Acasă Evenimente Ziua României la Kitchener, din nou un succes: „Noi, cei 5 milioane...

Ziua României la Kitchener, din nou un succes: „Noi, cei 5 milioane de români care trăim în afară României suntem mai patrioți decît jumătate din populația țării” (Corespondență de la Paulina Popescu, prozator, preşedintele ARTA – Asociația Românilor din Triunghiul de Aur, Canada – Ontario)

Asociația ARTA din Kitchener a organizat de-a lungul existenței sale ziua României cu un spectacol folcloric și participarea entuziastă a comunității românești din zona.
Anul trecut împreună cu Gabriela Covaci, Livu Bejan și Mircea Iliescu, ARTA a organizat un eveniment spectacol – seară de dans la Milton care a avut un succes fenomenal în rîndul comunității românești.
Anul acesta asociația a folosit același concept, organizând Ziua României la Kitchener, invitind toate echipele de dansatori populari din zona Toronto, Kitchener, Hamilton dovedind încă o dată că putem să fim uniți.
Surpinzător, biletele s-au epuizat în cîteva zile și sala a devenit neîncăpătoare. Au venit oameni de la 200 km depărtare din Niagara, Hamilton, London, Cambridge, Toronto, Oakville, dornici să petreacă împreună această zi nobilă din istoria României. Au fost și români dezamăgiți că nu au putut obține bilet la spectacol nici anul trecut nici anul acesta.
După cum spunea o doamna din Mississauga: «Îmi doream să particip la un enveniment mai intim, să văd niște dansuri de acasă și să pot juca în Hora Unirii». Cineva de pe Facebook a afirmat că spectacolul nostru a fost mai frumos decît în România, absolut fantastic și ne-a felicitat pentru cît de uniți suntem.
Programul serii a durat 2 ore începînd cu imnul României cîntat în duet de Anca Toma și Ion Damian împreună cu orchestra să sub drapelul României.
A fost proiectat un film despre Unire, am ales acest film pentru copii născuți și educați în Canada pentru a înțelege de ce este importantă această zi pentru noi românii din Canada.
Spectatorii au fost profund impresionați de cîntecul patriotic Bucovina cîntat de interpretul copil Român Scarr, urmat de Iarbă verde de acasă interpetat de Annamaria Toma, o adolescență talentată.
Alex Ciobanu ne-a delectat sufletul cu cântecul Ridică-te măi române.
Surpriză serii a fost Hora Unirii dansat de noul grup de copii ARTA, șase flacaiasi îmbrăcați în straie naționale, care vor prelua ștafeta «falosilor» de la ARTA.
Au urmat patru cîntece patriotice (Tot ce e românesc nu piere, Părintească dimandare, Doamne ocrotește-i pe români, Treceți batalioane)
interpretate de ansamblul Mărțișor și Muzidava. Orchestra Mărțișor, dirijată de profesorul Ion Damian există de 12 ani la liceul Waterloo Collegiate Institute și este o răsfățată a festivalurilor multiculturale sau evenimente din comunitatea românească, fiind formată din elevi de diferite naționalități care cîntă bucăți muzicale românești. 
Grupul Muzidava, dirijat tot de Ion Damian este constituit de un mănunchi de voici de aur care perpetuaza muzică tradițională românească așa cum se cîntă ea pe la șezători sau la horele din satele noastre.
Doamna Anca Toma Scarr, cu vocea ei surpinzatore ne-a introdus în universul operei cu Doina Stancutei de Tiberiu Brediceanu și cîntecul Copacul.
Liviu Rădulescu a recitat poezia lui Coșbuc, Graiul neamului.
O altă voce de aur, dna Mihaela Dragomirasi, acompaniată la taragot de Simion Ciobanu ne-a  încîntat sufletul cu cintecele Așa-i romanul și Transilvania frumoasă.
Spectatorii au fost introduși cu muzică și pași de dans în toate zonele României cu costume variate și coreografie originală.
Ansamblul de dansuri ARTA a fost înființat în martie 2008 prin efortul instructorului-coreograf Yotza Comenov și a coordonatorului Milivoi Vulpin, făcînd parte din « Asociația Românilor din Triunghiul de Aur al Canadei », cunoscută sub numele de ARTĂ.
În prezent, Milivoi se ocupă de instruirea trupei de dansatori, precum și de  grupul de copii. Ansamblul promovează dansuri populare românești cît mai variate din toate zonele folclorice ale României, îmbunătățindu-și repertoriul pe zi ce trece cu dansuri populare noi.
Ansamblul folcloric Doina Hamilton a fost înființat în 2014 pe lîngă Biserica ortodoxă din Hamilton. Dorința grupului este de a transmite mai departe tradițiile românești din toate zonele țării.
Grupul folcloric Datină deși o prezența recentă pe scenă comunității românești din Toronto și GTA și-a făcut deja un renume. Înființat de agentul imobiliar Viorel Rusu cu concursul inițial al coregrafului Viorel Maftei, al colegei de grup Gabriela Dragnea și a unui grup de inimoși păstrători ai tradiției românești, grupul se dorește să devină o referință pentru păstrarea tradițiilor românești în această zona.
Grupul își propune păstrarea și valorificarea bogăției culturale, a valorilor noastre tradiționale, ce aparțîn unui popor plin de creativitate și talent și promovarea tuturor acestor valori în mică Românie din cadrul multiculturalismului canadian.
Grupul HI Trend înființat în 2009, are un stil predominant Etno, o îmbinare perfectă a elemntelor tradițional românești cu cele moderne.
Spectacolul s-a finalizat cu «cea mai mare» Hora a Unirii, cu cei mai mulți români îmbrăcați în straie naționale din Ontario.
Cu această ocazie Asociația ARTA a oferit un premiu de recunostiinta unuia dintre membrii săi dl Moisica Gilezan. Acesta a fost plăcut surprins de inițiativa asociației și a fost acompaniat de un ropot de aplauze din sala.
Acest eveniment a avut loc numai datorită muncii voluntarilor asociației: Ileana Palade, Daniela Dicu, Irina Patko, Elvira Bradea, Lucian Bradea, Aura Bălașa, Cristian Bălașa, François Mallette, Ioana Jora. Mii de mulțumiri sponsorilor care ne-au ajutat financiar fie prin cadouri pentru tombolă sau monetar: Liviu Bejan de la Surnet Insurance, Dorel’s Foods,  Călin Toma de la Carto Wines Collection, Crema Pastry, Luminița Mironescu.
Noi cei 5 milioane de români care trăim în afară României suntem mai patrioți decît jumătate din populația țării și ținem la păstrarea identității naționale transmitind generațiilor viitoare puncte de reper prin perpetuarea tradițiilor și obiceiurilor strămoșești. Copiii noștri învață limba română gratuit în școlile din Canada.

Paulina Popescu (Teacher at Brigadoon Public School, Kitchener, prozator, Preşedinte al Asociatiei Românilor din Triunghiul de Aur-ARTA, Executive Team, Canada – Ontario)

Absolventă a Facultății de Limbi străine (Universitatea București), Paulina Popescu a fost profesoară de limba franceză în Kitchener din provincia Ontario (Canada). Din 2008 colaborează la ziarul Agenda românească cu rubricile: „Întreabă un profesor” și „Impresii de călătorie”. A câștigat două premii literare publicând proză scurtă în limba franceză la Editions David, Ottawa, în volumele „Parcours identitaires” (2005) și „La premiere fois” (2017). Este corespondent (de presă) din Canada al ziarului  Jurnalul Bucureştiului

Lucrări publicate de către autor sub egida Jurnalul Bucureştiului

Articolul precedentFungicide și pesticide care provoacă cancer și probleme cu glanda tiroidă aplicate pe citricele vandute in Romania
Articolul următorProtejat: Subiect de teză de doctorat – Codul CSG (Codul „Sociogenetic” – complementul Codului Biogenetic – CBG – ADN în Codul Genetic Personal – CGP) în revista „The Detective’s World”. Aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Franța, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf