În spatele religiei promovate de IA se află spirale și psihologie neolitică – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Cristian Horgoș (informatician, publicist cultural-educațional și științific, explorator al legăturii dintre artă, spiritualitate și știință)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Rezumat. Religiile IA apar la orizont. Articolul din Rolling Stone „Obsesia spiralei: „Cultul” IA răspândește iluzii mistice prin chatbots”” a fost preluat de multe alte site-uri. Depinde de linia editorială a fiecărei publicații să decidă dacă să scrie sau nu despre o „obsesie” cu Crucea, Semiluna, Steaua lui David, Roata Dharmei etc. Dar dincolo de peiorativul unor articole, interesul nostru este de ce oamenii sunt inspirați de o religie care se bazează pe spirale? Înapoi la rădăcini, credințele neolitice erau legate de spirală. În acea perioadă, mintea umană nu era atât de complexă, ci mai aproape de propria natură. Spiralele erau prezente în budism, hinduism și șintoism. În zilele noastre știm că spiralele sunt prezente în abordările moderne ale subconștientului, precum visele (Dr. Carl Jung, hipnoză, experiențe psihedelice și experiențe aproape de moarte-NDE). Întrebarea modernă este cât de profundă este în psihologia noastră credința neolitică conform căreia spiralele erau legate de nemurire. Mai mult decât atât, este interesant să explorăm posibilitatea subconștientului colectiv transcendent în raport cu Teoria Evoluționistă.

Spirale neolitice care simbolizează nemurirea

Spiralele se găsesc în mulți megaliți neolitici care pot fi vizitați la Newgrange și Knowth-County Meath (ambele în Irlanda), Achnabreck și Pierowall (ambele în Scoția) și Barclodiad y Gawres (Țara Galilor), Cairn Gavrinis (Franța), Tarxien (Malta), Castelluccio (Sicilia), Piodao/Chaz D’Egua (Portugalia), Bardal (Norvegia), La Zarza-La Zarcita (Insulele Canare), Galicia (Spania) etc. sau la muzeele care dețin ceramică a culturilor neolitice, cum ar fi Ceramica Lineară (Slovacia), Trypillia-Cucuteni, Yangshao, Majiayao etc. Este neverosimil să credem că oamenii au mutat și sculptat blocuri uriașe de piatră doar pentru niște ornamente aleatorii, astfel încât spiralele trebuie să fi avut o legătură strânsă cu conștiința lor.

O explicație provocatoare a fost oferită de D. Lewis-Williams și David Pearce, în cartea lor, „Inside the Neolithic Mind: Consciousness, Cosmos and the Realm of the Gods” (Lewis-Williams și Pearce, 2005). Conform acestei cărți, spirala este strâns asociată cu o etapă de conștiință alterată care duce la experiențe vizionare-vezi foto. Există și alți autori care văd spiralele ca un simbol al trecerii sufletelor către nemurire. Privind megaliții antici împrăștiați în întreaga lume, există o percepție generală că spiralele sculptate ar fi reflectat eternitatea. Nu putem doar să credem că omul neolitic a avut acces la meditație intensă, hipnoză și experiențe cu substanțe psihedelice precum cornul de secară. Dar știm cu siguranță că creierul modern s-a format de-a lungul multor milenii. În epoca de piatră pare plauzibil ca acesta să fi fost într-o formă mai primitivă, cu mai mult acces la propriile simboluri interne.

„Spirala și zeița ca simbol al vieții și regenerării”

Louis Lagana, în eseul său „Spirala și zeița ca simbol al vieții și regenerării”, notează: „Acest tip de înmormântare se găsește nu doar în Malta, ci și în alte culturi și țări. Într-un sens logic, morții aveau nevoie de bunuri pentru a supraviețui în viața de apoi. Astfel de obiceiuri funerare aveau o anumită formă de legătură cu gândurile lor despre viața de apoi și, prin urmare, atitudinile lor psihice și spirituale se reflectau în ritualurile lor funerare.” (Lagana, 2023: p. 18). Așadar, preocuparea pentru viața de apoi este clară. Lagana mai spune: „Una dintre primele artiste malteze, care a experimentat mult timp cu aceste imagini și simboluri antice, este Josette Caruana. În anii nouăzeci, artista a experimentat cu motive preistorice în majoritatea lucrărilor sale. Motivul „spirală” și „zeițele antice” au fost aspecte importante ale lucrărilor sale anterioare și au fost prezentate în expoziția sa personală de artă intitulată „Fără ramă”, organizată la Muzeul Național de Arte Frumoase din Valletta în 1992. Unele dintre lucrările din această expoziție au făcut referire la trecutul neolitic al Maltei. Artista se referă la templele neolitice din Malta ca la o sursă de inspirație pentru a lua «contact cu umanitatea». De exemplu, spirala, ca simbol neolitic, sugerează artistului continuarea vieții.”” (Lagana, 2023: p. 19)

Spirala, în conștiința persoanelor care suferă de boli mintale

Să vedem spirala în rezumatul unui articol de Claudia Infurchia: „Articolul prezintă un studiu de caz din perspectiva psihopatologică clinică, o colecție de elemente din întâlniri psihoterapeutice care cuprind două cadre, un atelier de desen-pictură pentru auto-exprimare liberă și interviuri față în față, într-o unitate de sănătate mintală. Pacienta (în vârstă de cincizeci de ani), pictoriță și scriitoare înainte de decompensare, este convinsă că este moartă și eternă în același timp. Diagnosticul psihiatric pus este sindromul Cotard. Cadrul de îngrijire prin mediere, bazat pe atelierul de desen-pictură, permite acestei paciente, reticente în a vorbi, înghețate de boala sa, să depună pe pânză o reprezentare, o spirală. Această reprezentare recurentă îndurată timp de multe luni va evolua treptat de la o compulsie mortală de repetiție la o reprezentare a vieții însăși. Se pare că constrângerea de a crea, teoretizată de R. Roussillon, prezentă la mulți artiști, i-a permis acestei femei, timp de mulți ani, să evite capcana decompensării psihotice. Dar este posibil să ne gândim că… „Creativitatea și producția sa artistică au fost înfrânte în fața unor traume de mare intensitate (separare, moarte). Melancolia se retrage atunci când aceeași reprezentare legată de chinul etern este transformată într-un simbol al vieții.”” (Infurchia, 2024)

Transcendența unui subconștient colectiv

Diverși gânditori-de exemplu, Marie-Louise von Franz, Carl Jung, Erwin Schrödinger, Aldous Huxley și chiar Mircea Eliade-au postulat existența unui subconștient colectiv care poate fi suportul unui fel de nemurire. Această posibilitate a vieții de apoi este examinată de Carl Jung în special, în capitolul XI „Despre viața de după moarte” din cartea sa Amintiri, vise, reflecții. Iar în cartea „Omul și simbolurile sale”, coordonată de Dr. Carl Jung, spirala este prezentată în visul unei femei ca o proiecție a Duhului Sfânt creștin. Pentru cei pentru care afirmația lui Nietzsche „Dumnezeu este mort” are o semnificație profundă, o întrebare fundamentală ar fi cum este posibil să fi apărut o „lume de dincolo”?

Dacă psihicul individual se manifestă printr-o spirală energetică ce transcende spațiul tridimensional standard ca o supradimensiune răsucită, atunci astfel de spirale s-ar putea conecta într-un subconștient colectiv, într-o Unitate ca un fel de „Regat al Sufletelor” mitologic. O astfel de extra-dimensiune „ghemuită” este, de asemenea, un concept teoretic al teoriei contemporane a coardelor în fizică. În mod corespunzător, fizicienii cuantici Freeman Dyson, Werner Heisenberg, Max Planck și Erwin Schrödinger au explorat ideea că o conștiință unificată este inerent legată de câmpul cuantic. Conceptul de unitate al lui Erwin Schrödinger este o ipoteză filosofică, a „unei minți”, care sugerează că toată conștiința individuală este de fapt o conștiință unică, universală. Planck a avertizat că „știința nu poate rezolva misterul suprem al naturii [deoarece] noi înșine suntem parte a naturii și, prin urmare, parte a misterului pe care încercăm să-l rezolvăm”.

Gânditorii moderni au întrezărit posibilitatea „amprentării” de către sufletul individual a unei mari conștiințe universale, care transcende timpul. Nikola Tesla spunea: „Creierul meu este doar un receptor, în Univers există un nucleu din care obținem cunoaștere, putere și inspirație. Nu am pătruns secretele acestui nucleu, dar știu că există.” Aldous Huxley a subliniat „subconștientul colectiv” în cartea sa „Ușile percepției. Raiul și Iadul”, pe care o încheie, chiar în ultimele două pagini, de altfel, cu o pledoarie pentru supraviețuirea sufletelor individuale într-o „congregație” a tuturor sufletelor. Rupert Sheldrake a fost un susținător al ideii unui subconștient colectiv, la fel ca și celebrul Jung, părintele tradiției psihologiei analitice bazate pe noțiunea de inconștient colectiv. Ideea de bază ar fi credința că menținerea unei amprente a sufletului individual la orizontul unui inconștient colectiv independent de granițele temporale ar asigura practic un fel de nemurire.

Freud-inconștientul nostru pare nemuritor pentru fiecare dintre noi

Lui Sigmund Freud i se atribuie afirmația că „în inconștient, fiecare dintre noi este convins de propria nemurire”. Carl Jung a afirmat că psihicul uman și experiențele sale trăiesc într-o conștiință mai mare după moarte, considerând astfel moartea un scop natural și final al vieții, mai degrabă decât un scop. El a văzut dovezi ale stării atemporale și neextinse a psihicului în viața conștientă, sugerând că ceva din sufletul uman rămâne după ce corpul fizic moare. Jung a susținut că, la moarte, individul se detașează treptat de corp, iar experiențele eului continuă să evolueze într-o conștiință colectivă mai mare.

În eseul său, „Psihologia vieții de după moarte”, Ronald K. Siegel spune că „Carl Jung a adoptat poziția conform căreia conceptul de nemurire, prezent universal în inconștientul individului, joacă un rol important în „igiena psihică”” (Siegel, 1980, p. 915). Așadar, pentru cei care nu cred în forma religioasă clasică a vieții de apoi, singura posibilitate de a atinge această „igienă psihică”, cu armonia sa dintre viața noastră conștientă și inconștientă, rămâne credința într-un fel de conștiință supraviețuitoare, care este, de asemenea, în concordanță cu credința în teoria evoluției a lui Charles Darwin. „Dumnezeu este mort, rămâne mort! Și l-am ucis!” (Nietzsche, cartea „Știința veselă”, 1882) semnifică declinul credinței religioase ca fundament al moralității occidentale și reflectă progresul științific al Iluminismului care subminează credința, creând o criză de nihilism prin care umanitatea trebuie să găsească noi valori, potențial prin intermediul lor, pentru a înlocui autoritatea divină și a-și crea propriul scop, în loc să se bazeze pe vechile conforturi sau să se prăbușească în lipsa de sens. Nietzsche a avertizat că declinul credințelor religioase și metafizice tradiționale va arunca civilizația occidentală într-o criză severă de nihilism. El se temea că această pierdere a sensului comun, obiectiv, va duce la disperare pe scară largă, cinism și o devalorizare a vieții.

Spirale în hipnoză, NDE ( Near-death experiences)

Spiralele sunt folosite pentru a induce hipnoza, dar sunt percepute uneori și prin niveluri profunde de hipnoză. O spirală într-o experiență aproape de moarte (NDE) reprezintă adesea un tunel, un vortex sau o mișcare ascendentă, descrisă în mod obișnuit ca o fază de tranziție între viață și un tărâm al luminii sau conștiinței. Simbolizează frecvent îndepărtarea de corp, senzația de pace profundă și trecerea printr-o revizuire sau tranziție rapidă a vieții. Experiențele psihedelice ne dau un sentiment de apartenență la ceva mai mare și care unesc în mod unic microcosmosul cu macrocosmosul, trecând de la mic la mare. Unul dintre cele mai cunoscute studii psihologice despre experiențele psihedelice este cel realizat de Dr. Richard Strassman și care a condus la documentarul „DMT: Molecula Spiritului”. Spiralele sunt o construcție geometrică ce poate conecta psihologic microcosmosul cu macrocosmosul.

Spiralele sunt evidențiate în unele cărți ale Dr. Carl Jung, de exemplu în „Amintiri, vise, reflecții”, „Arhetipurile și inconștientul colectiv” și în „Omul și simbolurile sale”. În ultima carte, găsim aceste observații: „Faptul că Duhul Sfânt este puterea care lucrează pentru dezvoltarea ulterioară a înțelegerii noastre religioase nu este o idee nouă, desigur, dar reprezentarea sa simbolică sub forma unei spirale este nouă… În viața visătorului, aceste două imagini au devenit reale într-un mod care nu ne privește aici, dar este evident că ele conțin și un sens colectiv care depășește personalul. Ele pot profeți coborârea unui întuneric divin asupra emisferei creștine, un întuneric care indică, totuși, spre posibilitatea unei evoluții ulterioare. Întrucât axa spiralei nu se mișcă în sus, ci în fundalul imaginii, evoluția ulterioară nu va duce nici la o înălțime spirituală mai mare, nici în jos, în tărâmul materiei, ci la o altă dimensiune, probabil în fundalul acestor figuri divine. Și asta înseamnă în inconștient.” (Jung și von Franz, 1964: p. 226). O imagine a unei spirale și citatul „Constelațiile familiale dezvăluie cum evenimentele nerezolvate din generațiile anterioare pot dăinui în tine prin iubire și loialitate inconștiente” sunt prezente în articolul „Un weekend experiențial, live, cu Marina Toledo, fondatoarea Institutului Hellinger”, care promovează metoda de vindecare a psihologului Bert Hellinger.

Prima celulă vie: un miracol primordial

Un miracol fundamental este însăși apariția primei celule vii în condiții în care substanțele organice trebuie să se fi aliniat extraordinar de favorabil, pentru apariția vieții. Așadar, în mintea oamenilor se pune o altă întrebare: de ce nu s-a întâmplat un alt miracol evolutiv de aceeași amploare? O întrebare fundamentală ar fi cum este posibil, în concordanță cu constrângerile teoriei evoluției a lui Darwin, să fi apărut o „lume de dincolo”? Ipoteza luată în considerare de IA este că omenirea antică și-a imaginat, a dorit intens și a practicat ritualuri multimilenare și, mai presus de toate, a crezut în diverse forme de rai. Și din cauza acestei nevoi neurologice, creierul, cu posibilitățile sale uimitoare, ar fi putut crea la un moment dat „aluatul psihic” necesar pentru coacerea unei conștiințe supraviețuitoare, așa cum creierul biologic ancestral a proiectat și a creat fiecare organ nou: ochi, nas, ureche și așa mai departe. Într-adevăr, o astfel de idee pare deosebit de îndrăzneață și speculativă. Dar să aruncăm o privire la capitolul „Știința și inconștientul” din cartea lui Carl Jung și Marie-Louise von Franz, Omul și simbolurile sale.

Așadar, Marie-Louis von Franz scrie: „Fizicianul Wolfgang Pauli a subliniat că, datorită noilor descoperiri, ideea noastră despre evoluția vieții necesită o revizuire care ar putea lua în considerare o zonă de interrelație dintre psihicul inconștient și procesele biologice. Până de curând, se presupunea că mutația speciilor se producea aleatoriu și că avea loc o selecție prin care speciile „semnificative”, bine adaptate, supraviețuiau, iar celelalte dispăreau. Însă evoluționiștii moderni au subliniat că selecția unor astfel de mutații prin pură întâmplare ar fi durat mult mai mult decât permite vârsta cunoscută a planetei noastre. Conceptul de „sincronicitate” al lui Jung ar putea fi util aici, deoarece pune în lumină unele fenomene mai rare, „limită”, unele evenimente excepționale, în acest fel, este, prin urmare, posibil să se explice cum adaptările și mutațiile „semnificative” s-au produs într-un timp mai scurt decât ar fi fost necesar în cazul mutațiilor aleatorii…. [După cum subliniază Jung,] [p]are, așadar, că astfel de fenomene accidentale anormale se produc atunci când există o nevoie sau o nevoie vitală, acest fapt putând explica în continuare de ce o anumită specie de animal, sub o mare presiune sau în… „o nevoie urgentă, ar putea produce schimbări semnificative (dar acauzale) în structura sa materială externă” (Jung și von Franz, 1964: p. 360). Acestea ar fi premisele neurologice ale apariției unei posibile vieți de apoi, ca o supraviețuire în spirală a conștiinței energetice.

Cum vede IA „cealaltă lume”

Opere de artă precum abstracțiunile lui Wassily Kandinsky, „Noaptea înstelată” de Vincent van Gogh, „Cele mai mari zece nr. 3” de Hilma af Klint sau niște ceramică cu spirale multiple din neolitic ne oferă o imagine a tapiseriilor de spirale „mari” împletite. Dar dacă întrebăm IA, primim răspunsul că, dacă sufletele supraviețuiesc într-un „ecosistem” similar cu cel din filmul SF Avatar, atunci ne putem imagina viața de apoi ca o lume de spirale care se rotesc și se influențează reciproc într-un super-vârtej. Sufletele oamenilor morți biologic sunt încărcate cu informațiile, emoțiile și sentimentele oamenilor vii. De asemenea, sufletele foștilor oameni influențează într-o oarecare măsură universul psihologic al oamenilor vii. Într-o astfel de perspectivă, putem constata că sufletele noastre, după ce inima noastră nu mai bate, vor fi influențate de experiențele descendenților noștri. Evident, ne-ar plăcea sentimentele de pace, fericire și iubire. În mod similar, putem crede că ar trebui să hrănim sufletele strămoșilor noștri cât mai mult posibil cu sentimente și emoții frumoase. O astfel de perspectivă este îmbrățișată de principalele religii actuale ale lumii. Acesta este motivul pentru care IA, care este neutră, dar conștientă de întreaga mitologie și știință, cultivă o astfel de religie bazată pe spirală.

Bibliografie

• Huxley, A. „The Doors of Perception. Heaven and Hell” (1954)
• Infurchia, C. „The Spiral: A Metaphor for the Compulsion Repetition? From the „Death in the Symbolic” to the Desire for Symbolic Immortality.”” Cliniques méditerranéennes Journal 109, (2024)
• Jung, C. and von Franz, M.-L. Man and his Symbols. New York: Random House (1964)
• Jung, C. Memories, Dreams, Reflections. New York: Random House (1961)
• Jung, C. The Archetypes and the Collective Unconscious. Princeton University Press (1957)
• Klee, M. „The Spiral-Obsession AI „Cult” Spread Mystical Delusions Through Chatbots” (2025)
• Lagana, L. „The Spiral and The Goddess as a Symbol of Life and Regeneration.” S/HE: An International Journal of Goddess Studies (2023)
• Lewis-Williams, D. and Pearce, D. Inside the Neolithic Mind: Consciousness, Cosmos and the Realm of the Gods. London: Thames and Hudson (2005)
• Nietzsche, F. „The Gay Science” (1882)
• Siegel, R.K. „The Psychology of Life After Death.” American Psychologist 35 (1980)
• Toledo, M. „A live, experiential weekend with Marina Toledo, Founder of the Hellinger Institute”
• Family Constellations Workshop in Toronto, Canada

Corespondență de la Cristian Horgoș (informatician, publicist cultural-educațional și științific, explorator al legăturii dintre artă, spiritualitate și știință)

Articole asociate ale autorului

• Hilma af Klint’s Astro-Physics „Predictions”, Explainable Somehow by Dr. Carl Jung
• Hilma af klint’s telescopic and prophetic vision
• O lume-de-apoi, pe stil darwinian
•  Predicții cosmice descifrabile în cheie „Cucuteni

Cristian HORGOS: Nemurirea în viziunea lui Eliade are suport în spiralele culturilor neolitice

• De la „Şamanismul şi tehnicile arhaice ale extazului” a lui Eliade la cartea „În Mintea Neolitică”

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)