Acasă Supliment Cultural Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Centenarul nașterii lui...

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Centenarul nașterii lui Gerald Durrell” cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Lengyel

Gerald Durrell a fost unul dintre oamenii care mi-au influențat pozitiv tinerețea–prin faptul că a scris cam 30 de cărți despre natură și interacțiunea noastră cu animalele sălbatice. Prin grupul meu de prieteni existau destul de mulți care citeau texte scrise de el. Acele publicații, traduse aproape toate în maghiară, au reprezentat o șansă de a percepe o lume mult mai frumoasă și mai interesantă decât cea din imediata noastră vecinătate pe vremurile acelea întunecate ale național-comunismului. O lume vie. O lume amuzantă și plină de splendori mărunte. O lume în care are sens să trăiești.

Am văzut azi un video de câteva minute, lansat pentru centenarul Gerald („Gerry”) Malcolm Durrell (1925-1995) – a fost născut fix în urmă cu 100 de ani, la 7 ianuarie 1925. A murit în 1995, la vârsta de 70 de ani, dar cumva prin opera lui este pentru totdeauna cu noi. În video apar filmări cu el, dar nu pare fericit. Pentru că viața prin secolul 20 nu a fost miloasă cu noi–și poate nici de altfel, în alte secole. Sunt convins că mare parte din cât a fost motiv de fericire în viața lui au fost sutele și miile de specii de animale pe care le-a observat de aproape, cărțile scrise, familia, mama lui pe care o iubea nespus de mult, frații, sora. Câteva iubiri/căsnicii i-au adus bune și rele, așa cum se întâmplă în general. Ceea ce este clar e că prin activitatea lui a adus mai aproape de natură mii, zeci de mii și poate sute de mii de oameni. Ne-a făcut viața mai bună, zilele mai senine și aerul părea mai respirabil. Pentru care îi mulțumim, oriunde s-ar afla.

Nota redacției. Gerald (Gerry) Malcolm Durrell (1925–1995) a fost un naturalist, autor şi prezentator de televiziune britanic. Reputat cercetător în domeniul știinţelor naturale și un militant pentru protecția mediului înconjurător şi pentru protejarea speciilor pe cale de dispariţie, Gerald Durrell a rămas în istoria literaturii şi ca un scriitor de succes, iubit în toată lumea în special datorită fermecătorului volum „Familia mea şi alte animale”, transpus de BBC într­-un serial de televiziune şi, ulterior, într­-un film. Romanul, devenit un clasic, este povestea celor cinci ani pe care excentrica şi amuzanta familie Durrell i­-a petrecut în superba insulă grecească Corfu, încercând să scape de oribila şi deprimanta climă englezească.

Când au ajuns în acest paradis însorit, micul Gerry avea doar zece ani şi era însoţit de o mamă excepţional de tolerantă în faţa bizareriilor copiilor ei, de fratele lui mai mare Larry (1912-1990), cunoscutul romancier Lawrence Durrell, de celălalt frate Leslie a cărui pasiune neostoită era să tragă cu armele de foc, de sora lui Margo, veşnic îngrijorată de acnee şi înconjurată de voaluri şi parfumuri, şi de fantasticul câine Roger. Cu o familie atât de neconvenţională, este clar că aventurile nu pot fi decât pe măsură, spre delectarea şi deliciul cititorilor.

Familia mea si alte animale - Gerald Durrell

Dr. biolog Peter Lengyel   (expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii), este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la „ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume „Beep 2010″ și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”.

Notă. Alte articole ale autorului Dr. Biolog Lengyel Péter în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

  • Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

  

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…