1.jpg)
Vineri, 15 noiembrie 2024, la Teatrul Coquette din București are loc o nouă reprezentație a concertului Arie & Ecou, susținut de soprana Cristina Fieraru, acompaniată la chitară de Maxim Belciug. Programul propune o selecție de arii și cântece adaptate la prezentarea în spațiul intim și elegant al teatrului, de la baroc la canțoneta napolitană, într-un spectacol ce oferă publicului unele dintre cele mai frumoase partituri ale repertoriului liric, de la lamento-ul Didonei din opera Dido and Æneas de Henry Purcell, madrigalul Amarilli, mia bella de Giulio Caccini, sau minunatele Ombra mai fù, din opera Serse, și Lascia ch’io pianga, din opera Rinaldo, de Georg Friedrich Händel, dar și piese celebre, precum Santa Lucia sau ’O sole mio. Cu alte cuvinte, o seară de operă la teatru, o sărbătoare muzicală cu volute spectaculoase, atmosferă barocă, rafinată, și muzică prețioasă. După concert, publicul se va putea bucura, în tihnă, în foaierul teatrului, de un pahar de vin oferit cu drag de Crama Histria.
Soprana Cristina Fieraru este una dintre cele mai luminoase voci tinere de la noi. A absolvit Facultatea de Interpretare Muzicală a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, secţia Stilistică Interpretativă–Canto, unde a studiat cu soprana Iulia Isaev şi mezzosoprana Cristina Soreanu. Pe lângă studiile universitare, a avut șansa de a lucra cu personalităţi de renume internaţional precum Ruxandra Donose, Ramon Vargas, Leontina Văduva, Mariana Nicolesco, Florin Estefan, îmbogățindu-și tehnica interpretativă. Este o prezenţă constantă a scenei lirice, fiind invitată încă de la vârsta de 18 ani la Opera Naţională Bucureşti, unde a debutat, în 2018, în rolul Pamina, din opera Die Zauberflöte de Wolfgang Amadeus Mozart.
Alte roluri interpretate: Erste Dame din aceeași Zauberflöte de Wolfgang Amadeus Mozart, Alice Ford din opera Falstaff de Giuseppe Verdi, Mimì şi Musetta din opera La Bohème de Giacomo Puccini, Contessa d’Almaviva din opera Le nozze di Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart, Dido din opera Dido and Æneas de Henry Purcell și Ileana din opera La Şezătoare de Tiberiu Brediceanu. Din 2021 este membră a Corului de cameră Preludiu – Voicu Enăchescu. A participat ca solist invitat la numeroase concerte și festivaluri, la Opera Naţională Bucureşti, Ateneul Român din București, Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti, Filarmonicile din Brașov, Râmnicu Vâlcea, Pitești, Sibiu și nu numai.
Maxim Belciug, cel care în acest concert joacă rolul orchestrei simfonice, este un nume binecunoscut. Artist clasic în formarea sa, este chitaristul Încântărilor care se încăpăţânează să creadă că frumuseţea va mântui totuși lumea. A cântat la Paris, Roma, Veneţia, Varşovia, Belgrad, Viena, Stockholm, Budapesta și pe toate marile scene ale muzicii clasice din ţară: Ateneul Român, Sala Radio, filarmonici, Teatrul Nottara, Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Naţional Iaşi etc. Concertul începe la ora 19h30 și are loc la la Teatrul Coquette din București (Calea Călărași 94), vineri, 15 noiembrie 2024. Biletele sunt disponibile pe platformele online My stage, Eventim, Ia bilet, Kompostor și Eventbook, sau se pot rezerva la email rezervari@teatrulcoquette.ro ori tel. 0754990017, 0721191675 (zilnic între 11h00-19h00), urmând a fi ridicate de la teatru, înainte de începerea spectacolului.
Notă. Articole asociate despre Maxim Belciug în Jurnalul Bucureștiului
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului
