Acasă Construcții civile și industriale Legendele și poveștile incredibile ale 5 tuneluri secrete din România

Legendele și poveștile incredibile ale 5 tuneluri secrete din România

984
0

România ascunde multe frumuseți naturale, dar și multe locuri create de om precum tunelurile. În afara tunelurilor din București sau Cluj-Napoca ce au ajuns destul de cunoscute pentru români, există și tuneluri secrete din România despre care probabil că nu ai auzit vreodată. Descoperă locurile ascunse dar și legendele care stau în spatele lor.

Tuneluri secrete din România pe care nu trebuie să le ratezi

Cel mai lung tunel de cale ferată din România măsoară peste 4km, iar ca acesta, mai există alte câteva despre care probabil nu ai auzit până acum. Descoperă legendele din spatele acestor construcții impresionante.

 

Tunelul de la Întorsura Buzăului

Județul Brașov adăpostește cel mai lung tunel feroviar din România. Acesta măsoară 4,4 kilometri lungime, iar construcția a fost finalizată în anul 1928, fiind efectuat pentru calea ferată dublă, electrificată care leagă Teliu și Întorsura Buzăului. Compania germană Julius Berger este cea care a construit tunelul, iar construcția acestuia a durat aproximativ cinci ani. Ion Cotința a fost inginerul care a condus șantierul și a murit chiar la inaugurarea tunelului, fiind electrocutat în momentul în care a urcat pe o scenă improvizată amplasată în fața construcției. Acesta a dorit să pună în funcțiune instalația electrică a tunelului, iar acum se odihnește într-un cavoul care seamănă cu intrarea în tunel. Legendele spun că sufletul acestuia bântuie acum construcția.

Tunelul de pe Transfăgărășan

În anul 1972, pe Transfăgărășan lua naștere cel mai lung tunel rutier din România, având peste 900 de metri. La realizarea tunelului au participat 120 de muncitori și au fost săpați peste 41.000 de metri cubi de piatră cu ajutorul a 20 de tone de dinamită. Tunelul poartă numele de Capra–Bâlea Lac și se află pe creasta Făgărașului, între vârful Paltinul cu o altitudine de 2.398 de metri și Iezerul Caprei de 2.417 metri. Galeria are o înălțime de 4,4 metri, trotuarul un metru lățime, iar banda cecirculație de șase metri.

tuneluri secrete românia
Calea ferata din Valea Jiului numără foarte multe tuneluri

Tunelul de la începutul secolului XX

La începutul secolului XX era construit tunelul feroviar lung de 3,3 kilometri, Berești. Acesta a luat fost construit între 1906–1911 și trece pe sub dealul Tălășmani, fiind legătură între județele Galați și Vaslui. Tunelul unește Valea Siretului și Valea Prutului. Tunelul a fost proiectat de doi igineri italieni care prezenta nenumărate obstacole din cauza solului nisipos. La acea vreme, tunelul era săpat cu lopata și târnăcopul, iar pământul era cărat cu căruța. În prezent, acest tunel este foarte degradat.

Tunelurile de la Defileul Jiului

Defileul Jiului leagă județuil Hunedoara și Gorj prin munții Vâlcan și Parâng. Una dintre cele mai spectaculoase șosele din țară străbat munții pe lângă Jiu și Parcul Național Defileul Jiului. În ceea ce privește sectorul feroviar Bumbești–Jiu–Petroșani, numără peste 40 de tuneluri. Construcția căii ferate de aici a început în anului 1924. De-a lungul timpului, aceasta a fost oprită de mai multe ori, până după cel de-Al Doilea Război Mondial, în anul 1948 când a fost finalizată. Calea ferată din Defileul Jiului cuprinde 43 de tuneluri, 109 poduri și 2,5 km de ziduri de susținere.

Tunelul de peste un secol

Unul dintre cele mai vechi tuneluri din vestul României are aproximativ 120 de ani și se află în apropiere de Hunedoara, pe vechiul traseu al unei linii de cale ferată care nu a mai fost folosită de peste zece ani. Aceasta lega Hunedoara de furnalul de la Govâdjia și de minele de fier din zona Gherlaiului. În zonă poate fi regăsit tunelul de aproximativ 800 de metri lungime. Acesta este ascuns la doar câțiva kilometri de Castelul Corvinilor și în ciuda trecerii anilor, s-a conservat foarte bine. Acest tunel este printre puținele construcții de pe traseul mocăniței care a fost păstrat în întregime.

Bibliografie

Nota redacției

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului