Acasă Literatură (proză, critică literară) Cele 4 femei (Corespondentă de la Conf. dr. Cristina – Mihaela...

Cele 4 femei (Corespondentă de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, eseist, prozator, Craiova)

Cristina Barbu

 Cu speranța că Anica, mama, care de abia făcuse 15 ani când mă născuse, va avea o viață mai ușoară ca a ei, și deși chicotind pe sub palmele puse cu mirare peste gură, femeile din sat, au părut că primesc soluția salvatoare, când pleca muma, bârfa pornea și fel de fel de cărări își imaginau că a străbătut mama, fel de fel de tați mi-au găsit, dar eu, tot singură și desculță am crescut, închipuindu-mi doar că sunt fată, măcar de vătaf. Târziu, deja mă mărisem, când dintr-o ceartă între muma și o vecină din târg, arțăgoasă și rea după cum îi era fața de urâtă, am aflat cine m-a născut.

Am crescut într-o casă cu trei femei rămase singure, fiecare cu viața ei grea, cu soarta desenată înainte de naștere. Maica era cea mai bătrână, eu nu am știut-o niciodată întreagă, pe picioarele ei, doar la pat, plângându-și reumatismele și durerile de peste tot, cu un baston așezat lângă ea, pe care nu-l folosea decât să-l arunce cu răutate și ranchiună după mine, geloasă pe oasele mele tinere și nedureroase. După ce-l arunca, se îmblânzea, mă punea să-l aduc înapoi, pregătindu-l pentru altă mânie.

Rămăsese singură de tânără, bărbatul se pierduse pe front, în războiul cu turcii, altul nu-i mai trebuise, îl iubise sau se temuse de bătăile altuia, când de abia se obișnuise cu ale omului ei. Și-a crescut fata, pe muma, greu, muncind primăvara pe la unul și pe la altul, ca un bărbat, era nevoie în sat de brațe puternice, bărbații muriseră mulți, fie în luptă, fie mai apoi, de holeră. Iar acum, trăia dincolo de vârsta pe care o trăiau femeile la vremea aceea. Mă miram eu cum o pungă de oase poate să aibă atâta viață în ea și atâta ură.

Muma și-a găsit locul în casa boierului, era frumoasă, diafană, ca o perdea de ceață, coadele blonde, groase îi cădeau pe umeri ca doi șerpi tolăniți la soare. Mulți flăcăi îi dădeau târcoale, dar, se pare, că ea își purta tinerețea doar pentru unul. Numai că acesta nu avea ochi pentru ea. Își ridicase nasul prea sus și viața, tot viața, se întorsese răzbunătoare. A rămas grea, gura lumii zicea că boierul era vinovat, și, după cum era legea firii, și muma și-a crescut fata singură, boierul nu și-a încurcat drumul cu o țărancă săracă, chiar dacă frumoasă de pică, rămasă grea, ba mai mult, după ce a născut-o pe mama, muma n-a mai fost primită la curtea bogătanilor.

Încălcase legile nescrise ale sărăciei. S-a descurcat greu, și ea muncind pe unde apuca, săpând, cărând, gătind, dosădind pe la țăranii mai avuți. Vara mâncau zeamă lungă de știr, legume ce le mai îngrijeau prin curte, iarna, mămăligă goală, doar de sărbători se mai aciuia prin poartă câte un vecin cu două-trei jumări, două ouă și un boț de brânză date de pomană. Muma știa viața grea, voia pentru Anica o viață mai blândă, chiar dacă nu știa ce înseamnă asta. Când și-a dat seama că și Anica e grea, a înțeles că viața pe acolo nu se schimbă cu una cu două, că destinul e destin și nu poți să i te împotrivești cu umeri de femeie.

Anica era frumoasă, la fel de diafană ca muma, ea nu voia altă soartă, pentru că alta nu cunoștea, își ducea zilele după cum hotăra muma și mai ales boierul. Muncea după cum erau muncile, iarna în casa cu focul ridicându-se vesel, de parcă atunci fusese descoperit, vara prin curtea mare a boierului. Ursitoarele nu iubeau femeile din familia mea, de fapt, nu iubeau oamenii născuți în mahala. Un zid uriaș se cobora între două lumi, ca o cortină într-un spectacol de păpuși. Eram bastarde de multe generații și, se pare, că nimic nu se va schimba prea curând. Sau Taina și asta însemna? Că viața mea va fi altfel? Așa am început să visez!

 Conf. dr. Cristina–Mihaela Barbu (Craiova)

,,Universitar de certă vocaţie pedagogică în Craiova ….(cu două licenţe la Universitatea din Bucureşti, în chimie – 1993 şi psihologie – 2007, plus o a treia, în marketing), din 2009 Doctor în Chimie Analitică, cercetător ştiinţific cu intuiţii irefragabile, Doamna Cristina – Mihaela Barbu– mai presus de acestea – este un intelectual rasat şi scriitor cu talent incontestabil, bine cultivat…..(Dan Lupescu)

A se vedea și alte articole ale autoarei  în Jurnalul Bucureştiului

La colind, după Bobotează (Corespondentă de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, eseist, prozator, Craiova)

O altă frică (Corespondentă de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, eseist, prozator, Craiova)

Firescul (Corespondentă de la Conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, eseist, prozator, Craiova)

Articolul precedentRASCI (Asociația Română a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale). Legea Suplimentelor Alimentare
Articolul următorDirecțiile și tendințele artei plastice mondiale (în cel de-al 111-lea volum al marelui scriitor și cineast român Grid Modorcea)
Fizician teoretician și matematician de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.