Constelatii diamantine nr.168-2024
Dumitru Ichim – 80. Întâlnirea cu poetul pr. Dumitru Ichim este dovada că miracolul există. Este o mare bucurie pentru noi faptul că am reușit să publicăm o nouă carte a Părintelui și să participăm la Sesiunea omagială dedicată împlinirii a 80 de ani ai Părintelui Dumitru Ichim, sesiune organizată la Iași, în cadrul Simpozionului Internațional „Explorări în Tradiția biblică românească și europeană”, de către: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Centrul de Studii Biblico-Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum” Iaşi, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Asociația de Filologie și Hermeneutică Biblică din România, Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” al Academiei Române, Filiala Iași. În perioada 30 mai – 1 iunie 2024, am fost prezenți la Iași, trăind bucuria întâlnirii cu Poetul și Omul Dumitru Ichim, care ne-a dat speranța că (mai) există preocupări pentru poezia religioasă, pentru inspirația sacră, pentru poezia ce înalță și mistuie. Mulțumim organizatorilor, lui Iosif Camară în mod special, pentru eforturile depuse de a aduce Poezia lui Dumitru Ichim Acasă.
Volumele lansate la Iași sunt: Dumitru Ichim, Micul Botezător-Finul lui Dumnezeu”, Maria-Daniela Pănăzan, „Poezia lui Dumitru Ichim. Eseu monografic”. Ne-am bucurat să-i cunoaștem pe prietenii Poetului: Dana Andreea Neagoe Focșa și Costel Hărăbor. Alese mulțumiri și gânduri bune! „Poetul Dumitru Ichim se situează în rândul marilor creatori de poezie de dragoste din literatura universală, printr-o viziune unitară tematic și prin profunzimea și complexitatea ideilor. Consider că este nevoie ca istoria și critica literară din România să redescopere opera impresionantă a unui poet singular în literatura de azi, dar nu singur, fiindcă Poezia pe care o oferă lumii este provocatoare și ea va influența noile orientări estetice. Chiar dacă poate fi comparat, fără îndoială, cu Shakespeare, cu V. Voiculescu sau cu L. Blaga, Dumitru Ichim rămâne unic prin limbajul artistic și noutatea ideilor poetice. Poemele se înscriu în tematica religioasă, este adevărat, dar această sferă nu le știrbește valoarea, ci le șlefuiește asemenea unui diamant. Psalmii și sonetele poetului Dumitru Ichim sunt cântece ale iubirii, care „toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește” (ca să-l parafrazez pe Sf. Apostol Pavel, Epistola întâi către Corinteni). Este iubirea în permanentă rugăciune, care poleiește divin sufletul omului, integrându-l în absolut”. „Ne aflăm în fața unei opere unice, impresionând prin autenticitatea trăirii metafizice, prin mesaj profund uman: iubirea salvează, iubirea mânuiește. Prin opera sa, Poetul, Preotul, Omul Dumitru Ichim conturează o nouă dimensiune ontologică, prin care adaugă noi valențe poeziei românești. De la „cercul strâmt” eminescian la „cercul spiritual” ichimian sunt promovate în lirica de azi valori poetice autentice fără de care nu poate exista emoție artistică sau estetică: trăirea deplină a tainelor existenței umane.”” (Maria-Daniela Pănăzan)
Dumitru Ichim (n. 14 august 1944, comuna Dărmăneşti, judeţul Bacău), poet, eseist şi prozator este fiul lui Dumitru Ichim, cântăreţ bisericesc, şi al Elenei (n. Cămară). Soţul poetei Florica Baţu. După cele opt clase elementare, urmează cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţu (1959-1964). Liceul teoretic, fără frecvenţă, la Moineşti. Licenţiat al Institutului Teologic de grad universitar din Bucureşti (1969). Teza de licenţă e susţinută cu profesorul Petru Rezuş. Între 1968 şi 1970 urmează cursuri pentru doctorat, secţia Teologie sistematică, la catedra Teologie dogmatică, sub îndrumarea profesorului Dumitru Stăniloaie. Studiază la Seabury-Western Theological Seminary, Garett Methodist Seminary, ambele din Evanston, Illinois (Statele Unite), şi la McCormik Presbyterian Seminary, Chicago, Illinois (1970-1972). Continuă studiile ca bursier al Consiliului Mondial al Bisericilor la Princeton Presbyterian Seminary, Princeton, New Jersey (1972-1973). Îndrumătorul tezei de doctorat, susţinută în 1973, e teologul american James McCord. Titlul tezei: „The Orthodox Liturgy and the World”. În 1974 este hirotonit preot al parohiei „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Kitchener, Ontario (Canada). Împreună cu Florica Baţu, conduce emisiunea bilunară de cultură şi spiritualitate românească („Romanian Kaleidoscope”), transmisă pe canalul de televiziune patru din Kitchener (1975-1985). Îîn 1978 se transferă la parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” din acelaşi oraş. Desfăşoară o susţinută şi rodnică activitate în rândurile comunităţii româneşti din Kitchener, contribuind esenţial la înfiinţarea Centrului Cultural Românesc şi la zidirea unei noi biserici ortodoxe române (sfinţită la 14 august 1994).
Întâlnire cu preotul Dumitru Ichim din Canada, la Biblioteca Județeană
Din 1979, Părintele Dumitru Ichim face parte din Colegiul redacţional al Cuvântului românesc (Hamilton, Ontario, Canada), unde publică eseuri de teologie şi filosofie, poezii şi cronici literare. A colaborat la Amfiteatru, Gazeta literară, Luceafărul, Studii teologice, Telegraful român, Vatra (Germania), Revista Scriitorilor Români (Germania), Comuniunea românească (Statele Unite), Drum (Statele Unite), Solia (Statele Unite), Luceafărul (Canada) etc. Editează revista literară Orpheus (din 1988), buletinul parohial Rădăcini şi colecţia Vestitorul român canadian (Romanian Canadian Herald). Debutează editorial cu volumul de poezii „De unde începe omul” (1970), urmat de „Sub umbra Sfinxului” (1975; în colaborare cu Petru Rezuş), „Constantin Brâncoveanu” (1981), Melcul (1981), „Vinerea Mare” (1981), „Agape” (1982; în colaborare cu Nicolae Novac şi Florica Baţu), „Biserică şi religie la români” (1985; în colaborare cu Horia Stamatu), „Apariţiile Maicii Domnului la Medjugorje” (1989). Autor a trei volume de poeme haiku („Valea nisipului de aur”, 1977; Urmele, 1977; „Fântâna luminii”, 1993) şi a doua volume de poeme tanka („Dar în silaba Luminii plângeam orfan şi greier”, 1987; „Pasărea cu şapte aripi”, 1993).
Volumul de debut „De unde începe omul” (1970) anunţa un poet bântuit de nelinişti existenţiale şi de blagienele suspinuri lăuntrice, puse toate sub semnul luminii. Fiinţa divizată între pământ şi cer (între lut şi vis, ar fi spus Arghezi) dobândeşte identitatea în transcendent prin participare şi vocaţia divinului. Îndoiala carteziană e doar punct de plecare şi prilej de a gândi o suprarealitate spirituală, ilustrată metaforic prin dumbrava purităţii paradisiace. Căutarea, tăgada, întrebările privesc regăsirea de sine în veşnica esenţă a omului ca templu (Sfânt Duh).
Un trup fizic locuit de altul („Şi sunt doi care se luptă;/ Eu cu eu, mine cu mine”) şi ambele revelate în trupul Cuvântului (mirele sau crinul cosmic). Tăria pe care o jefuieşte poetul e un dincolo al firii aureolate, nu al nopţii împrejmuitoare. Iar vederea, contemplarea ţinutului ascuns („ochiul de aproape”), ontologic reprezintă bucuria comuniunii umane cu divinul „înainte de a fi”. Exilul n-a alterat cu nimic această viziune de aspiraţii teandrice.
Dimpotrivă, tot ce a scris Dumitru Ichim după 1975 stă sub semnul nostalgiei sacrului. Atât în cele trei volume de poeme haiku cât şi în poemele tanka expresia, transfigurând aceleaşi gesturi argheziene ale ridicării „spre bolţi”, nu mai reprezintă decât suportul verbal al unor iluminări interioare („Pe cruce Iisus/Grâul în pământ. Noi toţi/Oaspeţi ai crucii” sau: „Abis dedesupt/Altul deasupra la fel/Ce rece-i frica//Şi cum mă soarbe în ea/Ameţitoarea punte”). Volumele următoare: epistolarul „Sub umbra Sfinxului” (1975), poemul istoric „Constantin Brâncoveanu” (1981), scenele în versuri din „Melcul” (1981), prozele din „Agape” (1982) ori eseul din „Biserică şi religie la români” (1985) sunt meditaţii pe tema lui „a fi” în eternitate şi „a sta”, concomitent, în lumea reală (divină) a binelui şi a frumosului. Bucuria trăirii în zariştea Logosului este întotdeauna exprimată prin cuvinte cu valoare apoftegmatică.
Opera
- De unde începe omul, versuri, Bucureşti, 1970
- Sub umbra Sfinxului, Kitchener, Ontario, Canada, 1975 (în colaborare cu Petru Rezuş)
- Valea nisipului de aur, poeme haiku, Kitchener, Ontario, Canada, 1977
- Urmele, poeme haiku, Kitchener, Ontario, Canada, 1977
- Constantin Brâncoveanu, poem istoric, Kitchener, Ontario, Canada, Romanian Canadian Herald, 1981
- Melcul, şase scene în versuri, Kitchener, Ontario, Canada, Romanian Canadian Herald, 1981
- Agape, versuri şi proză, Kitchener, Ontario, Canada, Romanian Canadian Herald, 1982 (în colaborare cu Nicolae Novac şi Florica Baţu, secţiunea semnată de Dumitru Ichim se intitulează: Planeta Ichthys)
- Biserică şi religie la români, Hamilton, Ontario, Canada, Cuvântul românesc, 1985 (în colaborare cu Horia Samatu)
- Dar în silaba Luminii plângeam orfan şi greier, poeme tanka, München, Revista Scriitorilor Români, 1987
- Apariţiile Maicii Domnului la Medjugorje, Kitchener, Ontario, Canada, Rădăcini, 1989
- Fântâna luminii. 100 plus poeme haiku, Bucureşti, Editura Apollo, 1993
- Pasărea cu şapte aripi, poeme tanka, Bucureşti, Editura Apollo, 1993. Poem imaginar dramatic în cinci tablouri, Cluj-Napoca, 2003. Floarea fantanilor pierdute, versuri, Vancouver, Canada 2003
- Adânc pe adânc, sacerdoţiu liric, antologie realizată de Ioan Petraş, Ed. Brumar, Timişoara, 2006 (autorul are o secţiune)
- Psaltirea apocrifă a dreptului Iov, Ed. Eikon, Cluj, 2012
- Heshtjet e Pafejuara (Nelogoditele tăceri), ediţie bilingvă româno-albaneză, traducere Baku Ymeri, Editura Rozafa, Prishtine, 2013
- Le solitudine della pietra (Singurătăţile pietrei), Ediţie bilingvă româno-italiană, traducere Maria Niculescu, Editura Ginta Latină, Bucureşti, 2013
- Den Vita Tiden (Timp alb), ediţie bilingvă româno-suedeză, traducere Dorina Brânduşa Landen, Editura Hans Erik Forlag, Skarblacka, 2013
- The ideogram of my Soul (Ideograma sufletului meu), ediţie româno-engleză, traducere Muguraş Maria Petrescu, Ed. Gracious Light, New York, 2013
- Apa morţilor, prefaţă Valeriu Anania, Ed. Eikon, Cluj, 2013
- Grădina Reginei Izvana, poeme de dragoste, Editura Cuvântul, Chişinău, 2014
- Half of Ring above the Ocean (Jumătate de inel deasupra oceanului), ediţie bilingvă, traducere Muguraş Maria Petrescu, Editura Destine literare, Ottawa, 2014
- Sarp ele de aramă, prefaţa Nazaria Buga, Editura Sfântul Gheorghe-Vechi, Bucureşti, 2014
- Antologia Duke vallëzuar nëpër fjalë (Valsand printre cuvinte, Antologie poetică), Editura Albanezul, Bucuresti 2015, Anthology of Romanian Verse, ediția americană, de Daniel Ionita with Eva Foster, Daniel Reynaud and Rochelle Bews, Publisher: Change2improve Pty Ltd (August 18, 2016)
Referințe critice. V. Rebegea, în Amfiteatru, nr. 1, 1971; George Muntean, în Revista de istorie şi teorie literară, nr. 2, 1978; Dictionary of International Biography, Cambridge, Anglia, 1986; Men oj Achivement, Cambridge, Anglia, 1986 (1988); Personalities of America, 1986; George Băjenaru, în Universul (Hollywood, Statele Unite), nr. 259, 1996; idem, Între sublim şi tragic. Eseuri literare, însemnări, convorbiri, 1998 (reprodus din Cuvântul românesc, Hamilton, Canada, nr. 243, 1996; versiunea engleză a apărut în ARA-Journal nr. 21-22, 1996-1997).
Aurel Sasu (1943-1918, fost profesor universitar, critic şi istoric literar român, eseist şi traducător)
Articole asociate
Psalmul învierii Domnului (poezie)
Preotul Dumitru Ichim, distins cu Ordinul cultural „Andrei Șaguna”
Dumitru Ichim, the coolest artist and priest, one of the most talented poets we know. We are so happy to have meet you and hope to see you again soon (Săptămâna Culturala a Câmpului Românesc Hamilton, 25 iulie 2017)
LUMINA ŞI IUBIREA ÎN PSALMII PREOTULUI-POET DUMITRU ICHIM ŞI IN CEI ARGHEZIENI
Articole ale autoarei Paulina Popescu (prozator, preşedintele Asociației Românilor din Triunghiul de Aur-ARTA, Canada–Ontario) în Jurnalul Bucureștiului
Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
[…] Omagiu Părintelui româno – canadian Dr. Dumitru Ichim (poet, eseist, prozator și animator a… […]