Peste jumătate dintre proprietarii români nu ȋși declară veniturile din chirii, iar o treime dintre chiriași se tem de un credit imobiliar pe termen lung (conform unui sondaj al Kastel Group)

Doar 33,7% dintre chiriașii români știu că au contractul de ȋnchiriere ȋnregistrat la Administrația Financiară, ȋn timp ce 34,9% declară că au un contract nedeclarat, ori o proprietate ȋnchiriată mascat, sub forma unui comodat sau doar o ȋnțelegere verbală. Ccca 31,8% dintre respondenți nu știu dacă proprietarul a declarat sau nu contractul, arată un sondaj Kastel Group efectuat pe un eșantion de 888 de persoane din toată țara. O treime dintre românii care stau ȋn chirie spun că nu ȋși doresc să contracteze un credit imobiliar pe termen lung, potrivit aceleiași surse. 

,,Ce nu ȋnțeleg majoritatea proprietarilor, dar și o parte dintre chiriași, este că semnarea unui contract de ȋnchiriere poate evita dezvoltarea unor conflicte ȋntre părți. Inexistența acestui contract aduce mai multe bătăi de cap, decât presupusele economii obținute prin neimpozitarea veniturilor. Din păcate, noile modificări fiscale, care vor intra ȋn vigoare din 2023, nu ȋncurajează proprietarii să declare chiriile. Cea mai importantă schimbare va fi eliminarea cotei forfetare de 40% pentru veniturile obținute din chirii, ceea ce se traduce printr-o creștere a impozitului cu 67%. Există, totuși, opțiunea ca proprietarii să opteze pentru impozitarea ȋn sistem real, prin ținerea unei contabilități ȋn partidă simplă a veniturilor și cheltuielilor cu proprietățile ȋnchiriate, ȋnsă pentru asta, vor avea nevoie de sprijinul specialiștilor. Adică, o cheltuială ȋn plus, pe care nu cred că mulți vor fi dispuși să o facă”, spune Christian Tudorache, CEO și cofondator Kastel Group.

Cca 67,2% dintre proprietari au stabilit chiria ȋn Euro, 32,5% dintre aceștia ȋn lei și sub 1% ȋn alte monede. Totuși, procentul celor care ȋncasează chiria ȋn lei, la cursul zilei, este de 64,1%, de unde observăm că există un grad mai ridicat de ȋncredere ȋn moneda europeană decât ȋn cea națională. Cca 52% dintre chiriași plătesc chiria ȋn numerar (cash), iar 22,32% dintre aceștia plătesc chiria atât numerar, cât și prin transfer bancar. 11,95% dintre respondenți achită prin transfer ȋntr-un cont de tip Revolut/Monese al proprietarului și doar 27,73% exclusiv ȋntr-un cont deschis la o bancă din România. Aceste cifre pot indica atât gradul scăzut de bancarizare a românilor, cât și nivelul crescut al veniturilor obținute din chirii nedeclarate la ANAF.

Principalele motive pentru care românii aleg să locuiască ȋn chirie sunt: nu au veniturile necesare pentru achiziția unei locuințe (35,9%), nu ȋși doresc să contracteze un credit imobiliar pe termen lung (33,6%), consideră nivelul dobânzilor mult prea ridicat (29,1%), nu au strâns avansul necesar achiziției (22,6%), au ȋn calcul cumpărarea unei proprietăți atunci când ȋși vor ȋntemeia o familie sau vor avea un copil (25,4%). Cca 10,8% dintre respondenți spun că au ȋn calcul mutarea ȋntr-o altă țară. 

Aproape jumătate dintre chiriași (49,1%) locuiesc ȋn apartamente cu două camere, 28,9% ȋn garsoniere și 19,1% ȋn apartamente cu trei camere. Majoritatea imobilelor ȋn care se află proprietatea ȋnchiriată au fost construite ȋntre 1977 și 1989 (40,8%) și ȋnainte de 1977 (15,4%).  Contravaloarea chiriei lunare este mai mică de 300€ pentru 39,3% dintre respondenți, ȋntre 300-399€ pentru 40,2% și peste 400€, pentru restul.  Cei mai mulți români (54,4%) locuiesc ȋn proprietatea ȋnchiriată un an sau mai puțin, 21,6% locuiesc, ȋn medie, doi ani ȋntr-o proprietate ȋnchiriată, 18,9% ȋntre trei ani și cinci ani și doar 4% mai mult de cinci ani.

,,Observăm din aceste date că locuirea ȋntr-o proprietate ȋnchiriată ȋncă are un caracter sezonier ȋn România. Referitor la costul chiriei, având ȋn vedere că sondajul este unul național, procentul celor care plătesc chirii mai mari de 700€ este mic, ȋnsă dacă analizăm doar orașele mari, cum sunt București, Cluj-Napoca și Timișoara, acest procent urcă la 5% până la 10%, ȋn zonele de top. Chiar dacă, deocamdată, procentul celor care locuiesc ȋn locuințe ȋnchiriate din imobile noi este relativ mic, mă aștept ca el să crească gradual, pe măsură ce vor fi livrate proiecte noi ȋn piață, iar veniturile românilor vor fi ȋn creștere”, completează Christian Tudorache, CEO Kastel Group.

Ccca 88,3% dintre chiriași au plătit la ȋnceputul contractului un depozit cu titlu de garanție și doar 14,6% au ȋncheiat o asigurare de răspudere civilă față de proprietar. Ȋn 81% dintre cazuri, valoarea garanției este egală cu cea a chiriei pe o lună. Cca 21,4% dintre respondenți declară că au avut probleme cu restituirea acestei garanții. Ȋn 76,4% dintre cazuri, le-a fost oprită garanția integral sau parțial din motive obiective (bunuri deteriorate, facturi neachitate la utilități, grad de uzură peste cel normal etc.), iar 10,7% nu au reușit să mai contacteze proprietarul pentru recuperarea garanției. Ȋntrebați despre relația cu proprietarul, 16,3% dintre chiriași au spus că primesc o vizită lunară din partea acestuia, 45,9% sunt vizitati mai rar de o dată pe lună, ȋn timp ce 2,5% primesc mai multe vizite pe lună. Cca 14,4% dintre vizitele efectuate de proprietari sunt neanunțate. 

Notă. Kastel Group este o agenție imobiliară full-service, fondată ȋn 2013, ȋn București. Compania oferă servicii precum consultanță imobiliară, property management, asigurări și rent-a-car. Kastel Group are peste 400 de proprietăți ȋn potofoliu și mai mult de 1.000 de tranzacții realizate cu succes. 

Nota redacției

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului