„De veghe-n lanul de lavandă” (de la Emil Stanciu, membru UZPR – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, directorul de comunicare al Jurnalului Bucureştiului, trimisul special în Bulgaria)

Mai mulți ziariști și fotoreporteri de turism–ai AJTR (Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România), influenceri și blogeri de turism,  membri  au participat la un pitoresc info trip în nord-estul Bulgariei pentru a vizita Situl arheologic Abritus de lângă Razgrad și Mormântul trac de la Sveștari, la invitația tânărului guvernator regional Razgrad, Deyan Dimitrov.

Vizita a fost organizată în contextul inițiativei guvernatorului de a elabora și implementa un plan comun de dezvoltare a turismului pentru 5 regiuni administrative din nordul Bulgariei, în colaborare cu ambasadei Bulgariei la București,  respectiv a atașatului comercial al misiunii, el însuși fost ziarist, Ivailo Marinov.  Abritus a fost un oraș roman impresionant, cu fortificații tipic romane și unul dintre cele mai mari centre urbane din provincia Moesia Inferior.

În secolele IV-III î.Hr. aici era  o prosperă așezare tracică. După ocuparea Moesiei de romani, în oraș era cartiruită  Legiunea II Lucensium. Mai târziu, în timpul invaziilor „barbare” alte fortificații, cu ziduri masive, de 3 metri grosime și 12 metri înălțime au fost înălțate în jurul orașului, în anii 320-330 d.H., în timpul lui Constantin cel Mare. Cu toate acestea, orașul a fost distrus în războaiele gotice din 376-378, de către huni, în 447 și din nou de către goți, în anii 480. De fiecare dată a fost reconstruit, iar în secolele V-VI a fost unul dintre cele mai mari orașe din provincie și reședință episcopală. În 586, Abritus  a fost distrus de avari. Mai târziu, acolo a fost construită o așezare medievală bulgară, care a existat până în secolul al X-lea. Un tezaur masiv de monede de aur a fost dezgropat chiar în interiorul zidului estic urbei, constând din 835 de monede de aur, cântărind 4 kg și datând din secolul al V-lea. 

O zi minunată prin Bulgaria, de la nord-vest la est, în compania atașatului comercial al Ambasadei Republicii Bulgaria la Bucureşti – Ivaylo Marinov, a subprefectului de Ruse și a prefectului de Razgrad – dr. Deyan Dimitrov

Mormântul trac al lui Sveshtari este un monument unic de arhitectură antică, aici poposind peste 50.000 de vizitatori anual. Construit în secolul al III-lea î.Hr., a fost probabil locul final de odihnă al lui Dromichaetes, regele geților. Printre decorațiunile   mormântului, se  disting 10 figuri feminine (cariatide), ale căror tunici (chitonuri) seamănă cu frunzele în formă de evantai ale unui palmier inversat. Mormântul a fost descoperit  în 1978. Datorită arhitecturii și decorațiunilor sale remarcabile, a fost declarat Patrimoniul Mondial UNESCO 3 ani mai târziu. Chiar zilele acestea, la patruzeci de ani de atunci, Mormântul trac al lui Sveshtari a fost redeschis vizitatorilor, după ce a fost reabilitat. Reabilitarea permite vizitatorilor să vadă această capodoperă a arhitecturii funerare tracice într-o lumină diferită. În zona de expoziție renovată, turiștii  află informații despre triburile getice care au locuit regiunea în urmă cu peste 2.000 de ani, despre puternicul regat get de atunci, care l-a înfrânt pe Lisimah, unul din cei mai puternici generali ai lui Alexandru Macedon.

Prin nord-estul Bulgariei la invitația guvernatorilor regionali din Razgrad și Ruse (de la corespondentul nostru Mihai Vasile-Sângealb, Inginer–alpinist și publicist, membru al al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România)

Emil Stanciu (Ziarist, UZPR–filiala București, editor coordonator, Editura „Noi Media Print”, Manager PR al Fundaţiei Culturale Art Promo–interfaţă culturală între România şi occident prin organizarea de evenimente de elită), Senior Editor, Director coordonator din partea UZPR (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România) și Communication manager (Romania, Bucharest) al Jurnalului Bucureştiului

Nota redacției

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului