important to emphasize that any economic operator has the right to notify the authority when affected by anti-competitive conduct.
Legal strategy plays a decisive role in the success of a notification, as an incomplete or insufficiently substantiated complaint may lead to its dismissal. In this respect, a structured approach is necessary, combining legal and economic arguments, given that the analysis carried out by the Competition Council in Romania is complex and multidisciplinary. Furthermore, during the procedure the authority may request additional information or may broaden the scope of the investigation, which requires careful and continuous management of the case file.
The lawyer’s role in competition investigations–Defence, compliance and representation before the authorities
Investigations carried out by the Competition Council are among the most complex administrative procedures in economic law, having a direct impact on the activity and stability of a commercial company. Pursuant to Law no. 21/1996, the authority has the competence to open investigations when there are indications of breaches of the provisions relating to anti-competitive practices or abuse of dominant position, in particular those laid down in Articles 5 and 6 of the law. In these procedures, the Competition Council in Romania may order requests for information, conduct unannounced inspections, analyse companies’ internal documents, and prepare and communicate the investigation report. Subsequently, the authority may adopt decisions establishing a breach of competition law, impose corrective measures or accept commitments from undertakings in order to restore the competitive environment.
From a legal perspective, the procedure involves respect for the rights of defence of the undertakings under investigation, including access to the case file and the possibility to submit observations on the investigation report. In addition, under the legal provisions, the Competition Council may impose measures proportionate to the gravity of the infringement, including behavioural or structural obligations intended to eliminate anti-competitive effects. In this context, a commercial company must manage its relationship with the authority with utmost care, since any action or omission may influence the outcome of the investigation. Companies must be prepared to respond promptly to the authority’s requests and to demonstrate compliance with competition law. The risks associated with an investigation are significant, since the finding of an infringement may lead to the imposition of a fine by the Competition Council, calculated according to the undertaking’s turnover, as well as to important reputational and commercial consequences. Moreover, the authority’s decisions may subsequently be used in civil proceedings for the recovery of damages, which amplifies the legal impact on a commercial company. In this respect, the implementation of internal compliance programmes and staff training become decisive for risk prevention, especially for companies in growth stages or those that have acquired a significant market position.
Sanctions, damages and court actions–How companies can protect their rights against abuse of dominant position
Breaches of competition rules entail significant legal consequences, regulated mainly by Law no. 21/1996, which grants the Competition Council in Romania the power to establish and sanction anti-competitive conduct. According to the legal provisions, the authority may adopt decisions establishing the existence of a breach of Article 5 (anti-competitive agreements) or Article 6 (abuse of dominant position) and may impose administrative sanctions consisting of fines calculated as a percentage of the undertaking’s turnover. Thus, a fine imposed by the Competition Council may have a major impact on the activity of a commercial company, both financially and in terms of market reputation. At the same time, the authority may impose corrective measures, including behavioural or structural obligations, intended to bring the infringement to an end and restore the competitive environment.
In addition to administrative sanctions, the legal framework also allows the enforcement of rights before the courts of law. Decisions of the Competition Council may be challenged before the competent administrative court within the statutory time limit, which gives undertakings the possibility to contest the legality and merits of the measures imposed. In parallel, persons or economic operators harmed by anti-competitive practices have the right to bring actions for damages in order to recover the loss suffered, on the basis of general civil law. Thus, an affected commercial company may seek full compensation for its loss, including loss of profit, which gives the courts an important role in complementing the administrative mechanisms provided by competition law.
In practice, it is particularly important for every commercial company to understand the implications of compliance with competition rules and to implement preventive measures. Clear knowledge of the authority’s powers and of the legal mechanisms available is necessary in order to avoid sanctions and to react effectively in the event of anti-competitive practices. In addition, the proper management of commercial relations and internal policies may significantly reduce the risk of litigation and sanctions.
„In competition matters, the distinction between the legitimate exercise of a strong market position and abuse of dominant position must be made with legal rigour, since commercial conduct that appears justified at first sight may trigger sanctions, corrective measures and litigation with a significant impact on a company’s activity.” stated Dr. Radu Pavel, Managing Partner of Pavel, Margarit and Associates Romanian Law Firm. In conclusion, monopoly and dominant position must be analysed through the lens of the obligations imposed by competition law, which aims to maintain a balance between economic freedom and the protection of the competitive environment. The intervention of the authority plays an important role in identifying and sanctioning anti-competitive practices, but the protection of the rights of a commercial company does not stop there and continues before the courts of law. In this context, prevention, compliance and prompt legal reaction are essential elements for any economic operator.
Note. Pavel, Margarit and Associates Romanian Law Firm is one of the top law firms in Romania, providing high-quality legal services. The firm’s clients include multinational and domestic companies of great magnitude. In 2026, the law firm’s success stories brought it international recognition from the most prestigious international guides and publications in the field. As a result, Pavel, Margarit and Associates Law Firm ranked 3rd in Romania in the Legal 500’s ranking of business law firms with the most relevant expertise. The law firm is internationally recognized by the IFLR 1000 Financial and Corporate 2026 guide. Additionally, Pavel, Margarit and Associates Law Firm is the only law firm in Romania recommended by the international director of Global Law Experts in London in the Dispute Resolution practice area.
French version
Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonnateur du Cabinet roumaine d’avocature Pavel, Margarit et Associés, souligne que les aspects liés au monopole, à la position dominante et à l’intervention du Conseil de la concurrence doivent être analysés avec une attention particulière, les conséquences juridiques variant en fonction de la structure du marché pertinent, du comportement de l’opérateur économique, de la part de marché détenue et des effets produits sur la concurrence. Selon lui, la complexité de ces situations ne se limite pas à la simple constatation d’une position dominante, mais implique une évaluation juridique et économique approfondie des relations commerciales, des politiques de prix, des contrats en cours, des éventuelles pratiques discriminatoires ou restrictives ainsi que de leur impact sur l’environnement concurrentiel. Dans ce contexte, l’analyse des documents commerciaux, de la correspondance entre partenaires, de la structure du marché, du comportement concurrentiel et des risques de sanction devient essentielle pour déterminer l’existence d’un abus et pour établir une stratégie juridique adéquate. Par ailleurs, la corrélation des étapes d’investigation, de formulation des moyens de défense, de dialogue avec l’autorité de concurrence et, le cas échéant, de contestation des décisions ou d’introduction d’actions en réparation est déterminante pour la protection des intérêts de la société, afin qu’une situation de risque concurrentiel ne se transforme pas en une source supplémentaire de risques juridiques, financiers et réputationnels.
Le fonctionnement de l’économie de marché repose sur l’existence d’un environnement concurrentiel sain, dans lequel les opérateurs économiques exercent leur activité dans des conditions d’égalité et de transparence. En Roumanie, le cadre juridique est principalement régi par la Loi no21/1996 sur la concurrence, complétée par les normes européennes pertinentes. Selon ces règles, les ententes anticoncurrentielles ainsi que l’usage abusif d’une position dominante sur le marché sont interdits, et les compétences principales pour l’application de ces dispositions appartiennent à l’autorité nationale, à savoir le Conseil de la concurrence. En pratique, l’analyse de l’activité d’une société commerciale implique l’évaluation de la structure du marché, de la part de marché et de l’impact sur la concurrence, afin de déterminer s’il existe une restriction ou une distorsion de celle-ci. Il est donc particulièrement important de comprendre le rôle du Conseil de la concurrence, à savoir l’enquête, la sanction et le contrôle du respect de la législation en matière de concurrence en Roumanie. Le présent article analyse le monopole et la position dominante, la procédure de saisine du Conseil de la concurrence, le rôle de l’avocat dans les enquêtes et les conséquences juridiques de la violation des règles de concurrence.
Que signifient le monopole et la position dominante en droit de la concurrence–Définitions et critères juridiques
En droit de la concurrence, la notion de monopole n’est pas, en elle-même, interdite, mais le cadre juridique sanctionne expressément l’utilisation abusive d’une position dominante. Selon l’art. 6 de la Loi roumaine sur la concurrence no21/1996, l’exploitation abusive par une ou plusieurs entreprises d’une position dominante détenue sur le marché roumain ou sur une partie substantielle de celui-ci est interdite. Cette réglementation est pleinement conforme à l’art. 102 du Traité sur le fonctionnement de l’Union européenne, qui prévoit que sont incompatibles avec le marché intérieur les comportements qui affectent le commerce et la concurrence, tels que l’imposition de prix excessifs ou inéquitables, la limitation de la production, l’application de conditions discriminatoires ou le refus injustifié de contracter. Dans cette perspective, l’accent n’est pas mis sur l’existence de la position dominante elle-même, mais sur la manière dont celle-ci est exercée par rapport aux autres participants au marché.
La détermination de l’existence d’une position dominante suppose une analyse complexe du marché pertinent, qui comprend à la fois la dimension du produit ou du service et l’aire géographique. En pratique, l’autorité évalue des critères tels que la part de marché de l’entreprise, sa puissance économique, sa capacité à influencer les conditions du marché, l’accès à des ressources essentielles, l’existence de barrières à l’entrée pour d’autres opérateurs et le degré de dépendance des clients ou des fournisseurs. Une société commerciale peut acquérir une telle position de manière légitime, y compris à la suite d’une efficacité économique ou d’une stratégie de développement correcte, mais le risque juridique intervient lorsque cette position est utilisée pour éliminer la concurrence ou pour fausser le marché, contrairement à la législation en matière de concurrence en Roumanie.
Impact des nouvelles taxes et impôts sur les sociétés commerciales en 2026 en Roumanie
En complément, l’art. 4 de la Loi no21/1996 réglemente les situations dans lesquelles la concurrence est restreinte, voire exclue, y compris dans l’hypothèse de l’existence d’un monopole, en permettant l’intervention de l’État par des mesures de contrôle des prix ou d’autres instruments de régulation. Ces dispositions soulignent que certains marchés peuvent fonctionner dans des conditions particulières, mais qu’ils sont étroitement surveillés, l’intervention des autorités ayant pour but de prévenir des déséquilibres majeurs et de protéger l’intérêt public. Dans ce contexte, il est important de comprendre le rôle du Conseil de la concurrence, à savoir la surveillance des marchés, l’analyse du comportement des entreprises et l’application des mesures nécessaires au rétablissement d’un environnement concurrentiel normal.
D’un point de vue pratique, toute société commerciale doit exercer son activité conformément à la législation en matière de concurrence en Roumanie, y compris en ce qui concerne les politiques de prix, les relations contractuelles et les stratégies commerciales. Même au stade initial, c’est-à-dire au moment d’immatriculer une entreprise en Roumanie, il est préférable que les opérateurs économiques soient conscients des obligations légales en matière de concurrence, car le développement ultérieur de l’activité peut conduire à l’acquisition d’une position pertinente sur le marché, avec des implications juridiques significatives.
Saisine du Conseil de la concurrence–Procédure, preuves nécessaires et stratégie juridique
La procédure de saisine du Conseil de la concurrence constitue un instrument juridique important par lequel tout opérateur économique peut signaler l’existence de pratiques anticoncurrentielles. Cette procédure est régie par la Loi no 21/1996, qui confère à l’autorité la compétence d’analyser les plaintes, d’effectuer un examen préliminaire et de décider, selon leur bien-fondé, soit d’ouvrir une enquête, soit de classer l’affaire. Conformément aux pouvoirs prévus par la loi, le Conseil de la concurrence a le droit de demander des informations écrites, d’effectuer des inspections, y compris des inspections inopinées au siège des entreprises, et de communiquer le rapport d’enquête, étapes décisives pour établir l’existence d’une violation de la législation en matière de concurrence en Roumanie. Concrètement, la procédure suppose une analyse détaillée du marché pertinent et du comportement des opérateurs économiques, et il est important de comprendre concrètement le rôle du Conseil de la concurrence, à savoir l’évaluation de l’impact sur l’environnement concurrentiel et son rétablissement en cas de constatation d’irrégularités.
Pour qu’une saisine soit efficace, elle doit être fondée sur une présentation claire de la situation de fait et sur des preuves concluantes. Une société commerciale qui dépose une plainte doit identifier correctement le marché pertinent, décrire le comportement considéré comme anticoncurrentiel et démontrer les effets négatifs sur la concurrence. En pratique, les preuves peuvent inclure des contrats commerciaux, des correspondances entre partenaires, des politiques tarifaires, des analyses économiques ou des études de marché. Il convient également de souligner que tout opérateur économique a le droit de saisir l’autorité lorsqu’il est affecté par des comportements anticoncurrentiels. Cette réalité concerne aussi les entreprises se trouvant dans des étapes telles que création société en Roumanie et ouvrir une SARL en Roumanie, ou immatriculer une entreprise en Roumanie, car la structure de départ et la documentation juridique sont importantes pour une éventuelle défense ultérieure. La stratégie juridique joue un rôle déterminant dans le succès d’une saisine, car une plainte incomplète ou insuffisamment argumentée peut conduire à son classement. À cet égard, une approche structurée est nécessaire, combinant arguments juridiques et économiques, compte tenu du fait que l’analyse effectuée par le Conseil de la concurrence est à la fois complexe et multidisciplinaire. En outre, au cours de la procédure, l’autorité peut demander des informations supplémentaires ou étendre l’enquête, ce qui impose une gestion attentive et continue du dossier.
Le rôle de l’avocat dans les enquêtes de concurrence–Défense, conformité et représentation devant les autorités
Les enquêtes menées par le Conseil de la concurrence constituent parmi les procédures administratives les plus complexes du droit économique, ayant un impact direct sur l’activité et la stabilité d’une société commerciale. En vertu de la Loi no 21/1996, l’autorité est compétente pour ouvrir des enquêtes lorsqu’il existe des indices de violation des dispositions relatives aux pratiques anticoncurrentielles ou à l’abus de position dominante, en particulier celles prévues aux art. 5 et 6 de la loi. Dans le cadre de ces procédures, le Conseil de la concurrence peut ordonner des demandes d’informations, effectuer des inspections inopinées, analyser les documents internes des sociétés, ainsi que rédiger et communiquer le rapport d’enquête. Par la suite, l’autorité peut adopter des décisions constatant une violation de la législation en matière de concurrence, imposer des mesures correctives ou accepter des engagements de la part des entreprises afin de rétablir l’environnement concurrentiel.
D’un point de vue juridique, la procédure implique le respect des droits de la défense des entreprises visées, y compris l’accès au dossier et la possibilité de présenter des observations sur le rapport d’enquête. En outre, conformément aux dispositions légales, le Conseil de la concurrence peut appliquer des mesures proportionnées à la gravité de l’infraction, y compris des obligations comportementales ou structurelles destinées à éliminer les effets anticoncurrentiels. Dans ce contexte, une société commerciale doit gérer avec la plus grande attention sa relation avec l’autorité, car toute action ou omission peut influencer l’issue de l’enquête. Les entreprises doivent être prêtes à répondre rapidement aux demandes de l’autorité et à démontrer leur conformité avec la législation en matière de concurrence.
Les risques liés à une enquête sont significatifs, car la constatation d’une infraction peut conduire à l’application d’une amende par le Conseil de la concurrence, calculée en fonction du chiffre d’affaires de l’entreprise, mais aussi à d’importantes conséquences réputationnelles et commerciales. En outre, les décisions de l’autorité peuvent être utilisées ultérieurement dans des litiges civils pour la réparation des préjudices, ce qui amplifie l’impact juridique sur une société commerciale. À cet égard, la mise en œuvre de programmes internes de conformité et la formation du personnel deviennent décisives pour prévenir les risques, notamment pour les entreprises en croissance ou ayant acquis une position significative sur le marché.
Sanctions, dommages-intérêts et actions en justice–Comment les entreprises peuvent protéger leurs droits contre l’abus de position dominante
La violation des règles de concurrence entraîne des conséquences juridiques significatives, principalement régies par la Loi no21/1996, qui confère au Conseil de la concurrence la compétence pour constater et sanctionner les faits anticoncurrentiels. Selon les dispositions légales, l’autorité peut adopter des décisions établissant l’existence d’une violation de l’art. 5 (ententes anticoncurrentielles) ou de l’art. 6 (abus de position dominante) et appliquer des sanctions contraventionnelles consistant en des amendes calculées en pourcentage du chiffre d’affaires de l’entreprise. Ainsi, une amende infligée par le Conseil de la concurrence peut avoir un impact majeur sur l’activité d’une société commerciale, tant d’un point de vue financier que du point de vue de sa réputation sur le marché. En même temps, l’autorité a la possibilité d’imposer des mesures correctives, y compris des obligations comportementales ou structurelles, destinées à faire cesser l’infraction et à rétablir l’environnement concurrentiel.
Outre les sanctions administratives, le cadre légal permet également la mise en œuvre des droits devant les juridictions. Les décisions du Conseil de la concurrence peuvent être contestées devant la juridiction compétente en contentieux administratif, dans le délai prévu par la loi, ce qui donne aux entreprises la possibilité de contester la légalité et le bien-fondé des mesures imposées. Parallèlement, les personnes ou opérateurs économiques lésés par des pratiques anticoncurrentielles ont le droit d’introduire des actions en dommages-intérêts afin d’obtenir réparation des préjudices subis, sur le fondement du droit commun. Ainsi, une société commerciale affectée peut demander la réparation intégrale du préjudice, y compris le gain manqué, ce qui confère un rôle important aux juridictions dans le complément des mécanismes administratifs prévus par la législation en matière de concurrence en Roumanie.
En pratique, il est particulièrement important que toute société commerciale comprenne les implications du respect des règles de concurrence et mette en œuvre des mesures préventives. Une connaissance claire des attributions de l’autorité et des mécanismes juridiques disponibles est nécessaire pour éviter les sanctions et réagir efficacement en cas de pratiques anticoncurrentielles. En outre, la bonne gestion des relations commerciales et des politiques internes peut réduire de manière significative le risque de litiges et de sanctions. Cette vigilance est aussi nécessaire dans les étapes de créer une entreprise en Roumanie et immatriculer une entreprise en Roumanie, ainsi que dans tout projet relevant du droit des sociétés roumain.
„En matière de concurrence, la distinction entre l’exercice légitime d’une position forte sur le marché et l’abus de position dominante doit être opérée avec rigueur juridique, car une conduite commerciale apparemment justifiée peut entraîner des sanctions, des mesures correctives et des litiges ayant un impact significatif sur l’activité d’une entreprise.”, a déclaré Dr. Radu Pavel, Avocat Coordinateur du Cabinet Roumain d’Avocats Pavel, Margarit et Associés. En conclusion, le monopole et la position dominante doivent être analysés à la lumière des obligations imposées par la législation en matière de concurrence, qui vise à maintenir un équilibre entre la liberté économique et la protection de l’environnement concurrentiel. L’intervention de l’autorité joue un rôle dans l’identification et la sanction des pratiques anticoncurrentielles, mais la protection des droits d’une société commerciale ne s’arrête pas à ce stade et se poursuit devant les juridictions. Dans ce contexte, la prévention, la conformité et la réaction juridique rapide sont des éléments essentiels pour tout opérateur économique.
Note. Le Cabinet d’avocats roumain Pavel Margarit and Associates a pour clients des entreprises étrangères, des sociétés locales de premier plan et des particuliers à haut revenu. En 2026, les succès du Cabinet d’avocats roumain ont été reconnus par les guides et publications internationaux les plus prestigieux. Le Cabinet a été classé 3e en Roumanie par la publication Legal 500. Le Cabinet d’avocats roumain est également reconnu par le guide financier et corporatif IFLR 1000 2026. Le Cabinet d’avocats roumain Pavel, Margarit & Associates est également le seul Cabinet d’avocats en Roumanie recommandé par le Directeur de Global Law Experts à Londres dans le domaine du règlement des litiges.
Notă. Toate articolele Societății de avocatură Pavel, Mărgărit & Asociații în Jurnalul Bucureștiului
Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
