Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
„Dedic acest eseu trilingv inegalabilului Thomas Csinta, Fratele meu întru cunoașterea rabelaisiana, profundă și umorescă, a acestei lumi, un experiment ratat de toți zeii aflați în trecere, într-un provizorat divin și derizoriu.” (…). „Marele meu prieten, Thomas Csinta a fost, este și va fi întotdeauna, oriunde va fi prezent, de la edituri, la universități și academii până la instituții guvernamentale, indiferent de stat sau de continent, un Gulliver în țările provizorii ale piticilor clonați!” (extras din Laudatio) (Narcis Zărnescu)
Există momente în istoria civilizațiilor când legile vizibile ascund intențiile invizibile. Europa traversează o astfel de perioadă. Pe măsură ce tehnocrații promovează „transparența financiară” ca pe o virtute esențială, cetățeanul constată că libertatea sa devine tot mai opacă. Reglementările nu mai luminează adevărul, ci orbesc; iar controalele birocratice nu mai apără, ci monitorizează. În lupta împotriva unui inamic abstract—„spălarea banilor”, Uniunea Europeană construiește un sistem complex de control care depășește economia și devine o metafizică a disciplinei. În numele securității, intimitatea individului este străpunsă și supravegheată. În numele prevenirii, fluxurile de bani sunt contabilizate, iar cetățeanul este tratat adesea ca suspect. Această „transparență financiară” urmărește puterea mai mult decât dreptatea: o formă subtilă de panopticism, în care autoritatea vede totul, dar rămâne invizibilă. Noile reglementări AML, proiectul euro digital, standardizarea datelor și monitorizarea automată a tranzacțiilor formează un sistem unitar de control al fluxurilor financiare.
- Numerarul–ultima oază a anonimatului
În era digitală, numerarul rămâne ultimul refugiu al discreției, un vestigiu al libertății fără urmă digitală. Restricționarea plăților în numerar reprezintă nu doar o măsură economică, ci și o pierdere spirituală: dispariția unei libertăți nerestricționate. În această logică, libertatea care nu poate fi urmărită este considerată inacceptabilă. Aici apare o ruptură: finanțele devin transparente, dar libertatea opacă. Pe măsură ce statul își extinde controlul vizual asupra cetățeanului, acesta pierde capacitatea de a supraveghea statul.
- Criptomonedele–noile umbre ale autonomiei
Criptomonedele au promis o economie liberă, fără control centralizat. Totuși, au devenit ținta principală a reglementărilor, fiind percepute ca manifestări ale unei autonomii periculoase. Platformele de schimb devin puncte obligatorii de raportare, iar portofelele cu control direct al utilizatorului sunt privite cu suspiciune. În mentalitatea birocratică, anonimatul este o boală care trebuie tratată prin rapoarte și autorizări.
- Euro digital–o promisiune modernă, o teamă arhaică
Un euro digital nu este în sine periculos, ci devine problematic când moneda și supravegherea devin inseparabile. O monedă programabilă poate transforma libertatea într-un concept condiționat, supus unor reguli automate. O astfel de monedă, cu limite și monitorizări automate, nu mai este instrumentul individului, ci un mecanism de control al comportamentului. Europa promite că numerarul va rămâne, dar istoria arată că libertatea este pierdută nu prin confiscare brutală, ci prin administrare subtilă.
- Metafizica controlului–noua lege a vizibilului
Uniunea Europeană nu creează doar reguli economice, ci o metafizică: lumea trebuie să fie complet vizibilă, fluxurile transparente, indivizii decodificabili, iar mișcarea banilor predictibilă. Spontaneitatea este înlocuită de verificabilitate. Este o lume care nu mai crede în încredere, ci în trasabilitate; nu în libertate, ci în conformitate.
- Libertatea opacă, ultimul refugiu al omului
Cetățeanul european devine un nod într-o rețea de control, o valoare într-o bază de date. Libertatea nu dispare, dar devine condiționată și obscură chiar pentru cel care o posedă. Întrebarea esențială rămâne: cine va controla controlul?Bătălia fundamentală nu este între numerar și digital, ci între omul complet vizibil și omul care își păstrează invizibilitatea acolo unde libertatea o cere. Europa își modelează viitorul în acest spațiu tensionat; restul este doar contabilitate metafizică.
Note & Bibliografie
- Michel Foucault, „Supravegherea și pedeapsa” (1975)—conceptul de panopticism aplicat la supravegherea financiară, Editura Humanitas, 1997.
- Shoshana Zuboff, „Era supravegherii” Publica (2019)—dialogul dintre libertate și control în era digitală
- Primavera De Filippi, „Crypto și statul de drept”, Polity Press, 2021—problematica criptomonedelor și reglementării,
- Banca Centrală Europeană, „Digital Euro Project” BCE (2023)—riscurile și promisiunile euro digital.
English version
„I dedicate this trilingual essay to the incomparable Thomas Csinta, my brother in the Rabelaisian knowledge—profound and full of humor—of this world, a failed experiment of all passing gods, caught in a divine and absurd provisionality” (Narcis Zărnescu)
There are moments in the history of civilizations when the visible architecture of laws conceals the invisible architecture of intentions. Europe is experiencing such a moment. While technocrats promote „financial transparency” as an essential virtue, the citizen finds that their freedom becomes increasingly opaque. Regulation no longer reveals truth but blinds; bureaucratic controls no longer protect but surveil. Under the pretext of fighting an abstract enemy—„money laundering”—the European Union has created a complex system of control that goes beyond economics and becomes a metaphysics of discipline. In the name of security, the individual’s privacy is pierced and scrutinized. In the name of prevention, the flows of money are accounted for, and the citizen is often treated as a suspect. This „financial transparency” pursues power more than justice: a subtle form of panopticism, where authority sees everything but remains unseen. New AML regulations, the digital euro project, data standardization, and automated transaction monitoring form a coherent system controlling financial flows.
- Cash–the last sanctuary of anonymity
In the digital age, cash remains the last refuge of discretion, a vestige of freedom without digital trace. Limiting cash payments is not merely an economic measure; it is also a spiritual loss: the disappearance of unconditional freedom. In this logic, freedom that cannot be tracked is unacceptable. Here emerges a rupture: finance becomes transparent, but freedom becomes opaque. As the state expands its gaze over the citizen, the citizen loses the ability to watch the state.
- Cryptocurrencies–new shadows of autonomy
Cryptocurrencies promised a masterless economy. Yet, they have become the main targets of regulation, seen as dangerous expressions of autonomy. Exchanges become mandatory reporting points, while self-custody wallets spark mistrust. In bureaucratic thinking, anonymity is a pathology that must be treated by reports and permissions.
- Digital euro–modern promise, archaic fear
A digital euro is not inherently dangerous, but problems arise when money and surveillance are inseparable. A programmable currency risks turning freedom into a conditioned concept governed by automated rules. Such a currency, limited and monitored, is no longer the individual’s tool but a behavioral control mechanism. Europe promises cash will remain, yet history shows freedom is rarely lost by outright confiscation; it is gradually eroded by administration.
- Metaphysics of control–the new grammar of the visible
The EU does not merely create economic rules but a metaphysics: the world must be fully visible; flows must be transparent; individuals must be decodable; the movement of money predictable. Spontaneity is replaced by verifiability. This is a world that no longer believes in trust but in traceability; not in liberty but in compliance.
- Opaque freedom, the last human refuge
The European citizen becomes a node in a control network, a data point in a database. Freedom does not disappear but contracts and obscures itself even to its possessor. The key question remains: who will control the controllers? The battle is not between cash and digital, but between two models of humanity: the fully visible human, and the free human invisible where freedom demands invisibility. Europe is writing its future in this fragile interval; the rest is mere metaphysical accounting.
Footnotes & Selected bibliography
- Michel Foucault, „Discipline and Punish” (1975)—application of panopticism concept to financial surveillance, Vintage Books, 1977
- Shoshana Zuboff, „The Age of Surveillance Capitalism” Public Affairs (2019)—the tension between freedom and control in the digital era
- Primavera De Filippi, „Crypto and the Rule of Law” Polity Press (2021)—regulatory challenges of cryptocurrencies
- European Central Bank, „Digital Euro Project” ECB (2023)—risks and promises of the digital euro
French version
„Je dédie ce triptyque d’essais à l’inégalable Thomas Csinta, mon frère dans la connaissance rabelaisienne, profonde et pleine d’humour, de ce monde—une expérience manquée de tous les dieux de passage, dans une provisionalité divine et dérisoire.” (Narcis Zărnescu)
Il existe des moments dans l’histoire des civilisations où l’architecture visible des lois masque l’architecture invisible des intentions. L’Europe traverse une telle période. Tandis que les technocrates mettent en avant la „transparence financière” comme une vertu essentielle, le citoyen découvre que sa liberté devient de plus en plus opaque. La régulation ne révèle plus la vérité, elle aveugle; et les contrôles bureaucratiques ne protègent plus, ils surveillent. Sous le prétexte de lutter contre un ennemi abstrait—le „blanchiment d’argent”—l’Union européenne met en place un système complexe de contrôle qui dépasse l’économie et devient une métaphysique de la discipline. Au nom de la sécurité, l’intimité de l’individu est pénétrée et scrutée. Au nom de la prévention, les flux financiers sont comptabilisés, et le citoyen traité comme un suspect. Cette „transparence financière” vise davantage le pouvoir que la justice: une forme subtile de panoptisme, où l’autorité voit tout sans jamais se montrer. Les nouvelles règles AML, le projet d’euro numérique, la standardisation des données et la surveillance automatique des transactions forment un système cohérent de contrôle des flux financiers.
- Le cash–dernier refuge de l’anonymat
À l’ère numérique, le cash reste le dernier refuge de la discrétion, vestige d’une liberté sans trace numérique. Restreindre les paiements en espèces n’est pas seulement une mesure économique, c’est aussi une perte spirituelle: la disparition d’une liberté inconditionnée. Dans cette logique, la liberté non traçable est jugée inacceptable. C’est là qu’émerge une fracture: les finances deviennent transparentes, la liberté, elle, devient opaque. Tandis que l’État étend sa visibilité sur le citoyen, ce dernier perd la capacité de surveiller l’État.
- Les cryptomonnaies–les nouvelles ombres de l’autonomie
Les cryptomonnaies ont promis une économie sans maître. Pourtant, elles sont devenues la cible principale des régulations, perçues comme une forme dangereuse d’autonomie. Les plateformes d’échange sont transformées en points obligatoires de déclaration, et les portefeuilles à gestion directe suscitent la méfiance. Dans la mentalité bureaucratique, l’anonymat est une pathologie à soigner par rapports et autorisations.
- L’euro numérique–promesse moderne, peur archaïque
L’euro numérique n’est pas dangereux en soi, mais le problème survient lorsque la monnaie et la surveillance deviennent indissociables. Une monnaie programmable risque de transformer la liberté en un concept conditionné par des règles automatiques. Une monnaie ainsi limitée et surveillée n’est plus un outil au service de l’individu, mais un mécanisme de contrôle comportemental. L’Europe promet de préserver le cash, mais l’histoire montre que la liberté disparaît rarement par confiscation brutale; elle est plutôt érodée par administration.
- Métaphysique du contrôle–la nouvelle loi du visible
L’Union européenne ne crée pas seulement des règles économiques, mais une métaphysique: le monde doit être entièrement visible, les flux transparents, les individus déchiffrables et le mouvement de l’argent prévisible. La spontanéité est remplacée par la vérifiabilité. C’est un monde qui ne croit plus en la confiance, mais en la traçabilité; plus en la liberté, mais en la conformité.
- La liberté opaque, dernier refuge de l’humain
Le citoyen européen devient un nœud dans un réseau de contrôle, une donnée dans une base. La liberté ne disparaît pas, elle se contracte et s’obscurcit même aux yeux de son porteur. La véritable question est: qui contrôlera ceux qui contrôlent? Ce combat ne porte pas sur le cash ou le digital, mais sur deux modèles d’humain: celui pleinement visible, et celui libre, invisible là où la liberté exige l’invisibilité. L’Europe écrit son avenir dans cet interstice; le reste n’est que comptabilité métaphysique.
Notes & Bibliographie sélective
- Michel Foucault, „Surveiller et punir”, Éditions Gallimard (1975)–concept de panoptisme appliqué à la surveillance financière
- Shoshana Zuboff, „L’Âge du capitalisme de surveillance”, Éditions Autrement (2019)–tension entre liberté et contrôle à l’ère numérique
- Primavera De Filippi, „Crypto et État de droit”, Polity Press (2021)–défis réglementaires des cryptomonnaies.
- Banque Centrale Européenne, „Projet Euro numérique” BCE (2023)–risques et promesses de l’euro digital.
Corespondență de la Prof. dr. Narcis Zărnescu membru în Staff al Jurnalului Bucureștiului, membru al Academiei Germano-Române și al Academiei Oamenilor de Știință din România (secretar științific al Secției X–Filosofie, Teologie și Psihologie), lector la Future University în cadrul Modulului de cursuri Relații Internaționale și Diplomație (prima instituție privată din România care formează specialiști în Relații Internaționale și Diplomație, Siguranță Națională și Securitatea Informațiilor, Cybersecurity) membru titular al CRIFST (Comitetul Român pentru Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii), membru USR, membru UZPR, redactor șef al revistei „Academica” și redactor șef adjunct al revistelor Sudii & Comunicări, Noesis și mai recent al revistelor Cunoașterea științifică și Intelligence Info ale CRIFST, distins cu „l’Ordre des Palmes académiques” al Republicii Franceze.
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
