1.jpg)
Ianuarie este o lună care ne oferă oportunitatea de a reflecta asupra trecutului și de a privi cu speranță spre viitor. În calendarul istoric al țării noastre, această lună poartă o semnificație adâncă, mai ales prin celebrarea Micii Uniri din 24 ianuarie 1859–un moment simbolic și crucial în istoria României și esențial în construirea statului modern român. Acest eveniment a marcat unirea Principatelor Române–Moldova și Țara Românească–sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire a fost chiar piatra de temelie a statului modern român și un exemplu de unitate națională, realizat printr-un consens popular și prin colaborare internațională.
Data de 24 ianuarie simbolizează mai mult decât un eveniment istoric. Este lecția despre curajul de a visa și a lupta pentru schimbare, despre perseverență în fața provocărilor și despre importanța solidarității într-un context geopolitic complicat. În 2025, sărbătorirea Micii Uniri ne reamintește că prin efort comun și credință într-un ideal, noi ar trebui să putem transforma visele în realitate. Acest moment istoric rămâne relevant astăzi, când România continuă să își consolideze valorile democratice, să lupte pentru drepturile omului și să aspire la o societate mai justă și mai unită. Mica Unire ne inspiră să nu pierdem din vedere faptul că fiecare gest, fie el mare sau mic, poate contribui la realizarea unei unități autentice în diversitate.
Mica Unire a fost posibilă datorită dorinței comune a oamenilor de a construi un viitor mai bun. A fost un act de solidaritate, de viziune și de sacrificiu. Aceste valori sunt mai relevante ca niciodată, mai ales într-un cadru global marcat de conflicte și provocări sociale. Dar ce înseamnă această lecție pentru noi, cei de astăzi, care trăim într-o lume care se confruntă cu aceste provocări complexe și în continuă schimbare? Astăzi, trebuie să regândim conceptul de unitate, nu doar în cadrul națiunii, ci și în relațiile noastre. Este o oportunitate de a învăța să colaborăm, să sprijinim persoanele defavorizate și grupurile vulnerabile și drepturile omului în general și să ne construim o societate mai incluzivă și mai echitabilă.
Pe măsură ce pășim în 2025, ne confruntăm cu probleme care necesită soluții colective: schimbările climatice, crizele umanitare, conflictele armate și creșterea inegalităților. În România, aceste provocări sunt resimțite prin polarizarea socială, dificultăți economice și nevoia acută de reforme în domenii precum educația și sănătatea. În acest context, drepturile fundamentale ale omului trebuie să rămână în centrul oricărei politici publice. Respectarea și promovarea lor nu sunt doar responsabilitatea guvernelor, ci și a fiecăruia dintre noi, ca indivizi și ca membri ai comunităților noastre. Cum putem transforma aceste lecții în acțiuni concrete pentru viitor? Începând cu gesturi mici, dar semnificative: implicare în comunitate, promovarea educației, sprijinirea celor vulnerabili și respectarea diversității. Fiecare dintre noi are puterea de a contribui la construirea unei societăți mai bune, iar exemplul nostru poate inspira pe alții să facă același lucru.
Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) își reafirmă angajamentul de a lupta pentru o societate bazată pe respect, egalitate și dreptate. În acest an, ne propunem să continuăm și să intensificăm eforturile noastre de a educa, a informa și a sprijini inițiativele care promovează valorile democratice și drepturile fundamentale ale tuturor. Ianuarie este o lună a începuturilor, o lună în care fiecare dintre noi își stabilește rezoluții și vise pentru anul care a început. Să folosim acest moment pentru a ne uni eforturile, pentru a învăța din greșelile trecutului și pentru a construi un viitor mai bun. Istoria ne arată că unitatea și solidaritatea pot face minuni. Acum este momentul să demonstrăm că am învățat lecțiile trecutului și că suntem pregătiți să le aplicăm, construind o lume în care drepturile omului sunt respectate și protejate pentru toți.
Amiral Lord Sir Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Articol asociat
Notă. Cea mai spectaculoasă evadare din România comunistă, subiectul documentarului „Fără 6 mile” difuzat de TVR-partener cultural-educațional al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională și științifică franco –română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)
În 1985, la Constanța, a avut loc cea mai spectaculoasă încercare de evadare de sub regimul Ceaușescu, când un comandant de navă, un actor și un timonier au hotărât să riște totul pentru libertate. Să încerci să fugi cu un vapor dintr-o țară comunistă părea de-a dreptul o nebunie iar planificarea evadării din România însemna, în primul rând, păstrarea secretului, într-un loc unde se spunea adesea că „și pereții au urechi”. Filmul a fost realizat cu o adevărată desfăşurare de forţe, cele mai importante momente fiind dramatizate pentru a sublinia atmosfera acelor ani, precum şi emoţia trăită de cei trei protagonişti. Director de imagine Mihai Pătraşcu, Montaj Ionuţ Andrei, Realizator Alina Amza, Producător Răzvan Butaru
Cătălin Asavinei, jurist, Președinte–fondator al OADDR (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora-România) partener al Jurnalul Bucureștiului în anchete (investigații criminale)
Notă. Articolele Lordului Amiral Prof. univ. dr. Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului
