Noțiunile de văr, vară, veri, vere, gradele de rudenie și familie extinsă – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

Evoluția acestor „norme juridice cutumiare” a ajuns să fie reflectată și în practica vieții de zi cu zi. La „normele juridice cutumiare”, prin care se exprimă anumite grade de rudenie prin noțiunile de văr, vară, veri, vere, „verișor”, „verișoară”, s-a ajuns, printr-o practică socială îndelungată, înrădăcinată și continuă, fapt care a făcut ca aplicarea acestora să fie consideră și dreaptă și obligatorie pentru ordinea socială.

Legislația care definește „rudenia” și „grad de rudenie”

Pentru a se înțelege cât mai bine sensul și conținutul noțiunilor în discuție, pe cât posibil numai pe bază de temei legal, am considerat necesar și prezentarea prevederilor legale prin care se definesc aceste noțiuni. Rudenia, gradul de rudenia, afinitatea și filiația sunt definite prin următoarele prevederi din „Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil”, publicată în Monitorul Oficial  nr. 511 din 24 iulie 2009, în vigoare începând cu 1 octombrie 2011

Art. 405. Noțiune

• Rudenia firească este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.
• Rudenia civilă este legătura rezultată din adopţia încheiată în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 406.Rudenia în linie dreaptă sau colaterală

• Rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenţei unei persoane dintr-o altă persoană şi poate fi ascendentă sau descendentă.
• Rudenia este în linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.
• Gradul de rudenie se stabileşte astfel: a) în linie dreaptă, după numărul naşterilor: astfel, copiii şi părinţii sunt rude de gradul întâi, nepoţii şi bunicii sunt rude de gradul al doilea; b) în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, fraţii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătuşa şi nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea.

Noțiunile văr, vară, veri, vere, abordate ca grade de rudenie

În legislație nu se întâlnesc noțiunile de văr, vară, veri, vere, fapt pentru care nici nu sunt definite. La genul feminin, denumirile sunt de „vară” sau  „verișoară”. În terminologia populată, un „văr”, cu diminutivul „verișor”, este o rudă cu care o persoană are un strămoș comun, din care descind și părinți (și, după caz, bunicii, străbunicii etc.) lor. Sensul și conținutul noțiunilor văr, vară, veri, vere, abordate ca grade de rudenie se înțeleg foarte bine și din următoarele exemple întocmite pe baza Schemei alăturate.

• Rudenia. Rudenia este legătura de sânge bazată: 1) fie pe descendența unei persoane dintr-o altă persoană, la rudenia în linie dreaptă, 2) fie pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun, la rudenia în linie colaterală.
• Linia de rudenie. Linia de rudenie exprimă șirul de persoane între care există legătura de rudenie și are două coordonate, respectiv rudenia în linie dreaptă și rudenia în linie colaterală.
• Rudenie în linie dreaptă. La rudenia în linie dreaptă, gradul de rudenie se stabilește numai după numărul de nașteri care despart rudele în linie dreaptă, din aceeași linie.

Spre exemplu, în Schema  alăturată, sunt și următoarele linii de rudenie în linie dreaptă:

• linia 1.2: în sens crescător: Emanuel, Dorl, Costinel, Bebică, Aurel și Voicu.
• linia 2.1: în sens descrescător: Voicu, Aurel, Luca, Marin, Nicolae și Octavian.

Între rudele din aceeași linie nu se poate vorbi de „rudenie în linie colaterală” și, pe cale de consecință, nu se poate vorbi nici de „veri” și nici de „grad de rudenie între veri”. Rudenia în linie colaterală, cea în care există rudeniile între veri și în care se stabilește „gradul de rudenie între veri”. La rudenia în linie colaterală, gradul de rudenie se stabilește tot după numărul nașterilor, dar urcând de la una dintre rude, dintr-o linie, până la ascendentul comun, după care se coboară, de la ascendentul comun până la cealaltă rudă, dintr-o altă linie. Rudenia în linie colaterală presupune legătura de rudenie dintre două persoane numai din linii diferite și care au un autor comun, deci care nu descind unele din altele. De pildă, în exemplul de mai sus, între rudele din linia 1.2 nu se poate vorbi de „rudenie în linie colaterală” și, pe cale de consecință, nu se poate vorbi nici de „veri” și nici de „grad de rudenie între veri”. Regula este valabilă și pentru rudele din linia 2.1 și din orice altă linie. Între cele două linii 1.2 și 2.1, gradul de rudenie se stabilește tot după numărul nașterilor, dar urcând de la una dintre rude, din linia 1.2, până la ascendentul comun Aurel, după care se coboară, de la acesta până la o altă rudă, din linia 2.1. În acest exemplu, există următorul grad de rudenie în linie colaterală:

• Între frații Bebică și Luca: între ei există o două nașteri, care generează două grade de rudenie, respectiv „gradul 2”
• Între Costinel și Marin: între ei există o 4 nașteri, care generează 4 grade de rudenie, respectiv „gradul de rudenie 4”. Pentru Costinel și Marin gradul de rudenie se exprimă prin noțiunea de „veri”, sau de „verișori”, ei fiind „veri primari” sau „veri de gradul 1”. Deci „gradul de rudenie stabilit pentru veri” nu este același cu „gradul de rudenie stabilit în mod obișnuit”. Două persoane, precum Costinel și Marin în acest exemplu, sunt „veri de gradul unu” deoarece sunt fiii a doi frați, ai lui Bebică și Luca, sau, altfel spus, două persoane sunt veri de gradul unu dacă au același bunic, pe Aurel.
• Între Dorel și Nicolae: între ei există o 6 nașteri, care generează 6 grade de rudenie, respectiv „gradul de rudenie 6”. Între Dorel și Nicolae rudenia se exprimă și prin „veri de gradul 2”.

La rudenia în linie colaterală dintre Dorel și Nicolae, numărăm cele trei nașteri urcând de la Dorel până la „autor comun”, pană la „ascendentul comun”, care este Aurel, după care coborâm alte trei nașteri pană la ruda Nicolae, până la care dorim să calculăm gradul de rudenie. Dorel și Nicolae sunt „veri de gradul 2”, dar sunt „rude de gradul 6”. Deci „gradul de rudenie stabilit pentru veri” nu este același cu „gradul de rudenie stabilit în mod obișnuit pentru veri”.

Gradul de rudenie de „văr” pornește numai și numai: 1) de la doi frați, 2) de la două surori sau 3) de la un frate și o soră și există numai între descendenții acestora aflați pe aceeași treaptă (nivel) a descendenței. De pildă, Dorel și Octavian nu sunt veri deoarece ei nu se află pe aceeași treaptă, pe același nivel a descendenței, fapt pentru care Dorel este unchi pentru Octavian. Două persoane sunt „veri de gradul doi”, precum Dorel și Nicolae, dacă: 1) sunt fiii a doi veri de gradul unul; în acest exemplu, cei doi veri de gradul unul sunt Costinel și Marin; 2) dacă au bunicii frați; în acest exemplu, cei doi bunici frați sunt Bebică și Luca; 3) dacă au același străbunic; în acest exemplu străbunicul comun este Aurel. Problema fiind deosebit de importantă revin și reamintesc faptul că numai între rudele din linii diferite se poate vorbi de „rudenie în linie colaterală” și, pe cale de consecință, și de „văr”, „vară” și de „grad de rudenie între veri”. Reprezentarea grafică din Schema nr. 1 ajută foarte mult la înțelegerea rudeniei și a gradului de rudenie.

Noțiunea de „văr”, abordată în afara „gradului de rudenie”

În vorbirea populară, termenii „văr”, „vară” au o sferă mult mai largă decât aceea a indicării gradului de rudenie între descendenți. De exemplu, termenii „văr”, „vere”, sau cu diminutivul „vericule”,  nu țin seama de legăturile de rudenie atunci când sunt folosiți într-o adresare în semn de prietenie. Uneori cu un „văr din prietenie” se trăiește mai bune decât cu un „văr din rudenie”, așa după cum a spus-o și Euripide: „Un prieten face de multe ori cât o mie de rude.”

Alte precizări

Rudenia poate sa fie firească, atunci când se bazează pe legătura de sânge. Când se vorbește despre „rudenie” și despre „grad de rudenie” este vorba numai despre „rudenia bazează pe legătura de sânge”, adică numai despre „rudenia firească”; civilă, atunci când nu se bazează pe legătura de sânge ci pe adopție. Rudenia din căsătorie presupune concepția sau nașterea unei persoane în cadrul căsătoriei părinților săi. Rudenia din afara căsătoriei presupune că, atât concepția cât și nașterea persoanei intervin fără ca părinții săi să fie căsătoriți. Rudenia este un efect al nașterilor, existând pe toată viața, indiferent dacă acea căsătorie care a dat loc nașterilor încetează sau se desface prin divorț. În concluzie, așa după cum am mai arătat, din prevederile Codului civil rezultă că:

• gradul de rudenie și între veri se stabileşte numai și numai după numărul naşterilor
• numai o naștere (singura care face legătura de sânge între două persoane), generează un grad de rudenie
• nu se poate stabili un grad de rudenie în afara unei naşteri, a unei legături de sânge, în nicio condiţie şi sub nicio altă formă, neexistând excepţii

Familie extinsă

„Cuvintele dau forma felului în care gândim şi ne determină la ce să ne gândim” (Benjamin Lee Whorf)

„A gândi liber e mare lucru. A gândi corect e şi mai mare lucru.”. (Proverb japonez)

În viața de zi cu zi se folosește, frecvent, de numeroase persoane, noțiunea de „familie extinsă”, dar fără a i se cunoaște sensul și conținutul său adevărat. Sensul și conținutul noțiunii de „familia extinsă” trebuie folosit în strictă conformitate cu cel stabilit prin lege. Prin „Legea nr. 272/2004, republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului”, republicată în Monitorul Oficial nr. 159 din  5 martie 2014, se prevede (sublinierile îmi aparțin): „Art. 4. În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

• copil–persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nici nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, potrivit legii
• familie-părinţii şi copiii acestora
• familie extinsă-rudele copilului, până la gradul IV inclusiv;”.

Rudenia, gradul de rudenie, afinitatea și filiația sunt definite prin următoarele prevederi din „Legea nr. 287/2009 privind Codul civil”, publicată în Monitorul Oficial  nr. 511 din 24 iulie 2009, în vigoare începând cu 1 octombrie 2011:

Art. 405. Noţiune

• Rudenia firească este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.
• Rudenia civilă este legătura rezultată din adopţia încheiată în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 406. Rudenia în linie dreaptă sau colaterală

• Rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenţei unei persoane dintr-o altă persoană şi poate fi ascendentă sau descendentă.
• Rudenia este în linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.
• Gradul de rudenie se stabileşte astfel: a) în linie dreaptă, după numărul naşterilor: astfel, copiii şi părinţii sunt rude de gradul întâi, nepoţii şi bunicii sunt rude de gradul al doilea; b) în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, fraţii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătuşa şi nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea.

Art. 407. Afinitatea

• Afinitatea este legătura dintre un soţ şi rudele celuilalt soţ.
• Rudele soţului sunt, în aceeaşi linie şi acelaşi grad, afinii celuilalt soţ.”

Pentru a se înțelege și a se folosi corect noțiunea de „familia extinsă”, este necesar să precizăm și sensul noțiunilor „rudenie” „grad de rudenie” și „cum se stabilește gradul de rudenie”.

„Cunoaşterea cuvintelor conduce la cunoaşterea lucrurilor”. (Platon).

Din prevederile Codului civil, art. 405 și 406, rezultă că: 1) gradul de rudenie se stabileşte numai după numărul naşterilor; 2) numai o naștere (singura care face legătura de sânge între două persoane) generează un grad de rudenie; 3) nu se poate stabili un grad de rudenie în afara unei naşteri, a unei legături de sânge, în nici o condiţie şi sub nici o altă formă, neexistând excepţii. În articolul subsemnatului intitulat „Rudenia și gradul de rudenie” se prezintă explicit, pe înțelesul și al omului de rând, sensul și conținutul noțiunilor „rudenie” „grad de rudenie” și „cum se stabilește gradul de rudenie”.

Rudele unui copil, până la gradul IV inclusiv, socotite față de copil, sunt:

• părinții copiilor, care sunt rude de gradul I
• bunicii copiilor (părinții celor doi părinți), care sunt rude de gradul II
• străbunicii copiilor (bunicii celor doi părinți), care sunt rude de gradul III
• stră-străbunicii copiilor (străbunicii celor doi părinți), care sunt rude de gradul IV
• unchii și mătușile copiilor, adică frații și/sau surorile părinților, care sunt rude de gradul III
• verii primari, adică fii și fiicele fraților și surorilor părinților, care sunt rude de gradul IV

Într-o familie extinsă pot trăi și se pot gospodări împreună până la cinci generații, fiecare generație fiind socotită numai după legătura de sânge care o leagă de „copilul de referință”, și care este rudă cu acesta până la gradul IV inclusiv.

În concluzie, familia extinsă include copiii și rudele copiilor până la gradul IV inclusiv, respectiv:

• copiii, în funcție de care se socotesc toate rudele până la gradul IV
• părinții cu copii lor sunt rude de gradul I
• bunicii (părinții celor doi părinți ai copilului), cu nepoții lor sunt rude de gradul II
• străbunicii copiilor (bunicii celor doi părinți ai copilului), cu strănepoții lor, sunt rude de gradul III
• stră-străbunicii copiilor (străbunicii celor doi părinți ai copilului), cu stră-strănepoții lor, sunt rude de gradul IV
• unchii și mătușile copiilor, adică frații și/sau surorile părinților, cu nepoții lor, adică cu copilul fratelui sau al surorii, sunt rude de gradul III
• verii primari, adică fii și fiicele fraților și surorilor părinților, sunt rude de gradul IV

Deci, într-o familie extinsă nu pot fi incluse, în nici o condiție și sub nici o formă, persoane între care nu există o legătură de sânge stabilită printr-un număr de maximum patru nașteri. Nimeni nu ar trebui să uite faptul că „Prin familie, viața individului se eternizează. Precum se cufundă în trecut prin strămoșii săi, tot așa ia în stăpânire viitorul prin descendenții săi.” (Joseph Athanase Paul)

Bibliografie

• „Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil”. Monitorul Oficial  nr. 511 din 24 iulie 2009, în vigoare începând cu 1 octombrie 2011. A se vedea: art. 405, alin. (1) și (2); art. 406, alin. (1), (2) și (3), lit. a) și b); art. 407, alin. (1) și (2); art. 408, alin. (1), (2) și (3); art. 409, alin. (1) și (2).
• Nicolae Grigorie-Lăcrița. Studiu: Impozitul pe venit. Legăturile de rudenie. Regimul juridic al legăturilor de rudenie. Revista „Tribuna economică”, nr. 7/2000, pg. 32–52 (21 de pagini).
• Nicolae Grigorie-Lăcrița. Studiu complex: Stabilirea gradului de rudenie în vederea acordării deducerilor personale suplimentare la calculul impozitului pe venitul global. Revista „Impozite şi taxe”, nr. 1-2/2000, pg. 94-123 (30 de pagini).
• Nicolae Grigorie-Lăcrița. Impozitul pe venit. Puncte de vedere. Regimul juridic al legăturilor dintre rudele unui soţ şi rudele celuilalt soţ. Legăturile de rudenie în linie colaterală. Revista „Raporturi de muncă”, nr. 4/ 2000, pg. 15 – 22.
• Nicolae Grigorie Lăcrița „Rudenia și gradul de rudenie”.
• Legea de la A la Z- Grade de rudenie
• Avocat Geanina Drian – Grade de Rudenie

Calculul gradelor de rudenie: cine sunt afinii?

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile)

Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)