Doar o întâmplare…„Talita Kumi”! (Corespondentă de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, eseist, prozator, Craiova)

Te-am văzut de departe. Erai lângă mașină, am oprit, m-am strecurat ușor printre mașini, am găsit un loc liber, am parcat, m-am ascuns de fapt, parcă să nu te sperii, să-ți iei zborul. Numai asta știi să faci perfect, să-ți iei zborul. Restul faci cu jumătate de măsură, precaut, mereu pe fugă, încordat, ca un arc ce stă să arunce săgeata. Te-am urmărit de la distanță, erai meticulos în fiecare mișcare, era totul mecanic, cred că nici nu te gândeai la ce făceai, doar gesturi, ticuri din fiece zi. Aerul din jur mirosea a tine, îl adulmecam avidă, dar și speriată de ce mi-ar putea stârni. Nu, nu-mi stârnea decât amintiri. Te priveam și te aveam în mine ca altădată. Erai amintire. Amintire dureroasă. Te priveam și știam acum, da, știam, că lângă tine nu se poate trăi o viață, doar clipe fugare, efemere, furate. În fiecare clipă petrecută lângă tine am avut senzația de provizorat, de bagaje în mijlocul camerei, nici măcar desfăcute, doar aranjate frumos, meticulos ca în orice clipă să-ți poți lua zborul.

Nu am putut să-ți fiu cuib, ți-am fost doar o întâmplare. Mi-ai fost doar o întâmplare. Te priveam, eram atât de lucidă în judecata mea, mă analizam, te analizam, te iubeam, poate pentru ultima dată, ultima secundă în care-ți vedeam bagajele nedesfăcute, eram lucidă, ceața se ridicase, luciditatea durea, mă vedeam ieftină, o copie a tot ce mai avusesei, un produs de serie. Simțeam lacrima cum curge, da, știam, rimelul o luase la vale, lăsase o albie pe față, o urmă, jos, la poalele bărbiei, ultima lacrimă era ca un far, lumina drumurile celor care porneau să se răstoarne prin viață, pe fața mea. Câte una mai rebelă, scăpa printre sâni, fiorul ei îl confundam cu emoția, dar nu, stau și mă judec, nu, nu e emoție. Este doar o lacrimă rebelă. Nu te urăsc, nu pot, și un sunet ușor mi-apare în timpan: „pe tine nu te pot urî/oricât mi-ar cere inima”, Doamne, și știi cum îmi cere inima să te urăsc, ca o eliberare, ca o evadare din tine, din mine, din lume. Tu cum ai putut să mă urăști? Cum ai putut? Tu, atât de superficial, cum ai putut urî atât de profund, a fost singurul tău sentiment pe care l-ai trăit cu măsură întreagă, singurul sentiment pe care l-ai dus până la capăt, forțându-i limita, cred că te-ai mirat tu de tine cât poți fi de rece, de indiferent, cât poți tace de mult, cât poți ignora de mult, cât poți urî de mult.

M-ai învins! M-ai învins, dragul meu, și stăteam acolo, lipită de mașină, sprijinită de portieră și-ți șopteam: m-ai învins! M-ai urât atât de mult, de parcă m-ai fi vrut moartă. Vedeai în mine răul din jur, tot trecutul și viitorul tău, oamenii care te-au rănit, ai dat cu toată forța ta, nu cu pumnul, poate durea mai puțin, cu tăcerea, cu indiferența. Din trupul tău pregătit să zboare, încordat ca un arc, a pornit săgeată otrăvită, am stat drept în fața ta, știam că ai să mă omori, am privit moartea în față, am zâmbit, săgeata m-a străpuns, ultima săgeată, ultima lovitură, am primit-o știind că te vei elibera de tot. Am vrut, am sperat, am visat ca oamenii din jur să mă iubească, am luptat să mă iubească, unii nu m-au iubit, dar când cei pe care i-am iubit nu m-au iubit a durut. Cumplit a durut, dar ura ta, săgeata ta, ultima săgeată, m-a eliberat și pe mine. O priveam venind spre mine și știam că mă voi elibera, tu cel ridicat pe soclu, tu cel iubit din povestea mea, ai coborât prin ura ta, prin indiferența ta atât de inuman de umană, ai coborât ca un muritor de rând, ai devenit egal cu toți, nimic nu te mai individualiza, nimic nu te mai făcea unic. Fiind ca toți ceilalți, m-ai eliberat.

M-ai învins, dar m-ai eliberat. Ai devenit un personaj negativ, din tot cât ai fost de frumos. Nu, nu negativ, doar comun. Oricine poate urî, înțelegi? oricine poate fi indiferent și rece, oricine poate ucide, doar eu am iubit până la final, până la capăt, forțând și eu limita acestui sentiment, ducându-l în ireal, dragostea mea nu a fost pentru mine, a fost pentru tine, înțelegi? Dragostea mea a fost unică, te-am iubit știind că mă urăști și știi? eu sunt cea normală! cea care iubește, cea care poate sădi în fiecare dimineață flori pe pământul călcat de tine, cea care poate plânge, știi cum? ca vița de vie primăvara, cea care se ridică după săgeata ta, ca și cum Iisus ar fi lângă mine și mi-ar spune: „Talita Kumi”! (Fetiță, îți spun ție, scoală-te!). Mă miram și eu de cât te pot iubi, de cum pot primi rana ta, cuțitul tău și tot te puteam iubi, tu-mi săpai mormânt și eu te iubeam, îți sărutam mâna din care aruncai bolovanul, ți-aduci aminte cum ți-o retrăgeai? erau clipe când inima ți se întorcea în piept, te judecai, deveneai unic, deveneai uman, vedeai cum întorceai ură la iubire, îți părea, poate, rău, dar îți reveneai, inima îți fugea, deveneai tu, același, egal cu toți, nicidecum cel unic. Prin dragostea mea, eu nu am fost un produs de serie, am fost unicat, și știi? m-ai omorât, dar puterea de a iubi din mine, nu ai putut-o ucide!

Nota redacției. Învierea fiicei lui Iair este una din minunile lui Iisus, consemnată în Evanghelia după Matei (9:18–26), în cea după Marcu (5:21–43) și în cea după Luca (8:40–56). Povestea aceasta urmează imediat după Exorcismul din ținutul Gadarenilor. Iair, mai-marele sinagogii, l-a rugat pe Iisus să o vindece pe fiica sa care era pe moarte. După Matei, fiica sa era deja moartă. Pe drumul spre casa lui Iair, o femeie bolnavă din mulțime se atinge de veșmântul lui Iisus și se vindecă pe loc. Aceasta este cunoscută ca minunea vindecării femeii cu scurgere de sânge. Între timp, fata moare, dar Iisus intră în casă și o readuce la viață pe fiica lui Iair, sau după propriile sale cuvinte, o trezește. În Evanghelia după Marcu, Iisus i-a spus fetei fraza aramaică „Talita kumi” (transliterată în grecește ca ταλιθα κουμ și însemnând: „Fetițo, îți spun ție, scoală-te!”).

Notă. A se vedea și alte articole ale autoarei  în Jurnalul Bucureştiului

Nota redacției

Remember. „Asociații” mei Michel Ardouin („Porte–Avions ”) și Charlie Bauer (revoluționarul „Robin Hood”) – asociații lui Jacques Mesrine („inamicul public n°1 al societății civile”), autori de pagini remarcabile în istoria criminală franceză contemporană. Mon „associé” Michel Ardouin („Porte–Avions ”) l’associé de Jacques Mesrine (L’ennemi public n°1) et Charlie Bauer (révolutionnaire d’extrême gauche) auteurs des pages remarquables dans l’histoire de la grande criminalité française contemporaine

Intelligence-ul românesc de la tradiție la modernitate (Romanian intelligence from tradition to modernity)

Simpozionul internațional „Lucian Blaga” – Ediția a II-a – Satul românesc izvor de spritualitate și inspirație. „Conceptul marelui anonim și dialogul cu transcendentul. Pledoarie pentru o disciplină centrată pe opera lui Lucian Blaga” (Lucrarea prof. dr. Narcis Zărnescu, membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST – Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii al Academiei Române, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

Prezentarea (recenzia) cărții „Analiza geopolitică și securitară a Orientului Mijlociu. Studiu științific.” – autor Alba Iulia Catrinel Popescu (prof. dr. Narcis Zărnescu, critic și istoric literar, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, redactor șef al Revistei „Academica” și redactor șef adj. al revistelor „Cunoașterea științifică”, „Intelligence Info”, „Studii și Comunicări” și „Noesis” ale CRIFST al Academiei Române, membru al Academiei Germano – Române și al Academiei Oamenilor de Știință din Româmia, Cavaler al Ordinului „Palmes Académiques” din Franța)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent prof. dr. Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România), membru al Staff al Jurnalului Bucureștiului

Conferința CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii) a Academiei Române. „Impactul AI, din perspectiva binomului foucaultian episteme – techne” (Prof. dr. Narcis Zărnescu, membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru titular al CRIFST, redactor șef al revistei „Academica”, redactor șef Adjunct al revistei de Sudii și comunicări și al revistei Noesis al CRIFST, secretar științific al Secției X– Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR–Academia Oamenilor de Știință din România, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques”)

„Viitorul cărții și al suporturilor de carte” la CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii) – DIS (Divizia de Istoria Științei) de Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de autori

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 2). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

Scurtă incursiune în Istoria detectivismului (Partea 1). Corespondență de la Maria Bumbaru președinta ANDR (Asociația Națională a Detectivilor din România)

„Din viața investigatorilor privați (Privat investigator – Pi/∏/π)– mituri și realități”. Interviu cu D-na Maria Bumbaru președinta ADNR (Asociația Naționlă a Detectivilor din România). Partea 2 (Activitatea și „costul” real al unui ∏)

Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră, Ne…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului