Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch)
Precizări prealabile
Noțiunile de „văr”, „verișor”, „vară”. „verișoară” provin din o lege nescrisă formată treptat prin repetarea unei tradiții sau a unei practici îndelungate și continue, ce au fost acceptate în toate comunitățile în mod general și unitar, cu credința că se respectă o regulă de drept obligatorie. Aceste cuvinte au fost create din nevoie socială de a exprima anumite grade de rudenie și au ajuns să fie acceptate ca „un obicei juridic cutumiar” denumit și „dreptul obișnuielnic”, care este considerat a fi și cel mai vechi izvor de drept, dar și una dintre cele mai importante modalități de exprimare a unor raporturi de rudenie dintre oameni încă din perioada de început a existenței umane.
Evoluția acestor „norme juridice cutumiare” a ajuns să fie reflectată și în practica vieții de zi cu zi. La „normele juridice cutumiare”, prin care se exprimă anumite grade de rudenie prin noțiunile de văr, vară, veri, vere, „verișor”, „verișoară”, s-a ajuns, printr-o practică socială îndelungată, înrădăcinată și continuă, fapt care a făcut ca aplicarea acestora să fie consideră și dreaptă și obligatorie pentru ordinea socială.
Legislația care definește „rudenia” și „grad de rudenie”
Pentru a se înțelege cât mai bine sensul și conținutul noțiunilor în discuție, pe cât posibil numai pe bază de temei legal, am considerat necesar și prezentarea prevederilor legale prin care se definesc aceste noțiuni. Rudenia, gradul de rudenia, afinitatea și filiația sunt definite prin următoarele prevederi din „Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil”, publicată în Monitorul Oficial nr. 511 din 24 iulie 2009, în vigoare începând cu 1 octombrie 2011
Art. 405. Noțiune
- Rudenia firească este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.
- Rudenia civilă este legătura rezultată din adopţia încheiată în condiţiile prevăzute de lege.
Art. 406.Rudenia în linie dreaptă sau colaterală
- Rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenţei unei persoane dintr-o altă persoană şi poate fi ascendentă sau descendentă.
- Rudenia este în linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.
- Gradul de rudenie se stabileşte astfel: a) în linie dreaptă, după numărul naşterilor: astfel, copiii şi părinţii sunt rude de gradul întâi, nepoţii şi bunicii sunt rude de gradul al doilea; b) în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, fraţii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătuşa şi nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea.
Noțiunile văr, vară, veri, vere, abordate ca grade de rudenie
În legislație nu se întâlnesc noțiunile de văr, vară, veri, vere, fapt pentru care nici nu sunt definite. La genul feminin, denumirile sunt de „vară” sau „verișoară”. În terminologia populată, un „văr”, cu diminutivul „verișor”, este o rudă cu care o persoană are un strămoș comun, din care descind și părinți (și, după caz, bunicii, străbunicii etc.) lor. Sensul și conținutul noțiunilor văr, vară, veri, vere, abordate ca grade de rudenie se înțeleg foarte bine și din următoarele exemple întocmite pe baza Schemei alăturate.
- Rudenia. Rudenia este legătura de sânge bazată: 1) fie pe descendența unei persoane dintr-o altă persoană, la rudenia în linie dreaptă, 2) fie pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun, la rudenia în linie colaterală.
- Linia de rudenie. Linia de rudenie exprimă șirul de persoane între care există legătura de rudenie și are două coordonate, respectiv rudenia în linie dreaptă și rudenia în linie colaterală.
- Rudenie în linie dreaptă. La rudenia în linie dreaptă, gradul de rudenie se stabilește numai după numărul de nașteri care despart rudele în linie dreaptă, din aceeași linie.
Spre exemplu, în Schema alăturată, sunt și următoarele linii de rudenie în linie dreaptă:
- linia 1.2: în sens crescător: Emanuel, Dorl, Costinel, Bebică, Aurel și Voicu.
- linia 2.1: în sens descrescător: Voicu, Aurel, Luca, Marin, Nicolae și Octavian.
Între rudele din aceeași linie nu se poate vorbi de „rudenie în linie colaterală” și, pe cale de consecință, nu se poate vorbi nici de „veri” și nici de „grad de rudenie între veri”. Rudenia în linie colaterală, cea în care există rudeniile între veri și în care se stabilește „gradul de rudenie între veri”. La rudenia în linie colaterală, gradul de rudenie se stabilește tot după numărul nașterilor, dar urcând de la una dintre rude, dintr-o linie, până la ascendentul comun, după care se coboară, de la ascendentul comun până la cealaltă rudă, dintr-o altă linie. Rudenia în linie colaterală presupune legătura de rudenie dintre două persoane numai din linii diferite și care au un autor comun, deci care nu descind unele din altele. De pildă, în exemplul de mai sus, între rudele din linia 1.2 nu se poate vorbi de „rudenie în linie colaterală” și, pe cale de consecință, nu se poate vorbi nici de „veri” și nici de „grad de rudenie între veri”. Regula este valabilă și pentru rudele din linia 2.1 și din orice altă linie. Între cele două linii 1.2 și 2.1, gradul de rudenie se stabilește tot după numărul nașterilor, dar urcând de la una dintre rude, din linia 1.2, până la ascendentul comun Aurel, după care se coboară, de la acesta până la o altă rudă, din linia 2.1. În acest exemplu, există următorul grad de rudenie în linie colaterală:
- Între frații Bebică și Luca: între ei există o două nașteri, care generează două grade de rudenie, respectiv „gradul 2”
- Între Costinel și Marin: între ei există o 4 nașteri, care generează 4 grade de rudenie, respectiv „gradul de rudenie 4”. Pentru Costinel și Marin gradul de rudenie se exprimă prin noțiunea de „veri”, sau de „verișori”, ei fiind „veri primari” sau „veri de gradul 1”. Deci „gradul de rudenie stabilit pentru veri” nu este același cu „gradul de rudenie stabilit în mod obișnuit”. Două persoane, precum Costinel și Marin în acest exemplu, sunt „veri de gradul unu” deoarece sunt fiii a doi frați, ai lui Bebică și Luca, sau, altfel spus, două persoane sunt veri de gradul unu dacă au același bunic, pe Aurel.
- Între Dorel și Nicolae: între ei există o 6 nașteri, care generează 6 grade de rudenie, respectiv „gradul de rudenie 6”. Între Dorel și Nicolae rudenia se exprimă și prin „veri de gradul 2”.
La rudenia în linie colaterală dintre Dorel și Nicolae, numărăm cele trei nașteri urcând de la Dorel până la „autor comun”, pană la „ascendentul comun”, care este Aurel, după care coborâm alte trei nașteri pană la ruda Nicolae, până la care dorim să calculăm gradul de rudenie. Dorel și Nicolae sunt „veri de gradul 2”, dar sunt „rude de gradul 6”. Deci „gradul de rudenie stabilit pentru veri” nu este același cu „gradul de rudenie stabilit în mod obișnuit pentru veri”.
Gradul de rudenie de „văr” pornește numai și numai: 1) de la doi frați, 2) de la două surori sau 3) de la un frate și o soră și există numai între descendenții acestora aflați pe aceeași treaptă (nivel) a descendenței. De pildă, Dorel și Octavian nu sunt veri deoarece ei nu se află pe aceeași treaptă, pe același nivel a descendenței, fapt pentru care Dorel este unchi pentru Octavian. Două persoane sunt „veri de gradul doi”, precum Dorel și Nicolae, dacă: 1) sunt fiii a doi veri de gradul unul; în acest exemplu, cei doi veri de gradul unul sunt Costinel și Marin; 2) dacă au bunicii frați; în acest exemplu, cei doi bunici frați sunt Bebică și Luca; 3) dacă au același străbunic; în acest exemplu străbunicul comun este Aurel. Problema fiind deosebit de importantă revin și reamintesc faptul că numai între rudele din linii diferite se poate vorbi de „rudenie în linie colaterală” și, pe cale de consecință, și de „văr”, „vară” și de „grad de rudenie între veri”. Reprezentarea grafică din Schema nr. 1 ajută foarte mult la înțelegerea rudeniei și a gradului de rudenie.
Noțiunea de „văr”, abordată în afara „gradului de rudenie”
În vorbirea populară, termenii „văr”, „vară” au o sferă mult mai largă decât aceea a indicării gradului de rudenie între descendenți. De exemplu, termenii „văr”, „vere”, sau cu diminutivul „vericule”, nu țin seama de legăturile de rudenie atunci când sunt folosiți într-o adresare în semn de prietenie. Uneori cu un „văr din prietenie” se trăiește mai bune decât cu un „văr din rudenie”, așa după cum a spus-o și Euripide: „Un prieten face de multe ori cât o mie de rude.”
Alte precizări
Rudenia poate sa fie firească, atunci când se bazează pe legătura de sânge. Când se vorbește despre „rudenie” și despre „grad de rudenie” este vorba numai despre „rudenia bazează pe legătura de sânge”, adică numai despre „rudenia firească”; civilă, atunci când nu se bazează pe legătura de sânge ci pe adopție. Rudenia din căsătorie presupune concepția sau nașterea unei persoane în cadrul căsătoriei părinților săi. Rudenia din afara căsătoriei presupune că, atât concepția cât și nașterea persoanei intervin fără ca părinții săi să fie căsătoriți. Rudenia este un efect al nașterilor, existând pe toată viața, indiferent dacă acea căsătorie care a dat loc nașterilor încetează sau se desface prin divorț. În concluzie, așa după cum am mai arătat, din prevederile Codului civil rezultă că:
- gradul de rudenie și între veri se stabileşte numai și numai după numărul naşterilor
- numai o naștere (singura care face legătura de sânge între două persoane), generează un grad de rudenie
- nu se poate stabili un grad de rudenie în afara unei naşteri, a unei legături de sânge, în nicio condiţie şi sub nicio altă formă, neexistând excepţii
Familie extinsă
„Cuvintele dau forma felului în care gândim şi ne determină la ce să ne gândim” (Benjamin Lee Whorf)
„A gândi liber e mare lucru. A gândi corect e şi mai mare lucru.”. (Proverb japonez)
În viața de zi cu zi se folosește, frecvent, de numeroase persoane, noțiunea de „familie extinsă”, dar fără a i se cunoaște sensul și conținutul său adevărat. Sensul și conținutul noțiunii de „familia extinsă” trebuie folosit în strictă conformitate cu cel stabilit prin lege. Prin „Legea nr. 272/2004, republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului”, republicată în Monitorul Oficial nr. 159 din 5 martie 2014, se prevede (sublinierile îmi aparțin): „Art. 4. În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
- copil–persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nici nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, potrivit legii
- familie-părinţii şi copiii acestora
- familie extinsă-rudele copilului, până la gradul IV inclusiv;”.
Rudenia, gradul de rudenie, afinitatea și filiația sunt definite prin următoarele prevederi din „Legea nr. 287/2009 privind Codul civil”, publicată în Monitorul Oficial nr. 511 din 24 iulie 2009, în vigoare începând cu 1 octombrie 2011:
Art. 405. Noţiune
- Rudenia firească este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.
- Rudenia civilă este legătura rezultată din adopţia încheiată în condiţiile prevăzute de lege.
Art. 406. Rudenia în linie dreaptă sau colaterală
- Rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenţei unei persoane dintr-o altă persoană şi poate fi ascendentă sau descendentă.
- Rudenia este în linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.
- Gradul de rudenie se stabileşte astfel: a) în linie dreaptă, după numărul naşterilor: astfel, copiii şi părinţii sunt rude de gradul întâi, nepoţii şi bunicii sunt rude de gradul al doilea; b) în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, fraţii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătuşa şi nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea.
Art. 407. Afinitatea
- Afinitatea este legătura dintre un soţ şi rudele celuilalt soţ.
- Rudele soţului sunt, în aceeaşi linie şi acelaşi grad, afinii celuilalt soţ.”
Pentru a se înțelege și a se folosi corect noțiunea de „familia extinsă”, este necesar să precizăm și sensul noțiunilor „rudenie” „grad de rudenie” și „cum se stabilește gradul de rudenie”.
„Cunoaşterea cuvintelor conduce la cunoaşterea lucrurilor”. (Platon).
Din prevederile Codului civil, art. 405 și 406, rezultă că: 1) gradul de rudenie se stabileşte numai după numărul naşterilor; 2) numai o naștere (singura care face legătura de sânge între două persoane) generează un grad de rudenie; 3) nu se poate stabili un grad de rudenie în afara unei naşteri, a unei legături de sânge, în nici o condiţie şi sub nici o altă formă, neexistând excepţii. În articolul subsemnatului intitulat „Rudenia și gradul de rudenie” se prezintă explicit, pe înțelesul și al omului de rând, sensul și conținutul noțiunilor „rudenie” „grad de rudenie” și „cum se stabilește gradul de rudenie”.
Rudele unui copil, până la gradul IV inclusiv, socotite față de copil, sunt:
- părinții copiilor, care sunt rude de gradul I
- bunicii copiilor (părinții celor doi părinți), care sunt rude de gradul II
- străbunicii copiilor (bunicii celor doi părinți), care sunt rude de gradul III
- stră-străbunicii copiilor (străbunicii celor doi părinți), care sunt rude de gradul IV
- unchii și mătușile copiilor, adică frații și/sau surorile părinților, care sunt rude de gradul III
- verii primari, adică fii și fiicele fraților și surorilor părinților, care sunt rude de gradul IV
Într-o familie extinsă pot trăi și se pot gospodări împreună până la cinci generații, fiecare generație fiind socotită numai după legătura de sânge care o leagă de „copilul de referință”, și care este rudă cu acesta până la gradul IV inclusiv.
În concluzie, familia extinsă include copiii și rudele copiilor până la gradul IV inclusiv, respectiv:
- copiii, în funcție de care se socotesc toate rudele până la gradul IV
- părinții cu copii lor sunt rude de gradul I
- bunicii (părinții celor doi părinți ai copilului), cu nepoții lor sunt rude de gradul II
- străbunicii copiilor (bunicii celor doi părinți ai copilului), cu strănepoții lor, sunt rude de gradul III
- stră-străbunicii copiilor (străbunicii celor doi părinți ai copilului), cu stră-strănepoții lor, sunt rude de gradul IV
- unchii și mătușile copiilor, adică frații și/sau surorile părinților, cu nepoții lor, adică cu copilul fratelui sau al surorii, sunt rude de gradul III
- verii primari, adică fii și fiicele fraților și surorilor părinților, sunt rude de gradul IV
Deci, într-o familie extinsă nu pot fi incluse, în nici o condiție și sub nici o formă, persoane între care nu există o legătură de sânge stabilită printr-un număr de maximum patru nașteri. Nimeni nu ar trebui să uite faptul că „Prin familie, viața individului se eternizează. Precum se cufundă în trecut prin strămoșii săi, tot așa ia în stăpânire viitorul prin descendenții săi.” (Joseph Athanase Paul)
Bibliografie
- „Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil”. Monitorul Oficial nr. 511 din 24 iulie 2009, în vigoare începând cu 1 octombrie 2011. A se vedea: art. 405, alin. (1) și (2); art. 406, alin. (1), (2) și (3), lit. a) și b); art. 407, alin. (1) și (2); art. 408, alin. (1), (2) și (3); art. 409, alin. (1) și (2).
- Nicolae Grigorie-Lăcrița. Studiu: Impozitul pe venit. Legăturile de rudenie. Regimul juridic al legăturilor de rudenie. Revista „Tribuna economică”, nr. 7/2000, pg. 32–52 (21 de pagini).
- Nicolae Grigorie-Lăcrița. Studiu complex: Stabilirea gradului de rudenie în vederea acordării deducerilor personale suplimentare la calculul impozitului pe venitul global. Revista „Impozite şi taxe”, nr. 1-2/2000, pg. 94-123 (30 de pagini).
- Nicolae Grigorie-Lăcrița. Impozitul pe venit. Puncte de vedere. Regimul juridic al legăturilor dintre rudele unui soţ şi rudele celuilalt soţ. Legăturile de rudenie în linie colaterală. Revista „Raporturi de muncă”, nr. 4/ 2000, pg. 15 – 22.
- Nicolae Grigorie Lăcrița „Rudenia și gradul de rudenie”.
- Legea de la A la Z- Grade de rudenie
- Avocat Geanina Drian – Grade de Rudenie
Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile)
Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1.
Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
[…] Noțiunile de văr, vară, veri, vere, gradele de rudenie și familie extinsă – cu Jurnalul Bucur… […]